Page 94 - 1897-04

Pagina 6________________________ _________ ______________ GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 92—1897.

de piept, precum şi celor ce voesc Andreiu Buntoiu oomersant 10 fl. fără pene sunt mai cu preţ şi mai căutate. I> e v r e i . . .
se se îngraşe. Nicolae Eremia comersant 2 fl. Firma De- Cocoşii au natură vi6e şi formă
De vrâi chip uşor de trai
Zaharul este neapărat trebuin­ meter Eremia şi nepoţii 1 fl. Iordan Po- sveită. Pildă ia dela Jidani:
cios omului. După esperienţele lui povicl profesor 1 fl. Iân Dariu învăţ. 1 fl. Cocoşul este înalt, capul îl ţine în Şi fă orî-ce pentru bani.
Chosat zaharul îngraşă pe om, der Fiorea Pernea zaraf 1 fl., toţi din Braşov. sus încovoeat îndărăt, are piciore sure,
Ca a lor devisa-ţl fiă:
iace venin. Omenii, cari mănâncă George Tulbure oomersant în Brăila 2 fl. umăr lat, pept lung cărnos şi coda în
„Cinste nu, dâr bogăţiă“.
lucruri zaharate, mistue mai uşor şi Ion Burduloiu comersant în Braşov 1 fl. forma seceri.
se îngraşă prea mult. Nu este bine Ion Mandaiu econom în Săcele (Satulung) Creasta e roşiă, sclipiciosă, simplă şi T u n i u i t n t . . .
înse a mânca mult zahar, căci se 1 ti. Candit Muşlea învăţ. în B"aşov a dă­ crestată. Tu ai uitat, eu însă nu
strică dinţii şi se tae pofta de mân­ ruit un molitfelnio. Promisia ce ml-ai făcut,
Ciocul e de colorea cornului întune­
care. Bunul Dumnedeu să le răsplătâseă cat; este tare, şi în verf puţin strâmbat. Şi tot aştept şi acll, ca tu,.
Asupra stricărei dinţilor Monte- însutit şi înmiit. Să-mi dai acel dulce sărut...
Ochii sunt sclipicioşl şi arată ore-care în­
ce
gazza c}i > că nu dulceţa zahărului
Comitetul parochial gr. or. din Bodbav. ţelepciune. Grumazii sunt laţi între umeri.
strică dinţii, ci tăria lui, când cine­ Spatele e lăţit între umeri, şi se ridică pu­ Mai mult însă s’aştept de-aeum
va sfărâmă zaharul în dinţi, fărăa-1 Eu nu mai pot şi nici nu vreau;
ţintel cătră codă, sunt acoperiţi cu pene
topi mai întâiu în gură. Câinpurî-Surduc, 6 Mai n. 1897. frumose. Te voiă opri aci în drum,
Sarea este fbrte necesară omului In scopul zidirei nouei biserici în oo- Şi am, drăguţă, să ţi-1 iau!
ea se întrebuinţeză aprbpe la tote muna nâstră Oâuipurl-Surduc ni-au încurs Peptul e lat şi cărnos. Aripile sunt
mâncările. Fiă-care mănâncă bucatele bani ou lista Nr. 272 trimisă, On. direc­ ridicate, acoperite cu pene lucitore verdl. ... Aşa, acum cu Dumne4eu
sărate. După gustul seu. Femeile şi Piciorele sunt de înălţime mijlocie şi Te du pe drumul început....
K
ţiuni a Instituuului „A!bina , suma de 21
copiii trebue se consume mai pu­ fl. 50 cr. Au binevoit a contribui D-nii: depărtate unul de altul, golaşe seu înpe- Tu plângi ? . . . Dâr ce ţl-am făcut eu ?'
ţină sare. I. Barsu 10 cr., P. Tinou 60 cr., nedesci- nate, ghiarele sunt sure, plumburii şi îm­ Să nu plângi ca un prunc bătut,
Oţetul luat în mică cantitate îm­ frabil 20 or., N. 20 cr., lord. I.'oşea 50 cr. podobite cu unghii albe. Hai ia-ţl ’napoi al tău sărut...
preună cu alte mâncări este răco­ N. M. 10 cr., Cost. Muntean, 20 cr., Is. Cocoşul e vioiu şi înfocat, bătăuşi I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . e i .
forte sprinten şi totuşi de natură blândă;
ritor şi înlesnesce mistuirea; luat Popa 50 cr., N. N. 10 cr., M. 10 cr., ne- Precum focul se aprinde
înse în cantităţi mari, slăbesce cor­ desoifrubil i fl., Şerban Cioranparoeh 60 cr., are voce tare, care însă nu este aspră. El Dintr’o singură scîntee,
are o greutate de 4y kgr.
pul. şi îngălbinesce faţa. Eeine c|ice, Luouţa 1 fl., ? 1 ti. A. Lobu 1 li., Dr. Tincu 2 Astfel dragostea curată
ca consumând oţet mult, omul de­ 1 fl., Decian .60 cr., nedesoifr&bii 1 fl., Găina Langshan e la trup mai ro­ Din doi ochi blâncjî de femee.
tundă, penele ei sunt de o formă ca a co­
vine palid şi trist. In orî-ce cas Voiiean 1 li. Dr. E. Cristea 50 or. Adam
oţetul nu este folositor omului. Roman 60 cr., N. N. 10 fl. coşului, numai coda este plină, care o portă C’am privit şi eu odată
Mistuirea bucatelor se face după La lista Nr. 777 nin Selişte au con­ în sus. Ouăle găinei sunt mai mult rotunde, In căprii-ţl ochi, ferbinte,
decât ascuţie, de colore întunecată. Soiul
versta şi storea sănătăţii unui om tribuit: Gassa ce pâsiraie (reuniune) 10 fl., Şi din inimă de-atuncea
acesta de găini este forte bun şi folositor
şi după felul bucatelor. Intre versta D-nti Dr. Maier 1 fl. Petru Dragus 1 ii., Nu-mi mai ieşi, şi nici din minte.
şi prin urmare e vrednic, ca plugarii şi
de 10—20 ani bucatele de carne se loan Comşa sen. 1 fi. = 13 fl. Ântouiu Fopp-
mistuesc în două ăre. Dela 20—30 Cu lista Nr. 465 in Ş.eul-mare mi-a economii noştri să şi-l procure şi se le
prăsescă. Un cocoş se pote vinde şi cu 7
anî în trei ăre; dela 30—40 ani în ooleotat d-i David Rus dela 41 contribueny.’
—8 fl. Eu dădusem în anul trecut P. S. Primăvara.
patru ăre, er dela 40—60 ani se 4 fl. 16 cr.,
mistuesce cam în cinci ăre, der se Cu lista Nr. 180 în Bajeşd a colectat d-lui Ioan Meţian, episcopului Aradului o Ah, dulce primăvară
mistuesce şi mai greu. d-1 Ioan Farcaş 6 fl. 38 or. trupină de soiul acesta, ca să se lâţâscă Ce frumosă eşti,
Tot aci vom arăta şi timpul Cu lista Nr. 4o9 a colectat d-1 Flo- intre învăţătorii din diecesa Aradului. De când ai reîntors âră
cerut pentru mistuirea fiă-cărui nu- Găini de aceste se pot cumpăra din O lume înveselescl!
rian Bologa din Marpod 2 fl. 65 cr.
trement în parte. Beaumont face un pepinieriile statului.
Ou usca JNr. 254 s’au colectat în Ro­
tablou de diferite nutrimente, încât Bătrânul parcă ’ntineresce
vină dela 50 oontribuen^I prin D-i Petru Găina italiană albă.
timp se mistue fiă-care şi anume: De când te-a simţit.
Rusu 4 fl. 56 cr. (De Livorno).
Piciărele de porc, orezul fiert Bolnavul crede că trăiesce
Pentru aceste sume şi peutiu frumo- Găina acesta e de mărime mijlocie,
şi mărunt se mistuesc în timp de Şi uită chin ce-a suferit.
sele încuragieil şi îmbărbătări, prmriscă P. are un piept bine desvoltat, piciore fără
una ără. Oul prăspăt, supa cu arpă-
St. Domni coiectauţl şi ccntribuenţl cern pene şi ciocul galbin, cresta cocoşului Totul este verde acuma,
caş şi cartofi fierţi se mistuesc în :
mai sincere mulţămite. stă oblu în sus, e simplă şi de multe-orl Pomii deja-au înflorit;
timp de l / ără. Ficatul (maiul) de
x
2
vacă, laptele fiert, ouăle crude (ne- însemnăm, că roirumţânduui-se listeie e puţin încovoiată, are faţa roşie. In crâng paseri se adună
fierte) şi varza (cureichiul) crudă se ou numele eontribuienţiior, ia aarea de Sub climă mai răcorosă sunt gingaşe. Aud un dulce ciripit.
mistue în timp de 2 ăre. Oul răs­ seină din urmă iieşte-cărui coutnouent ’i Peste an ouă câte 130 — 160 ouă. Puicele
copt se mistue în 2 ăre şi 15 mi­ se vamuiţămidiu inimă nunumai în biserica tinere încep a oua când sunt de şese luni. Ce frumosă eşti natură!
nute. Carnea de gâscă, de curcan, Domnului îutr’uii chip vrednic, m şi îutr’o Un ou are greutate de 64 grame. Pănă De ce Domne nu’s poet?
carnea tocată, fasolea fiertă şi puii formă pu.blică demnă. sunt tinere nu le place a cloci, numai Ca să cânt pe a mea lyră
1
de găină fripţi se mistue în 2 / La însâroinarea comunei bisericesc!: după ce îmbătrânesc. Puii es forte uşor Un dulce cântec.... Cum regretf
2
ăre. Carnea de vacă, de ăie şi ra­ ioan Buauiu, Longin Popa, din ouă şi se împenesc/- în curând. Soiul A p r i l i e 20, 1897. Ersilia dela Haţeg.
solul de vacă se mistue în 3 ăre. preot. notar. acesta de găini nu se prăseşte pentru carne,
Untul topit, brâncja şi pânea de pentru că găina n’are trup mare şi nici nu
1
grâu se mistue în 3 / ore. Carnea este potrivită pentru corcire.
2
de viţel, supa de zarzavat (verdeţuri), JPrasirea galiţe lor. Din Italia s’au exportat în America
carnea de raţă etc. se mistue în 4 (Urmare) forţă multe găini de acest soiu, unde sunt Regina Qlga şi rănitul grec.
ăre. Raţa sălbatică, grăsimea de ăie Găinile negre Langshan. cunoscute sub numirea de Livorno. Ita­ Regina Olga a visitat. spitalul Even-
1
şi eurechiul fiert în 4 / ăre. Şi, în lienii au exportat din soiul acesta o sumă
2 ghelistria unde sunt instalaţi mai mulţi ră­
fine, carnea de porc şi grăsimea de Găinile aceste se trag din Asia, anu­ forte mare şi în Germania. Acum 2 ani,
niţi aduşi de pe câmpul de răsboih.
vacă se mistue în timp de 5'/ ăre. me din China de mâ4ă nopte, prin urmare dădusem la disposiţia veneratului consistor
2
Aşa-deră carnea de porc este cea nu sunt gingaşe şi sufer ârna cea mai grea. din Blaşiu o trupină din acest soiu, care Suverana Greciei se apropia de un.
rănit şi îl întreba :
mai grea de mistuit. Cresc forte iute. Ouă mult, sunt blânde, s’a donat internatului Yancean de fetiţe
După cele arătate mai sus, se mame îngrijitore şi cloci buhe, să îndestu- din Blaşiu. Din prăsilă a căpătat în anul — Cum îţi merge rana, copilul meu?
păte vede, că nutrementul regulat, lesc cu puţin, sunt de natură vânjâsă şi au trecut amăsurat disposiţiei preaveneratului — Rana va merge cum va merge şi
precum şi viăţa regulată în tăte face carne forte gustâsă şi bună. consistor, învăţătorul poporal gr. cat. din o să trâcă; dâr ruşinea ce ne făcu p. ...
pe om să aibă un stomac sănătos Puii acestor soiu de găini sunt gin­ Mănărade, cu îndatorarea de a da din pră­ (o expresie necuviinciosă) ăla de moşteni­
şi să trăescâ mai mult. In acesta gaşi, la început se desvoită greu, şi când silă în anul acesta la tomnă o trupină unui tor nu va trece nicl-odată.
privinţă etă cum se esprimă marele îşi pierd penele micuţe, rămân mai de tot alt învăţător, pe care îl va numi consis- Regina a leşinat.
medic Boerhave: „Mâncarea în tot- golaşi, dăr când şund de 4—6 luni încep torul. Se pretinde, că soldatul rănit nu a
„deuna să o ai regulată, cu măsură a se desvolta uşor. După-ce găina acâsta nu se deose- cunoscut pe Regina. Dâr faptul e, oă dela.
„şi să mânâncî încet; în fiă-care 4i Găinile aceste, precum am cfi mai besce mult în mărime de găina nostră de soldat până la prim-ministru toţi desaprobă-
s
„să faci preumblări de două ore; se sus, ouă mult, sunt unele care ne dau la rând, numai atunci este bine a o prăsi, energic conduita Regelui şi a familiei re­
„dormi şepte ăre pe năpte şi singur an şi câte 200 de ouă, de regulă însă când n’avem de gând a o prăsi pentru gale în evenimentele de pană acum ale-
„în pat; îndată ce te-ai deşteptat avem la o găină de Langshan 140—160 de carne, ci cu deosebire pentru ouă, cari răsboiului.
„din somn de loc să te şi scoli din ouă la an. Greutatea ouălor o putem pentru export sunt cu mult mai bine cău­ *
„pat; nu bea decât când ai sete, nu pune la 50—65 de grame. Ouăle sunt fru- tate şi plătite, ca ouăle găinelor nostre O dinastie numerâsă.
„vorbi mult, şi când vorbescî nu mose, de colore brunetă, au gălbinuşul de rând. Mejestatea Sa Somduth Plia Paramin-
„spune, decât o parte din ceea ce mare şi forte gustos, coja ouălor e tare, Iuliu Barclosy. doa Mak* Khonia Lonkorn, rege al Sia-
„cu geţi “. prin urmare se pot transporta uşor. Găina mului, al Laosului etc. şi al Malesiei, care
Prof. I)r. Elefterescu. Langshan are carne multă şi de bunătate tocmai acum călătoresoe spre Europa, deşi
de primul rang. E p i g r a m e . nu este în vârstă decât de 44 de ani, este
Dărî de semă şi mulţămite publice. Carnea e albă, cu piele fină, fragedă Tu afirmi... cu tote acestea tată legitim la 46 de prin­
Rodbay, 19 Aprilie v. 1897. şi forte gustosă. Tu afirmi, că nu sunt ângerl, cipi.
Subsemnatul oomitet parochial al bi- Găina acâsta este de natură blândă Dâr pe ea de o-ai vedea Este adevărat însă, că Mujestatea Sa
serieei rom gr. or. din Bodbav, protop. uşoră şi vânjosă, fiind-că ea se trage din Tu ai fi, care jura-re-ai are nici mai mult hiol mai puţin decât un
Agnitei, îşi ţine de sântă datorinţă a es- părţi frigurâse. Anger din cer, că e ea. batalion de 600... neveste.
prima şi pe acâstă oale deosebita sa recu- Soiul de găini Langshan s’a importat Nici în draci nu creoli, amice, *
nosomţă şi mulţămită Prea ştim. d-nl, oarl în Europa în oraşnl Yolshau, Germania. C’ar fi draci cfichi că-i poveste, Duel pentru o codă de câne.
au binevoit a contribui pentru proourarea De colore sunt negre, verdii. Unele sunt Der tot pe ea de-ai vedea-o Duelul în Germania ia proporţiunl de
unui Octoioh mare la aoâstă sântă biserică. la piciore cu pene, altele fără pene. Cele Ai crede şi drac că este. rîs. Tribunalul din Giesen a condamnat la