Page 97 - 1897-04

Mi0m, „Slute" Ine fi SJ-care di,
ii Tipograf? Abonamente pentru Austro-Ungarta:
Si'aaov, plita soare Hr. 80. Po un an 12 fl.. pe şese luni
Seri^ori :oofcss>.<S'*i» HW so 6 fl., pe trei luni 3 fl.
ciy-toieso. — Xlanusetipta aa Ha N-rii de Oumlnsoi 2 fl. pe an.
jatrimoS. Peitm România si străinătate;
IH3ERATE ge primesc la Artrn!-
Blstroţlnne tu Braşov ?i. 1» ur» Pe nu an 40 franol, po $6se
mătArele Birouri da arnmlur!: luni 20 fr.. po trei luni 10 fr.
In Yiona: if. .Ihtku, Htmrich N-rii de Duminecă 8 franol.
Schalsk, /ludo!/ Mossa, 1. O^pelihs Se prenumără la tdte ofioiele
Naohfolgor; Inion Opptlik, J. poştale din Intru şi din arară
Dfinncixr, în Budaposts: X. V, şi la dcL Qoieotori.
(blibergorg, Eckstdn Bemcu; In AiiBiiamaatnl nentin Brasot
Buc.ureaci: jlgence 3avcu, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
ouiaaie de Soomnnie; în Ham- tflrgul Inului Nr. 30 etagiu
burj,: Karoiyt & Usbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inaorjlanllor: o ueriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ţr armonii po e coionă 8 ar. şi Cu dusul în casă: Pe un an
aOcr. timbru pentru o publi­ J&. liT "CT Xu LIS. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Bubiieiiri mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. sAu 15 bani. Atftt abonamen­
Reclame po pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aetriă 10 or. eou 80 baci. a se plăti înainte.
. 03. Braşov, Lunl-Marţ! 29 1897.

Asalt asupra cabinetului Badeni. cunosc, că metoda, de care s'au fo­ mani şi Cehi, cjiarul „Ndrodni Listy Besboiul turco-grecesc.
a
losit Germanii în şedinţele amintite scrie între altele:
1
Erăşî s’a aprins cu o vehemenţă ale parlamentului, este o metodă Deoă coatele Badeni vrea şi trebue piarul berlines „Post * asigură din
neobicinuită focul luptei de naţiona­ desperată, dâr susţin, că ea le este să se retragă dinaintea Germanilor, atunci nou, oă pe oâtă vreme Grecia nu-şl va re­
litate în Austria. Parlamentul cen­ impusă do apărarea esistenţei lor să o faoă neamânat. Un Badeni drept, trage trupele sale din Creta şi nu se va
tral din Yiena a devenit acum chiar naţionale. energio şi neîndupleoat ar impune. Un reounosoe autouomia insulei, nu p6be fi
teatrul principal al acestei lupte. Precum am arătat deja de re- Badeni dresat de Germani ar fi cea mai vorba de o intervenţiă a puterilor. „Post“
4ice, că acâsta este opiniuusa Germaniei,
Acâsta a constatat’o un deputat de peţite-orî, Germanii ved în ordo­ tristă figură în galeria bărbaţilor de stat
dâr sperâzâ, că şi Austro-Ungaria consimte
frunte ceh, dând tot-odată espresiune nanţa de limbă, — prin care în austriac!. S’o soie însă şi el şi Germanii,
la ea pe deplin. Mai crede, că şi Rusia nu
indignărei, de care au fost cuprinşi Boernia şi Moravia se introduce în că nici uuul dintre deputaţii cehi n’ar cu­
va considera o intervenţiă ca făoută cu
toţi deputaţii negermani din cameră tote oficiile publice limba cehică teza de-a se mulţâmi ou mai puţin şi de­
în faţa afirmărei unui deputat al paralel cu cea germană, — prima cât ouprind ordonanţele publicate, fără ca succes, fără ca să se împlinâsoâ mai în-
tâiu aoele condiţiunl.
grupului Schonerer, că popdrele ne- încercare seriosă de-a realisa visul să fiă nimicit de ura poporului cehie. De
u
germane ar fi interiore poporului Cehilor despre un regat boem de ce dâră o nouă oonferenţă? Şi aşa Cehii „Agenţia Havas aduce soirea din
german. sine stătător şi acâsta vor s’o împe- nu vor cunosoe nici odată un teritoriu de Atena, că guvernul greoeso este decis a
Ceea ce nu s’a mai veefut în dece cu orî-ce preţ. limbă compact german, oi va ţinâ ou sourn- continua mai bine resboiul pană la nimicire,
camera din Viena, s’a întâmplat în Resultatul oposiţiei vehemente pătate ia unitatea de drept publio al ţâ­ decât a-şf retrage trupele din Creta. La
u
e
cele trei 4'^ din urmă ale septemâ- a Germanilor pote fi fatal nu nu­ rei, respingâng ori oe încercare, oare ar acâsta observă „National Z(g. din Berlini
nei trecute. Un şir de şedinţe la mai guvernului, dâr şi sistemului ţinti, ca Cehii să aibă un drept mai mic, că o astfel de purtare din partea Greoilor
culme sgomotose şi turbulente au dualist, căci stăruind Germanii pe decât Germanii. este o enigmă psiohologioă, căol ei nu ma,
făcut se erumpă vulcanul de pas- calea apucată, care se oglindeză şi Din acelaşi incident scrie Po- dispun de niol un mijloc de putere, oe l’ar
v
siunî, ce s’au adunat mai cu semă în obstrueţiunea, ce o fac în parla­ litik din Praga despre agitaţiunea putâ pune în cumpănă.
u
u
în tabera germană în contra gu­ ment, vor isbuti în cele din urmă, contra ordonanţei de limbă urmă- „Berliner Tagblatt confirmă asemenea,
vernului şi a politicei sale, şi în con­ decă nu cu alta, cel puţin cu aceea, târele: oă între puteri îuoă nu s’a decis nimic cu
tra Cehilor şi a Polonilor. Nu mai că vor face cu neputinţă reînoirea Cred ore Germanii, că şi prin lupta privire la intervenţiune, cu tâte oă interven­
erau de recunoscut Germanii, odi- pactului economic cu Ungaria în lor în contra ordonanţei de limbă vor do­ ţia plubesce, aşa 41 ® d, prin aer. Regele
n
c
nioră atât de blajini şi moderaţi în timpul prescris. bândi retragerea ei ? Aşa ceva nu va ou- Gheorghe vrea să se pună capăt văr cărei de
espreaiunî. De când s’a frânt puterea sânge, pre când noul oabinet greoeso Rallis
Cât de puternic este în sinul teza să faoă niol uu bărbat de stat aotiv,
partidului liberal german şi stânga Germanilor curentul în contra ordo­ căci e neîndoios, că fără consimţământul face pregătiri pentru continuarea răsboiuiui.
unită germană, care se gera încă ca nanţelor pentru limbă, se pdte vede poporului cehio nu se pote sohimba nici Tote tratările privitâre la mijlocirea păoii
partidă a statului, s’a divisat într’o urmate în ministeriu n’au avut succes din
şi din împrejurarea, că şi Lueger cu j măoar o virgulă din ordonanţa de limbă.
mulţime de fracţiuni, care au luat soţii sei, cari în timpul din urmă Ce vor deci, Germanii ? vor o lege, prin eausă, că douI guvern nu vrâ să retragă
mai mult seu mai puţin un carac­ s’au apropiat mult de ministeriul oare să se reguleze folosirea hrubelor? Ei trupele din Creta. '
ter pronunţat naţional, de atunci au
Badeni, au votat în contra propu- bine, să se faoă o astfel de lege. Crede
început se predomine în sînul Ger­ nerei de trecere la ordinea cţilei asu­ însă oine-va serios, oă se va putâ regula
manilor curentele estreme şi astăcjî pra propunerei de punere sub acu­ conflictul de limbă prin lege, conoedân- înmormântarea Ini Ion Ghica.
a ajuns lucrul acolo, ca cei din par­ saţiune, ce s’a făcut din sînul majo­ du-se mai puţin chiar cât concede ordo­ Precum soim îmormântarea marelui
tida lui Schonerer se aibă un rol rităţii, care propunere s’a şi primit. nanţa de limbă s lui Badeni? Din contră, patriot Iâu Ghica s’a făcut Vineri d. a.
de frunte în oposiţiunea desperată, în oaşul unei definitive sanârî a certei de conform dorinţei răposatului, la moşia sa
Cele ce se petrec în parlamen­
ce s’au hotărît s’o facă guvernului şi tul austriac sunt de mare gravitate limbă, noi Cehii am cere deplina garan­ Gherganî. De aceea au trebuit să se arau-
ordonanţelor sale de limbă.
pentru desvoltarea viitdre a lucruri­ tare şi recunâscero a drepturilor nâstre. geze un tren special, oare să duoă dela
Cu propunerea de-a se pune în lor înăuntrul monarchiei şi deci le Ori dorâ crede oine-va, oă ar fi verosimil, BuourescI pe cei ce voiau să aducă ulti­
stare de acusaţiune miniştrii, cari au vom urmări cu îndoită atenţiune. că se va afla o majoritate, oare ar putea mul omagiu eminentului bărbat de stat.
subsemnat amintita ordonanţă, s’a dicta, ca limba statului să fiă oea germană, Etă cum desorie „Timpul“ decursul oere-
inaugurat din partea germană o luptă seu care ar putea să nimicesoă modelul mouiei funebre:
ă outrance nu atât în contra stăpâ- Foile ceîiice despre situaţiune. pentru egala îndreptăţire naţională, cum Ieri, pe la ârele 2 fără 20 de minute,
nirei de acjî, cât mai mult în con­ este el stabilit în art. 19 al oonstituţiunei ? au sosit la Gherganî delegaţii, autorităţile
tra nisuinţelor cebice pentru reali- Vorbind de propunerea, ce o fac Ce vor, dâr Nemţii ou taotica lor esfcremă şi invitaţii porniţi la orele 12 şi 40 de mi­
sarea dreptului public al Boemiei şi foile oficiâse pentru conchiemarea şi ou grozava lor emoţiune? nute ou un tren expres. Totă lumea sosită
în contra slavismului. Ei înşi-şî re- unei conferenţe de împăcare între Ger­ se îudrâptă pe jos spre looul ceremonie’'.

FOILETONUL „GAZ. TRANS. M oă uu va lua nicl-odată de soţie decât o — Ea este ? — Iat’o : Binevoeşte, te rog, să cânţ
artistă. — Ea însă-şl. la pianul acesta sonata „Lumina lunii .
u
Oarl Roder se duse într’o vară să pe- Duoele reflecta un momeat; apoi: — Aici, la regele Prusiei ? la ce te
„Lumina Lunii“ de Beethoven trâcă la băile dela Ems. A doua <ji după — Conte, — (fise el, — trebue oe în gândeşti!

seu sosirea lui aci întâlni la salonul de cură douăzeci şi patru de 6re să găsesc pe Ducele se duse de şopti câte-va cu­
(Kursaal) pe o tînără de o frumseţe rară. cine-va, care să aibă buna-voinţa de a mă
0 căsetoriă dintr’o sonată. vinte majordomului; apoi se întorse lâDgă
— OuuoscI pe dama aceea? întrebâ presenta artistei. artistă.
Se Boie, că mai toţi prinoipii Germa­ duoele pe contele de G... — Nimic mai lesne, — 4 contele. — Dârnnâ, instrumental e la disposiţia
lse
niei îşi sacrifică orele lor libere muselor — Da, alteţă, răspunse contele; e o Baronâsa de P... a proeetat pentru mâne D-tale. Refusa-vei ore?
sen artelor. Socotim de prisos să-’i enumă- pianistă de mare talent, o mică escursiune la Stolzenfels. D-ta ou- Frumâsa artistă se aşâ4ă la pian;
răm aci. Unul din aceştia, aoela despre — Ah! o artistă? noscî pe baronâsa. Pleoând şi D-ta în- ducele, adâncit într’o reverie deliciâsă
care vom vorbi şi pe care, spre a nu co­ — Db, Alteţă. tr’aoolo, vei fi ca şi invitat. asculta.
mite vr’o indisoreţiuue, îl vom numi ducele Acâsta fu tot. Trei 4fi® nu mai vor­ — Iţi mulţămeso, — 4> ® ducele. Sonata se sfîrşi şi totă lucnea aplaudâ
s
de Z..., este un piotor plin de talent. Elev biră despre frutnâsa pianistă. A doua 4i plecară la Stolzenfels. ou eutusiasm; numai duoele nu adresâ nici
al peisagistuiui Lessing, ducele de Z... a A patra 4b contele de G... întâlni pe Pe drum ducele fu presentat blondei uu compliment artistei, dâr’ părăsind caste­
obţinut mai multe medalii la exposiţiunile amioul său, duoele, pe la 10 ore sâra, de artiste, pe oare n’o mai părăsi. lul, îi oferi braţul.
germane, sub spseudonimul de Oarl Roder. ’naintea hotelului Patru-Turnurl. Yisitară castelul şi, străbătând apar­ — Dâmnă, îi 4i el, după o tăcere
30
Cari Roder nu este numai un pictor — Ce faci aioî, duce, la ora asta? îl tamentele, admirară mai ou semă un pian îndelungă, îţi mulţămeso pentru plăoerea
de talent în atelierul său; în lume ducele întrebâ oontele. superb de Henri Herz. imensă pe oare mi-ai procurat’o în astă
Z... este unul din tinerii cei mai veseli şi — Ascult, şi te sfătuesc să asculţi şi — Dâmnă, — 4'ss duoele artistei, — seră. Sonata aceea e dehoiâsă!
mai spirituali. D-ta, căol nici odată n’em audit exeoutân- îţi oer de ’nainte sousele mele, oăcl am — E fârte adevărat, Domnule. Şi soi!
Să mai spunem, că ducele e certat du-se sonata lui Beethoven : „Lumina lumii , să-ţi fao o rugăciune extravagantă. ou ce ocasiune a compus’o Beethoven?
u
ou fratele său, priucipele domnitor, oare a cu atâta artă şi ou atâta sentiment. — N’aveţl deoât să mi-o oomunicaţl, — Nu.
vrut mai de mult să ’l însore cu o prin- — Alteţă, — replică contele, — aşa-i Alteţă! — Deoă vrei să-ţi spun: SoiI oă Beet­
cesă germană, respingând tote propunerile că am avut dreptate când ţi-am spus, că — Mai ’nainte de tote să nu mă mai hoven era misantrop ; ei fugia de sooietate...
de aoest fel; el n’a vrut nici măcrr să fiă persâna, pe care am întâlnit-o la „Kursaal“ numesci Alteţă; între artişti... Intr’o seră, când ee preumbla singur prin
presentat principesei, Luisa de L..., jurând, este o mare artistă? — Fiă, Domnule; der cererea D-tale? împrejurimile oraşului Bon, pe o lună oa

<