Page 98 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 93.-2897.
—n—n.M" Mina—ammtmt—tmmm mmmnm WlTrUIMj»n«1f»ftraaL:
Catafalcul era înălţat în faţa biserioei, Slujba se sfârşesoe. „Yeolnica pome­ Slovenii şi fdte celelalte naţiuni mai infe- Wolf: D-le preşedinte! Studiâză isto­
în mijlocul grădinuţei, acolo unde Ion nire" este pronunţată. riore...“ ria oul turei!
Ghioa îşi petreouae în linişte, departe de Biserica şi-a îndeplinit datoria ei. Cuvintele din urmă au produs' un sgo- Vice-preşedintele (oontrauând)... şi-a per­
sgomotul oraşelor, ultimii ani a unei vieţi Acum rendrfi omenilor să glorifice pe cel mot asurzitor. Pe bănoile deputaţilor na­ mis să vateme tote popârăîe negermane.
bine împlinite. Corpul neuitatului om de mort şi să-i desohidă porta nemurirei prin­ ţionali s’a văcjut o mişcare şi s’au aujit De aceea îl chiăm la ordine. (Vii aplause
stat era închis într’un dupîu sicriu de zinc tre cei vii. strigăte de indignare, oare făceau să se în drâpta. Reprobări sgomotose în stânga.)
şi de ştejar; printr’o vitrină se putea vedea Preşedintele oonsiliului de miniştri, d. outremure sala. Toţi se ridicară în sus şi Wolf: (continuând). Se ’nţelege de
figura aoelma care nu mai este, dâr oare D. Sturdza, ou o voce mişcată, face elo­ gesticulau, protestau. Preşedintele, oav. de sine, oă nu pot fi tâte naţiunile de aoeeaşl
va rămână pururea în amintirea ţârei, la a giul ilustrului răposat, arătând rolul juoat Abrahamovioz (Polon), n’a mai fost în stare valora în privinţa culturslă. (Oho!" — în
cărei înălţare a contribuit împreună con­ de Ioan Ghicaîn marea operă de regenerare să restabilâscă ordinea şi a părăsit tribuna drâpta.) Dâră nu veţi pune oultura Zuluoa-
timporanii lui. Cosoiugul dispărea în flori. a ţărei. Cuvântarea d-lui Sturdza a făcut presidenţială. Vre-o 4 900 minate a durat ferilor şi a Esohimoşilor alături cu a Fran-
o adânca întipăriră. acâstă turburare, care a aţîţat ou atât mai oesilor, nu vă faceţi de rîs. Băgaţi de sâmă,
împrejurul grilajului biserioei, în forma
Mai vorbesc d-nii Giani, din partea mult pe Negermani, cu cât Germanii aplau­
de semicero, erau aşecjate corânele trimise oă mişcarea aoâsta politică nu se va opri
de autorităţi, rude şi prieteni. Mândrele Adunărei deputaţilor, V. A, Urechiă, din dau sgomotos pe deputatul Wolf. Deputaţii la graniţele imperiului. (Aplause în stânga.
oorâne de flori naturale a M. S. Regelui partea Senatului, P. S. Aurelian, din partea oehl au strigat lui Wolf, oă este obraznic Mişcare în drâpta.) Vom merge la Dresda
Creditului rural. şi neruşinat. S’au aucjit voci: „Aoâsta e şi vom 4’ce: Fiţi pe pază conaţionali ger­
şi a A. S. R. prinţului Ferdinand, erau
aşecjate în faţa oatafalcului. Intre celelalte Dâr cerul se întunecă din ce în ce. oultura germană!" „Obrăznicia!", „Josnioiă"! mani. Din Germania vin manifestaţi uni, ca
oorâne am observat pe acea a Senatului, Picături mari de ploie încep să cadă, cari După ce preşedintele şl-a reocupat iooul, să nu se privâscă liniştit, oum Germanului
apoi se transformă într’o ploie •,torenţială. Wolf a vrut să oontinue vorbirea, der a aici în Austria ’i se sapă grâpa. (Rîsete la
a Camerei, a consiliului de miniştri, a mi­
Musica intonâză marşul funebru, jar- fost mereu întrerupt. Cehii tineri.)
nisterului afacerilor străine, a prefeoturei
mata trage trei salve. îro: Aceştia (Cehii) au fost tot-dâuna
jud. Ilfov, a Aoademiei, a jud. Dâmboviţa, Herold: Numai un om fără oultură
a clubului oonservator, a teatrului naţio­ Ceremonia se sfârşesoe. Cosoiugul este pâta vorbi ca d-ta. comedianţi politici.
nal, a sooietâţii inginerilor de mine, a transportat în cavoul aşe4at de desubtul Horica: Urlă cât vei vrâ, numai să nu Wolf: Ne veţi 4ioe, oă suntem trădă­
Băncii României, a sooietâţii albanese Drita, oapelei, în partea dreptă unda nu este loc, fi neruşinat! tori de patriă, oă ne aruncăm ochii peste
a comitetului sooietăţii profesorilor secun­ decât pentru două morminte. Coronele sunt Peschlca: (oătră Cehii tineri) vă purtaţi graniţe. Aoâsta nu o facem. (Risete în
dari din România, a clubului tinerimei, a aşecjate o parte în capelă şi alta in cavou. oa în cârciumă. drâptB.) Acu vrut numai să atragem aten­
primei societăţi de credit funciar român Mulţimea se sourge repedi spre castel, la Horica: Cârciuma e ocupaţia d-tale!' ţiunea guvernului, că nu se uueeee cu ali­
(primului ei fondator), a societăţii funcţio­ adăpost, căci plâia continuă cu furie. La Wolf: Decă nu vă puteţi purta par­ anţa, ce avem cu imperial german, ca po­
narilor publici, a d-nei Elena Lasoar Ca- âra 3 gara se umple de lume şi puţin după lamentar, de ce lăsaţi să vă alâgă ? (Sgomot litica interiâră şi cea esterioră să fiă în
targi, a d-nei Pauline Kotzebue, a d-nei aceea trenul special plecă spre Bucurescl. mare la Cehii tineri). ooutra-4icera eu acâstă alianţă. Acest gu­
Maria P. Olănescu, a familiei Pascino, a Printre perdeaua de nori sâreie ’şl Slcala: Aoâsta o obrăsniciă! (Voci: Să vern nu pote să aibă bune intenţiunî pen­
familiei NiouseştI, a familiei Popesou, a arată discul auriu, pentru a da ultima sa­ se retragă oe a <4is!) tru Austria. Lucru de căpeteniă pentru el
a d-lui Gr. P. Olănescu, a d-nei Zoe şi a lutare celui care s’a dus. Wolf: Eu nu retrag nioi-odată oe sunt numai ideile de mare Poloniă. (Re­
d-lui D. Sturdza eto. „încă un suflet mare lipsea din Ro­ am Jis! probări.)
mânia". Herold: Eşti un om impertinent! (Stri­ Vice-preşedintele: Aoâsta este o vătă­
Pa aleele principale ale pădurei erau
gări turbulente în drâpta: „Nu-i e ertat să mare şi-ţl retrag cuvântul. (Sgomot asur4i-
înşirate trupele, oarl au dat onorurile mili­
vorbeseă pănă nu-şl va retrage ouventul". tor în stânga. Wolf vrâ să vorbâscâ mai
tare : batalionul al 2-lea de vânători, două Din camera austriacă.
esoadrone din regimentul 4 de roşiori şi o Germanii strigă: Faceţi ordine, d-le preşe­ departe, preşedintele nu-1 lasă. Neputeu-
Propunerea de punere sub acusaţiune a dinte! Frumos preşedinte!) du se restabili liniştea, preşedintele suspen-
companie de artilerie de cetate.
minister iului. Vice-preşedintele: Sună clopoţelul, dâr dezâ a doua dră şedinţa).
La orele 2, rudele şi invitaţii se aşeză
nimeni nu-1 aude. Tot atât de iritat şi turburat s’a oon-
în jurul catafalcului. Prin mulţime am ob­ Ca niol-odată, au fost în (jdele de 6, Herold: Dâoă nu-ţî vei retrage cuvin­ tinuat întrâga şedinţă de Joi, precum şi
servat pe d-1 general Vlădescu, represen- 7 şi 8 Mată st. n. şedinţe atât de turbu­ tele, eşti un om de valâre inferiâră! (Stri­ şedinţa de Vineri, când scenele sgomotose
tantul M. S. Regelui, pe d-1 loo.-colonel lente în camera austriacă, încât nu-şl mai gări din partea Cehilor tineri: Aoâsta nu s’au îndreptat din partea germană în con­
Presan, representantul A. S. R. Principe­ află păreohiă. Nasoere a dat scandalurilor o suferim!) tra ministrului de justiţiă, conte Gleispaoh
lui Ferdinand, d-nii miniştri Sturdza, Giu- propunerea, ce aufâcut’o deputaţii germani, Wolf: (Yorbesee mai departe, dâr nu şi s’an iscat nouă ciocniri şi insulte între
vara, Ionel Brătianu şi Fereohide, d-1 din partida progresistă, din cea poporală se aude ce 4* - Numai stenograful din deputaţii din drâpta şi din stânga.
ce
Giani, preşedintele Camerii deputaţilor, d-1 şi din cea naţională germană, de-a se pune
apropiare aude ceva). Nu ’nţeleg acest sgo- Şedinţa de Sâmbătă a fost oevaşi mai
V. A. Urechiâ, vice-preşedintele Senatului, în stare de acusaţiune acei miniştri, oarl
mot. Fiă-care, care eunâsoe istoria, soie că liniştită, dâr totuşi destul de furtunâsă. In
d-1 Schina, primul-preşedinte al înaltei au subsemnat cunoscutele ordonanţe de
Germanii erau un popor de cultură când oele din urmă s’a respins propunerea Ger­
curţi de cassaţie, mai mulţi deputaţi şi se­ limbă pentru Boemia şi Moravia. încă nici vorbă nu era de Cehi, că aceştia manilor de punere în aousaţiuna şi s’a pri­
natori, d-nii N. Crătunesou, Gr. Ştefă-
In şedinţa de Joi, propunătorul Wolf sunt numai şcolarii Germanilor şi oeea ce mit propunerea deputatului ceh Keizel pen­
nescu, Polizu-Alioşunescu, Nicolae Ionescu,
din fr&oţiunea Schouerer a persiflat în dis­ au produs ei in literatură eto. este numai tru simpla Uecere'la ordinea (filei, cu 203
d-nii Gr. Tocilesou, Mişu Balş şi I. Ciu-
cursul său pe ministrul-preşediDte Badeni, o traducţiune din germană. (Strigând :) Dâoă contra 163 voturi,
Uea, delegaţii partidului oonservator, d-1
afirmând totodată, că prin declaraţia sa credeţi, că noi Germanii vom lăsa să ni-se Contra trecerei la ordinea 4h®i & vo­
Gr. Giani, prefectul judeţului Ilfov, d-1 Olă-
privitore la ordonanţele amintite a batjoou- impună limba unui astfel de popor inferior tat întrâga stângă: Germanii progresişti,
nesou (Ascanio). Au mai asistat asemenea
rit făţiş şi în mod neruşinat poporul ger­ în oultură, protestam contra aoâsta cât se cei poporali, cei creştini sociali, marii pro­
la înmormântare o mulţime de delegaţiunî
man ; oă ordonanţele s’au dat numai, ca pâte mai energic. prietari liberali germani, cei din libera reu­
din ţâră şi ţărani din looalitate.
Cehii să fiă câştigaţi pentru încheiarea pac­ Preşedintele: Nu mai soie ce se încâpă nire, partida Schonerar, Italienii şi Rutenii
In momentnl când clerul, în cap cu tului ou Maghiarii, oa Austriaoii să le plă- şi în cele din urmă se vede silit a suspenda radicali.
P. S. S. arohiereul Nifon Ploeşte&nn, se tâscă acestora ârăşl industria şi drumurile şedinţa pe 10 minute. Pentru treoerea la ordinea cailei, adecă
soobâră în odăjdii din biserioă spre a de fier. Apoi a continuat aşa: Şi în timpul pausei a fost mare agi­ cu guvernul au votat: Cehii tineri, Polonii,
ofioia, musioa întonâză imnul naţional, tru­
„O amărîciune fără semăn a ouprins taţiunea între deputaţi, urmând un duel de partida poporală catolică cu grupul Ifal-
pele presentă armele.
poporul german în tâte păturile sale. Con­ cuvinte înfocat. între Wolf şi Dr. Herold. kenhan, Românii bucovineni, marii pro­
Despre partea din urmă a oeremoniei tele Badeni să se mire, ce va eşi încă la Vice-preşedintele: (După redesohidere.) prietari conservativi, partida Stoialovsky
după terminarea rugăciunilor raportâză „Li­ lumină. Acum să vedeţi outerea nâstră; D-1 deputat Wolf şi-a permis... (Sgomotose (oolonă) şi partida poporală polonă.
beralul" următârele: acum să vedeţi, că nu vom suferi, oa Cehii. strigări în stânga: „Oho!" Nou sgomot.)

4iua, se opri dinaintea unei căsuţe de Şi un torent ds lacrimi îi inuudâ — Der, Domnule! cum se face că să mă înţelâgă, o femee, în fine, al cărei
ţâră, ca să asculte execuţiunea uneia din faţa. D-ta, artist, îţi ascundl talentul sub pseu­ talent să egaleze pe al d-tale şi a cărei
operile sale. Geniul musioei germane, în­ — Ah! 4ise ea suspinând: ah, Dom­ donimul de Cari Roder? frumsete nu s’ar şterge în presenţa d-tale; ..
cântat de modul execuţiunii şi atras oa de nule! cât sunt de nenorocită oă nu pot să — Pentru-ce Domnă! Etă, binevoese o femee, în fine ...
o putere misteriâsă, întrâ în casă. El urca contemplu pe omul de genitt care e înain­ să-ţi spun: Pentru-că prejudiţiul ne omâră, — Domnule duce,, — răspunse artista
scara, împinse o uşă oe se afla în faţă-i şi tea me&!... Vai, Domnule! sunt orbă de pe noi, aristocraţii, oând oe pasionăm pen­ străluoitâre de satisfaoţiuna ; Domnule duce,
se găsi într’un salon, doi ani de dile, şi fără mângăerea pe oare tru arte! Acolo unde Carol Roder a do­ orl-oâad vei vrea să au4l sonata Lumina
— D-ta eşti, tată? — întreba, fără o găsesc în musioă, şi mai cu sâmă în ope- bândit o recompensă onorabilă pentru ta­ lunii, vino la hotelul Patru-Turnurl.
să se întorcă, o tînără fată oare şedea ’na- riie D-ta!e, aş fi fost mârtă de mult! lentul său, duoele ar fi făcut să se 4’ ‘^ : — S’ar putâ âre, domnă?... d-ta îmi
(
intea unui pian. „Ah! pentru un amator, lucrul nu e rău!" permiţl?...
— Sărmană copilă! exclama Beetho­
Şi urma să cânte ’nainte. D-ta, domnă, care eşti artistă, mă vei în­ — Da, domnule duce; te voiu primi
ven ; dâr dâoă nu mă poţi vedea, mă poţi
0 e
După oe-şî sfîrşi piesa, se soulâ şi ţelege : Lumea e nedrâptă pentru nobilime, ou plâoere în tâte 49 l i dela ora două
au4'.
întorcenda-se: şi orl-oe am face noi, n’am putâ să exter­ pănă la patru.
Şi el se aşe4&, la reridul său, la pian.
— Oi vino, dragă tată, să te îmbră­ minăm prejudiţul, care refnsă naşterii sâu — Iţi mulţămeso.
O laorimă de milă i-se rostogoli pe obra4l.
ţişez, de 6re-oe nu pot să viu eu la tine. averii privilegiul talentului, eare-i acordat — Vei întreba de...
Apoi el transmise durerea, pe oare o simţia,
Atunol Beethoven vă4u un spectacol celui dintâiu venit. O! projudiţiile! preju- — De marea artistă...
instrumentului. Degetele sale smulseră pia­
dureros: El se afla în faţa unei copile de diţiile! — Nu, domnule duce; vei întreba de
nului acâstă elegie plângătore, care deveni
vr’o şese-spre-Jeoe ani, de o frumuseţe re­ — Projudiţiile, domnule?... Dâr ai princesă Luisa de L...
oelebră sub numele de „Lumina lunii : El
u
marcabilă. Dâr sărmana copilă era ârbă! ore d-ta dreptul să te plângi de ele?... Şi ea se depărta lăsând pe ducele
improvisase un capo-d’operă!
Beethoven soâse un ţipăt. Nu mi s’a spus âre, că d-ta ai refusat o înmărmurit şi fără să pâtă găsi măoar un
— Nu eşti D-ta, tată ? întreba oopila. 0 nouă tăcere urmă acestei povestiri. întrevedere cu prinoesa Luisa de L.. nu­ ouvent.
— Nu, Domnişâră! dâr nu te neli­ — Ah. Dâmnă! — 4' ducele în sfir- mai din oausă că era princesă ? Se vede însă că l’a găsit a doua 4b
se
nişti... Sunt un prieten... Viu să-ţi adresez şit; îţ sunt forte recunoscător. De aci ’na­ — E adevărat! —răspunse ducele... deore-ca se anunţă căsătoria duoelui de Z...
r
complimentele mele, pentru chipul în oare inte acâstă sonată va avea pentru mine o Dâr dâcâ trebue să-ţî mărturisesc tot gân­ ou princesă Luisa de L...
mi-ai executat, sonata. ’ndoită valâre, de âre-es, mulţămitâ D-tale, dul meu, află că am desperat de a găsi în „Rom. Mus."
— D-ta... D-ta eşti Beethoven?... ex- am putut ceti în inima oompositorului ei. lumea mare pe femeea pe oare am visat’o.
olamâ fata. 0! arta este o sensaţiune supremă! Ceea ce caut eu, este o inimă artistă, oare

%

' 1 '■