Page 99 - 1897-04

Nr. 93.—1897. GAZETA TEANSIETY3JNXET

Signalul de plecare al trenurilor. Mi­ R- Prinoipele Ferdiuand, oare va fi înaintat Atunci s’a dus în Bruxela, unde şi’a făcut
nistrul unguresc de oomerciu, Dauiel, a la gradul de general de brigadă. şi testamentul, prin oare parte oea mai
— 28 Aprilie v. adresat direcţiunilor oăilor ferate ungare In urma încetărei din viaţă a A. S. mare a averei sale, în valdre de vre-o 300
o oiroulară, prin care face cunosout, oă R, ducesei Sofia de Alenşon, născută du­ milidne lei, a dăruit’o Academiei francese
Contnrbare de posesinne la graniţă? dela 1 Iunie n. o. signalul dat ou clopotul cesă de Bavaria, Curtea română a luat do­ de soiinţe, al oăreia membru era. In 1889
In şedinţa de Sâmbăta a dietei ungare de­ A liu pe timp de 15 (file, 0Q îooepere dela
la sosirea şi plecarea trenurilor din gară guvernul a permis ducelui să se reîntârcă
putatul Iul. Barossi adresâ nrmătâres in­ 23 Aprilie.
va fi sistat, şi publioul va fi avisat despre ârăşl în Franoia. S’a şi reîntors, dâr în po­
terpelaţia ministrului de interne şi minis- In (filele de 10 şi 11 Maifi se va
sosirea şi pleoarea trenurilor printr'un clo­ litică mai mult nu s’a amesteoat.
trului-preşedinte: Comitatul Ciueului po­ poţel electric. Se atrage deci atenţiunea pu­ ţinea în Buouresol un congres al medioi- Mârtea (ducelui de Aumale, oare era
sede păduri pe teritoriul României de mai blicului asupra acestei inovaţiuul. lor din ţâră. fârte popular îu Franoia a duplicat doliul
multe mii jughere; oomisiuuea internaţio­ Sâmbătă, au înoeput în localul minis­ familiei de Orleans, atât de greu lovită
nală de regularea graniţei a desemnat aoeste Nou proprietar de regiment. Organul terului de instruoţiă publioă probele orale
peutrn candidaţii la posturile de direotorl prin înfiorătorea catastrofă. Cadavrul său a
păduri oa proprietate a comitatului Ciuo; oficios militar, în numărul său mai recent şi directâre la şoâlele primare urbane. La fost pus într’un triplu sioriu şi transportat
România a primit acâsta; comitatul Ciucu- publioă, că Majestatea Sa împăratul Fran- esauieoul în scris au reuşit 42 institutori în palatul Aumale dela Palermo, de unde
lui a câştigat prooesul faţă ou prinţul Ghioa oiso Iosif a numit pe marele duoe rusesc din 75 câţi s’au presentat. va fi dus la Paris pentru înmormântare.
la tribunalele din România. Comitatul îna­ Nicolae Nicolajevitsch proprietar al regimen­ *
inte cu oâţi-va ani a vândut aoeste păduri tului 12 de lănoerl. Prinţul Nichita ca stegar a! principiului
unei persone private; prinţul Ghica însă Manifestul socialiştilor. „Comitetul so­
Congresul regmcolar al socialiştilor. de naţionalitate. cialist revoluţionar * din Paris a dat din
1
opresoe pe noul proprierar de a folosi pă­
Şi în anul acesta socialiştii îşi vor ţinâ incidentul catastrofei un manifest, în care
durile, ba, el folosesoe acâstă proprietate Cu ocasiunea visitei, oe a făcut’o re­
oongresul regnioolar pe la Rusalii. La oon- se (fie® „Ou6re victimelor eotastrofei de
:
ca şi când ar fi a lui, fără a respeota legea gele Alesandru al Serbiei prinţului Nichita
gres vor fi representaţl sooialiştii din tâte erî. Asemeni lovituri, fiă date prin esplo-
şi sentinţa judeoătorâsoă. Pentru sanarea al Muntenegrului, (fiara! ofioial din Cetinje
părţile ţării, ou deosebire mulţi represen- siuul de mine, ori prin nenorociri la fa-
acestei nedreptăţi, vioeşpanul oomitatului „Glas Crnagorza“ a scris un arfcioul însu­
tanţl vor fi din Altold. Programa congre­ briol, cari nimicesc pe omeni de-ai noştri,
Ciuo s’a adresat mai de multe ori oătră fleţit de bineventare a regelui sârbesc.
sului este: reducerea timpului de muncă fiă prin foo, oare — după oum s’a întâm­
ministrul de interne şi cătră consulatul din In acest articul foia oficială aooen-
la 8 6re p9 <fi> libertatea de întrunire şi plat erî — nimicesoe pe cei oe aparţin
România, dâr înzadar. întreb deci pe d-1 tuâză, oă visita din anul treout a prinţului
discuţii asupra raporturilor muncitorilor d-vostre; ele spală diferenţa de classă. Noi
ministru de interne: A făout el paşii ne- Nichita în Belgrad a dovedit, oă consoiinţa
agrari. acum nu vedem alt-oeva, decât frate, mamă,
oesorl în oeroul său de activitate, pentra naţiunii sârbesc! se dovedesoe din oe în oe
nevastă, copii, cari deplâng pe aceia, pe
a sana acostă nedreptate? A făout d-1 mi­ Un sublocotenent falsificator de cambii. mai mult. Speranţa cea mei tare a Sârbilor
cari i-au iubit. Egalitatea în doliu ega­
nistru cunosout în speoial aoest lucru d-lui Iu Neutra a fost prins şi arestat cailele aces­ se radimă pe buna înţelegere din Munte-
litatea în [suferinţă, trimitem eondolenţele
ministru-preşedinte? întreb mai departe pe tea sub-loootenentul de honvedl Gergya negru şi Serbia, care ţâri, har Domnului,
1
uostre concetăţenilor striviţi în inimă. *
dl ministru-preşedinte: Ce disposiţiuni a Jozsef, despre oare s’a aflat, oă de mult trăeso în cea mai bună armoniă cu Bul­
Pe strade sooialiştii cântă cântări de
luat el pe calea ministrului de esterne în timp pungăşesca pe uuii şi p9 alţii cu garie.
doliu cu refrenul: „voi aţi murit pe oând
afacerea aoâsta ? — Interpelaţia e’a pre­ cambii false. Ultima înoeroare i-a fost un Aceste trei state balcanice, cfice f6ia
dat guvernului. earnbiu de 600 florini, pe oare-1 presenţa muntenegrină, pot să privâsoă cu încredere f&oeaţl o faptă bună**.
„Băncii nomeroiale din Neutra. In loo do în viitor, stând sub stâgul puternicului prin­
u
Un apoi al Ungurilor pentru răniţii bani însă, ’i se presentară alte două poliţe cipiu de naţionalitate, care a unit la timpul După constatările din urmă au oăcjut vic­
u
turci. „Budapesti Hirlap în numărul său mai veobl ele lui şi sămănâudu-le, se cons­ său, şi Italia divisată, şi pe care l’a desfă­ timă oatastrofei 146 persdne. Dintre acestea,
mai nou publică un apel subscris de 16 tata falsificarea scrisorii. In urma aoâsta, 116 au fost recunoscute, 6 n’au putut fi reou-
Unguri în frunte ou baronul Fodmaniczhj şurat prinţul Nichita cu ocasiunea visitei nosoute, âr 24 au dispărut, fără a lă9a
sublocotenentul a fost prins şi arestat. Unul sale în Belgrad.
Frigyss. Apelul începe cu cuvintele: „Na- după ele nici o urmă, deâreoe an fosţ total
dintre cambiile false ale lui este da 4000
ţiunea-soră turcescă şi glorioşii săi Sultani prefăcute în oşnuşă,
fi.; cu alte cambii şi obligaţiuni fals e mai
în timpul mai nou au dat de atâtea-orl do­ miol a stors dela băncile şi ounosonţii săi Mişcarea albaneză. Pentru înmormântare a sosit la Paris
vedi de iubire şi simpatiă faţă ca noi, Ma­ din Neutra 3000 fi.; dela cassa companiei, Albanezii, sâu cum se numesc ei pe cardinalul Richard din Ruma. S’a ordonat
ghiarii, înoât acum, când în urma luptelor ce era încredinţată administrărei lui, a de- sine în graiul lor: Şchipetarii oonstitue uua doliu naţional. Tâtă efiua sună clopotelele
vitejesc! sunt siliţi să îngrijâscă de fami­ fraudat mai de mult 400 fi., d6r nu s’a din cele mai vigurâse oopulaţiunl din Ma­ tuturor biserioilor din Paris. Preşedintele
liile orfane a număroşl morţi şi răniţi, e o făcut arătare contra lui, deârece colegii cedonia. Cu ooasia răsboinlui greco-turo a Republice! Faure primesoe necontenit oou-
darorinţă cavalerâscă a nâstră de-a ne mani- săi acoperiră deficitul din banii lor. In tim I fost adese-orl vorba da soestă naţionalitate, dolenţe dela guvernele şi domnitorii dife­
fesfa sentimentele prietinesoî de recunos- ritelor state. Ministrul plenipotenţiar al
pul din urmă Gergye risipia mulţi ban care orl-cât ar fi de potrivnică dominaţiu-
1
cinţă şi prin daruri pentru răniţi *. Se ape- României încă a esprimat preşedintelui
ou petrecerile, ceea ce făcu să deştepte nei turoesol, totuşi nu vrea să soie de velei­
lâză'deoî la tote foile unguresol să repro­ Faure oondolenţă din partea guvernului
suspiţiunea, oă nu pe oale cinstită a pus tăţile Elenismului în Macedonia.
ducă apelul, să deschidă liste de subsorip- român. Sultanul Turciei Abdul-Hanid a
mâna pe bani. Prinderea şi arestarea lui a Albanezii vor să se emancipeze de ju­
ţiunî şi banii adunaţi să-i trimită oonsulu< esprimat condolenta printr’o telegramă.
făcut sensaţiă în Neutra, mai ales fiiud-oă gul turcesc, dâr nu vor să oonstitue un
lui turoeso Lufti-bei. — Apelul e cevaşl
tocmai .acum voia să se căsătorescă. material brut pentru ambiţiunile pauele-
oam înttnfiat. Se vede, oă dragostea oătră niste.
1
„neţiunea-soră * i-a cuprins pe Unguri nu­ Un dar de 100,000 fl. pentru o şcoîă Acâstă fermă şi bărbătâscă botărîre a
mai după ce Turoii au ajuns să fiă siguri serbescă. Din Neoplanta se telegrafâză, că
poporulni albanez s’a manifestat adese-orl Atena, 9 Maiu. Turcii au ocu­
de învingere. ^ baronul şerb Milos Baiol, a rudeniă a fa­
şi în actualul răsboifi. pat oraşul Yolo. Grecii se tem, ca
miliei Obrenovicî, ?. dăruit 100,000 fl. pen­
In lupta lor pentru libertate, Albanezii armata lui Edhem-paşa se nu atace
Esamen de pian. Domn a Elena Gărt- tru clădirea unui nou edificiu gimuaeial
au înţeles, că în Macedonia ei nu au amioi Domocos şi prin urmare lucră di şi
ner Dftso. Costande a ţinut erî esamen de sârbesc în Neoplanta.
mai sinceri decât pe fraţii noştri Aromâni, nâpte la întăririle pasagere în jurul
pian ou elevele şi elevii d-sale, Cu plăcere
est
Concert filarmonic. Societatea filarmo­ aşa că între ao ® două naţionalităţi esistă oraşului.
am observat, oă cea mai mare parte din
nică din Braşov, va araugia, după oum o veche si reciprocă simpatie şi o perfectă
aceşti elevi au fost Români, oare într’un Atena, 9 Maiu. S’a mai potolit
timp forte sourt de 5 luni şi un an şi 5 am anunţat, în 15 Maifi st. o. ou concur­ solidaritate. agitaţia. Se vorbesce deja de un apro­
luni cât au fost elevii d-nei Gărtner, au sul d-nei Daisy Krones oântărâţă de opere, Acum de curând Albanezii, precum se piat armistiţiu, precum şi de rechiă-
făout în scol» esoelentă a d-sale oele mai un Concert sub direcţiunea d-lui A. Brand- vede mai ales tînera generaţiune, editâză marea trupelor grecesc! din Creta,
frumdse progrese. Aoâsta am putut’o ob­ ner. Programa este următorea: 1) Brahma: la Bruxela o fârte interesantă revistă lu­ — condiţia principală, ce o pun ma­
Uvartară tragică, opus 81, de orchestra fi­ nară, Albania , oare apare în limba alba­
u
serva după piesele esecutate cu multă dili- v rile puteri pentru intervenirea lor.
ginţă şi taot. Felioităm pe d-na Gărtner de larmonică. 2) Baetboven: III. Scanaşi ariă neză şi franceză. Cei doi numeri pe cari Paris, 9 Mai. Se asigură în cer­
reuşita acestui esamen. „Ah! perfido !“ (opus 65) pentru sopran ou îi avem înaintea ochilor, ne arată un oald curile diplomatice, că guvernul gre­
acompanierea orchestrei de d-na Daisy entusiasm al patrioţilor albanezi pentru
cesc s’ar fi adresat puterilor cu ru-
Unul din cei mai bogaţi aristocraţi Un­ Krones. 3) Beethoven: III. Sympbonie drâpta lor causă. garea, ca se mijlocescă pacea şi ca
guri, anume contele Nicolae Esierhdzy, a (Eroica) Es-dur, opus 55. începutul la 8 Dorim aliaţilor fraţilor noştri deplin puterile sunt gata la o intervenţiune
u
0
răposat (fii !® acestea la moşia sa din Tata âre sdra. Biletele se vând în librăria W. succes în nobila luptă. ( Liga Rom. ) în favorul păcii,
n
său Totis (în Ungaria nordică). Foile un­ Hiemesch pentru nemembrii începând dela
guresc! scriu fârte cu multă răcâlă despre 13 MaiCi a. c.
el şi nu-i pot ierta, că era un mare spriji­ Catastrofa dela Paris.
nitor al artei şi culturei germane, în timp înaintările amploiaţilor dola postă şi O nouă victimă. Numărul victimelor
telegraf. In lista otioială a amploiaţilor de Stă pe loc! Humboldt disouta odată
ce pentru căuşele maghiar isăr ei nici-odată rin. dela Peris s’a mai înmulţit cu una. Duoele ou un preot despre învârtirea pământului.
jertfit nimic din colosalele sale av rî. Nu-i postă şi telegraf, cari au fost numiţi şi de Âumule, unul dintre cei mai distinşi — Prostii! (fioea popa. Pământul stă dq
a
plăoea să petrâoă în societăţi unguresol, la avansaţi acum de curând din partea minis­ membrii ai familiei de Orleans, care se loo şi sorele se învertesoe. Etă tot. — Nu,
Budapesta nici nu era cunoscut, pe când trului unguresc de comeroiu, găsim şi pe afla la Zocco in Italia pentru restabilirea părinte, e dimpotrivă. — Mie-mi spui? Şi
următorii Româaî: Oa funcţionar superior & apoi mS rog nu spune şi bibliâ oă sârela
la Vieua, unde petrecea mai mult, îl ou- sănătăţii sale, la primirea soirei despre tra­
fost numit: Alesandru Nicefor; ca funcţio­ se învertesoe. Nu scii oă Isus Navi, oând
noscea totă lumea. Nioolau Esterbâzy de- gica morte a ducesei de Alenşon, fu emo­ a întrat în Palestina, a rugat pe D-cJeu să
altmintrelea era un mare filantrop. Ou deo­ nari: Yirgil Măcelar, Franoiso Samson, Ale­ ţionat atât deputernic, încât numai decât muri. oprâscă sorele în loo, oa astfel să fiă două
sebire ne magnaţii scăpătaţi îi ocrotea şi sandru Babicl, Idn Babici şi Ion Gorun. Ducele de Aumale s’a născut la Paris dile uua după alta? Ei, cum ar spune bi­
sprifinea. aşa că pe moşia sa dsla Totis Funcţionar adjunct: Leo Ştefan. Sub-funo- în 1821. El era al patru-lea fiiu al fostului blia, că sorele s’a oprit? — Aşa e! Eu nu
oolouisa mulţime de magnaţi soăp&taţl, că­ ţionarl: Iuliu Marcel, Alesandru Ciriac şi rege al Franoiei Filip Ludovic. Ca pre­ <fic, că sdrele nu s’a învârtit, şi oă D-(jsu
rora le dete oâte-o oasă cu grădină şi banii Idn Bărtuţ. tendent la tron. prin legea dela 1886 el a într’adevăr a oprit sârele în loc la rngarea
lui Navi. — Ei veefi? cfi popa triumfător.
se
■necesar! pentra întreţinere. La Totis el în- fost soos din armată, oăfeia îl servise ani — Da! Dâr aBta e dovadă pentru mine!
fiinţâ aprâpa un sat întreg de magnaţi scă­ îndelungaţi, ocupând în timpul din urmă răspunse Humboldt. NioăirI în biblie nu sa
Sciri mernnte din România.
pătaţi, cari prin mortea lui pierdură colo­ postul de comandant al corpului al 7-lea. spune că D-cjeu a pornit sorele ârăşl înainte.
sal de mult. Colosalele lui averi, în valore Pe tjiua de 10 Maifi se vor face O In contra acestei legi, ducele de Aumale S’a oprit in loc odată şi de atunci a ră­
mulţime de înaintări în armata română. mas în loo.
de mai multe milidne, le vor moşteni trei a protestat printr’o epistolă deschisă adre­
Comitetul inspeotoinlor generali ai armatei
membri ai familiei Esterbâzy, între cari şi sată preşedintelui Grâvy. Urmarea a fost
a terminat tabloul de înaintare, oare va fi Proprietar: BSa*. Aurel Mureşianu.
uontele Maurioiu Esterbâzy, fişpanui dela supus M. S. Regelui imediat la îutdrcer-îa însă, că la cererea ministrului de răsboiu
Vesprim. în ţară. In capul tabloului figureză A, S. Boulanger, el a fost expulsat din Francia. Redactor responsabil: Greşoriw Maior.