Page 1 - 1897-05
P. 1
taâicţiîM, Afisunistraţiiiasi, „gazeta * iese în liâ-eare di.
1
îi TipograHa Abojamenie peHtra Anstro-Ungarla:
Braşov, piaţa mm Wsr. 30. Pe nn an 12 fl., pe şbse ioni
6 fl.. pe trei Ioni 3 fi.
Sorisor! nofamoaie an »s
primesc. — iiosaicuioripte nu ai N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
ratrimet Peitrî Somâiia si străinătate:
IMSERATE se primeso Ia Adml- Pe nn an 40 fransl, pe şâge
nlttraţinne în Braşov şi la ur-
mătoreie Birouri de anunolurl: luni 20 fr., pe trei iunî 10 fr.
N-rii de Duminooi 8 franol.
In Viona: M, Dttktt, Htinrich
Bchalch, Rtidolf Marne, A, OppelOis Se prenumără la tdte ofloiele
Naohi'olger; Anton Oppeiik, J. poştale din Intra pi din atară
Dannebcr, în Budapesta: A. 7. şi la dd. oolectorl.
Soldbergerg, Bckstein Bemol; în IMnameatul neutru BtasoT
Bucuresoî: Agmcs Savas, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
ouisaie de Bonmanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
blirg,: Karoiyt .fi Liebmann, I.: pe un an 10 fl„ pe şSse
Preţul Inserţiunllsr: o scria luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe o ooidn» 6 cr. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80cr. timbra pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
cam. Publicări mai dese dnpâ 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Seoiame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
Boriă 10 or. son 60 bani. a se plăti înainte.
Braşov, Joi 1 (13) Hai 1897.
Slavii din Ungaria şi visita dela tor slovac Svetozav Hurban Va- cas când n’ar ajunge la o învoălă ; înălţător e momentul aoesta în deo
Petersburg. jansky, din incidentul jubileului seu cu guvernul unguresc în privinţa sebi pentru acea parte a nâmulul românesc,
de 50 de an! ai etăţii şi 25 ai ac cvotei, se se susţină în privinţa cvo carea susţine greutăţile chilii cultivând ogâ-
E bătetor la ochi, că asupra tivităţii sale literare. tei status quo, dăr tot-odată să se ia rele prea soumpeî nâstre Patrii, căci vede
visitei dela Petersburg a împăratului „Numele lui Hurban", (fise conferen dela ordinea (filei tdte celelalte pro ridicat pe tronul demnităţii episoopesci
FrancÎ3C Iosif foile unguresc! f6rte ţiarul, „e cunosout. pretutindeni în lumea iecte privitore la pact. Guvernul un ohiar pe un fiu eşit din sinul său, şi vă
puţin au vorbit. Din tăcerea acesta occidentală slavică, ca poet şi ca duşman guresc însă, se cfice, mai bucuros zând acâsta simte o nespusă mângâiere nou
a lor se putea conchide, că Ungurii nu al Maghiarilor. El a făcut mari servicii va ridica cvota pănă la 36*6°/ , de prilej având de a dovedi lumii, oă în pep-
0
privesc nicidecum cu încredere la efec casai habsburgioe. Nu se află nici un teren cât ca să mai prelungăscă starea ac tul său păstreză un germe sănătos, plin de
tele eventuale, ce le-ar pută avă acea al literaturei, pe care el să nu-1 fi cultivat. tuală, care ar fi păgubităre numai viaţă, neperitor, pe oare bruma nu-1 ofi-
visită asupra raporturilor lo*r cu A scris poesii, foiletâne, articul! politici, situaţiunei economice a Ungariei. lesoe, frigul nu-1 slăbesce şi îngheţul nu-1
Slavii din internul monarchiei şi piua jubileului său a fost o (fi de bucuriă Se mai spune, că punctul de pote omorî, un germe nobil, puternio şi în
mai ales cu cei din Ungaria. Acestei pentru Slovaci, cari şi aşa puţine (file de vedere al guvernului unguresc a stare a se desvolta ou mărire a lumina şi
presupuneri noi i-am şi dat espre- buouriă au". fost, că deărece cele-lalte proiecte oăldura razelor binefăcătore ale oultuni
siune la timpul seu, 6r acum ve Acestea sunt apariţiunile, care privităre la pact asigură Ungariei oreştineşti. înălţător e momentul aoesta
dem, că îngrijirea Ungurilor a în insuflă îngrijiri Ungurilor. Ei ar fi un câştig de 2—2.1°/ , guvernul peutru mulţi. Dâr oum este el pentru mine,
0
ceput se răsufle puţin câte puţin şi aşteptat, după cum fbrte clar se es- Banffy ar fi gata a ridica cvota un şi ce fel de sentimente aprinde el întru
în foile unguresc!. primă acesta şi în articulul menţio gară cu acăstă sumă. inima mea?
Aşa, de esemplu, avem înaintea nat al lui „Egyetărtâs", ca visita Cu tote acestea, foile oposiţio
nostră un articul al lui „Egyet&rtăs", nale maghiare susţin, că soirile de O, Prea Luminate Domne, niol mărirea
dela Petersburg a monarchului nos tronului, pe oare mă văd ridioat, niol fru-
întitulat: „Preţul păcii după conceptul tru se facă se amorţescă acolo or!-ce felul celor de mai sus sunt răspân
u
panslavist . In acest articul, foia un- interes faţă de Slavii din Ungaria. dite anume de Banffy, ca se pregă- museţa oorânei apostolice, oare îmi împo-
gurescă aduce mai multe probe Efectul însă pare a fi tocmai contra- tescă opinia publică pentru cedarea dobesoe capul, nici puterea toiagului, care
pentru de-a arăta, că „panslaviştii rul. De aici îngrijirea Ungurilor, de sa in cestiunea cvotei. îmi întăresce braţul, nici strălucirea dem
din Petersburg" vor se profite de aici tăcerea bătătbre la ochi a pre nităţii, nici solemnitatea momentului nu-mi
visita împăratului Francisc Iosif la sei unguresc!, care, se vede, a pre pot împedeoa gândul, ba înoă tâte mi-1
Petersburg pentru a deştepta spe Serbii şi Turcia. Oficiâsă „Corresp. silesc, şi trebue să mi-1 silâsoă, să sbâre cu
simţit chiar dela început, că de dra pol. află din Cetinje, că în timpul visitei a fulgerului iuţâlă preste lungile ori sour-
u
ranţe şi curagiu în Slavii dela noi.
gul prieteniei momentane între sta regelui Alexandru al Serbiei oei doi dom tele dile, ce-mi ascunde viitorul, pănă drept
Etă anume doveŢile, la care se pro- tele vecine şi monarchii lor, marea
v6că foia ungurâscă: nitori, al Serbiei şi al Muntenegrului, pre- în faţa înaltului Judecător al vieţii şi fap
lume slavică nu va pută aşa uşor oum şi miniştrii lor au avut un schimb de telor nostre pământesol. Şi atunci săoate
ţtiarul ruseso v Petersburslce Viedo- se sacrifice molochului ruaghiarisă- vederi asupra posiţiunii Şerbilor în Mace să fiă isvorăle lăorămilor mele, şi ele totuşi
u
mosti , în a căruia frunte stă prinţul Uch- rei pe conaţionalii slav! din Un
donia. Şi au convenit, oa ambele guverne trebue să-mi înueoe sufletul la meditarea
tomslii, un bărbat ou mare influintă la garia.
oând se va lua proieotul de reformă din sorţii mele; amurţită să fiă consoiinţa din
ourtea rusâscă, oare se buoură şi de bună Or! şi cum s’ar combina lucru partea marilor puteri (adeoă proiectul de peptul meu, şi ea totu-şl trebue să se sgu-
voinţa Ţarului, scriind despre visita împă
rile, la întrebarea: ce influinţă va a se introduce reforme în Turoia), să stă- due în vibrările mişcărilor sale; şi de pâ-
ratului Austriei (Ţ între sitele:
06
ave visita dela Petersburg, nu se va ruiască în oomun la Pârtă şi la cabinete, tră să fiă inima mea, şi ea totuşi trebue să
„Salutăm pe augustul âspe, în a că
pute răspunde nicîdecum în favorul oa să se dea garanţii suficiente pentru des- se înmoie sub greutatea acestui gând în
ruia mână se află sortea atâtor miliâne de
nisuinţelor cutropitore de maghiari- voltarea culturală şi naţională a poporului fricoşat. Pentru-oă dâoă aoest gând mare
fraţi scumpi ai noştri. Noi nu putem uita
sare. Asta o văd şi o simt politi- serbeso în imperiul otoman. al judeoăţii dumnezeesol a soiut înspăimînta
de fraţii noştri şi sperăm, că imparţialitatea cianii ungur!, şi de aceea este slabă în tot-dâuna pe aleşii Domnului, şi încă
împăratului ospe se va manifesta încurenă şi speranţa, ce răsuflă printre rendurî, pănă întru atâta, înoât diua-noptea n’a în
în politica sa de naţionalitate în monarchia că acum, trăind în bună amiciţiă Sfinţirea de episcop în Blaşin. cetat glasul rugăciunii din buzele lor, âr
austro-ungară. Sperăm, că reciprooele de- monarchia nbstră cu Rusia, va în trupul şi-au ohinuit şi în robie l’au pus, şi
claraţiunî şi asigurări de amiciţă vor avă ceta „agitaţiunea panslavă", care ar Vorbirea episcopului Dr. D. Radu, în cojooe au umbîat şi în piei de capre,
acel resultat, că Slavii monarchiei habsbur- fi „isvorul mişcărei naţionalităţilor cu răspuns la vorbirea I. P. S. S. Mitropolitului. lipsiţi fiind, năcăjiţi, de rău supăraţi, oărora
gice vor puie duce o viăţă deplin naţională din Ungaria". Căci de nu vor mai Înalt Prea Sânţite Dâmne Dămne al nostru lumea nu era vrednioă, în pustiu rătâoind
pentru binele domnitorului şi propriei lor fi „Panslavî", vor rămână destui Slav!, Prea Venerat Archiepiscop şi Metropolit! şi în peşteri şi în crepăturile pământului,
patrie". car! vor trăi cu aspiraţiunea de-a fi numai ca să p6tă sta de-a drâpta în ziua
Înălţător este momentul acesta pen
Aceeaşi foia rusescă, vorbind liber! şi egal! îndreptăţiţi în acest sa, numai oa să-şi p6tă mântui sufletul:
tru Biserica lui Isus Christos; căol prin
într’un alt număr de transformările stat şi de-a nu mai fi esploataţ! ca atunci ce voifi zioe eu, oând t6te aceste
punerea mânilor tale pe umilit oapul meu
interibre, prin care trece acum Aus material pentru întărirea şi înflorirea densa a primit un nou muncitor, învăţător semne străluoitore alta nu fac, fără numai
tria, scrie următbrele : maghiarismului. a-ml arăta datorinţa, ce mi-s’a impus de a
al legii sale, împărţitor al tainelor sale,
„Guvernul austriac, dâoă vrâ să es- luminător al poporului său ; âr prin acâsta veghia nu numai preste mine însu-ml, oi
tindă egala îndreptăţire a naţionalităţilor preste o întrâgă turmă ouvântătore, când
Crisă ministerială. In cestiunea a vgcjut adâugendu-se o nouă verigă la glo
diu Austria, nu pote să lucreze după esemplul sciu, că nu voiu avâ să dau sâmă numai
cvotei s’au încurcat iţele cum se cade, rios» catenă apostolică, care lâgă vâourile
Ungariei, al cărei separatism a dus la resul- de sufletul meu, ci de suflete nenumărate
aşa că este iminentă isbucnirea unei lăsate întru moştenirea sa; a văcjut Iun-
tate vrednice de dispreţul tuturor, fie când giudu-se şirul neîntrerupt al miniştrilor încredinţate păstoririi mele, cari de s’ar
crise ministeriale. Se mai asigură
în Austria se fac concesiuni în interesul noului Testament, şir minunat, prin care perde din negrijea mea, sângele lor din
chiar, că br. Banffy şi-a dat dimisia
diferitelor naţionalităţi, pe atunoî in Un mânile mele îl va oere, oela ce viu este,
deja în mânile monarchului. Foile viu şi neschimbat trece înainte cuvântul
garia elementul maghiar asupresce pe Slovaci, Domnul Dumnecjeul lui Israil ?
oposiţionale susţin, că cu demisiunea crucii, şi prin oare, ca şi printr’un canal
pe Serii şi pe Români fără nici o cruţare,
sa Banffy jdeâ numai comedia. Tăte preaourat curge cu nesăoată îmbelşugare O, temere şi outremur au venit asu
încât sortea acestor trei naţiuni e oât se C6
semnele înse arată, că nu-i tocmai darul mântuirii spre a adăpa setea şi a pra mea, 4> -voiu ou Psalmistul; aşeejatu-
pote de întristătore. Rusia nu doresoe te
aşa. Situaţiunea a devenit fărte se- vindeoa ranele generaţiunilor, oe-şl urmeză , m’a întru întunerec ca pe morţii vâcului,
ritoriile slavice ale Austriei, numai un lucru
riăsă, căcî guvernul austriac într’o pe pământ. şi s’a mâhnit întru mine spiritul meu, întru
îl doresoe: ca să nu fiă duşmănosă faţă cu
notă adresată guvernului unguresc înălţător e momentul aoesta pentru mine s’a turburat inima mea; pentru-oă
ele nici în politioa interioră, nici în cea
persistă în pretensiunea, ca cvota Provinţa nostră mitropolitană greco-cato- atâta ostenâlă s’a dat oelui neputincios,
esterioră." ungară se se urce la 86°/ . Banffy a lioâ română de Alba-Iulia, căol s’a umplut atâta mărire, celui umilit, atâta demnitate,
0
Rău Ji-a căŢut Ungurilor şi mers pană aprăpe la 84°/ , der mai golul şi s’a şters vacanţa din ilustra oâtă a celui ce nu o meritâză, atâta răspundere,
0
aceea, că în adunarea „Reuniunei mult nu cutăză se promită de-ocam- archiereilor săi; dâr mai vîrtos înălţător oeluia ce şi numai întru oât însu-şl îşi ou-
slavice de bine-facere",—ce s’a întru dată, cu tătă majoritatea, de care este pentru dieoesa Lugoşulul, căci i-s’a nosce slăbirea şi defectele sale, ar avâ des
nit (filele acestea la Petersburg sub dispune în dietă. De aci crisa. rupt vălul văduvirii, sub care suspina ou tul motiv, oare să-l hotărâsoă a-se îmbrăca
presidiul generalului Ignatiev, cu Cumeă e seriăsă situaţia, se nerăbdare după un mire nou, şi i-s’au îm în saoul pocăinţii, a-şl acoperi oapul ou
scopul de-a se consulta asupra ani- vede şi din împrejurarea, că minis- brăcat cernitele sale altare cu podoba săr- cenuşa amărăciunii şi a-se asounde într’o
versărei de 1112 an! a S.-lui Me- trul-preşedinte Badeni a declarat ca bătoresoă, orfanilor săi fii li-s’a dat Părinte peşteră adâncă aşteptând acolo în lacrimi
todiu, ce vor se fiă sărbătorită de tegoric, că nu păte primi o astfel şi Păstor însărcinat cu conducerea lor la şi suspine, oa Domnul venind să-l scape
întrâga lume slavă, — un membru de urcare a cvotei, pentru care n'ar păşunile mâutuitâre ale vieţii de veci, şi de morte şi să-I mântuâsoă sufletul său.
al ei, cu numele I. Krusov, a ţinut pută lua răspunderea faţă cu parla preste feluritele sale instituţiunî sacre şi Temere şi cutremur au venit asupra mea,
o conferenţă, vorbind despre activi mentul. S’a mai lăţit peste acesta culturale s’a pus âră-şl vighetor, îndatorat şi cine va da mie aripi oa de porumb, şi
tatea publică a cunoscutului luptă scirea, că Badeni. pretinde, că la a le păzi, ocroti şi desvolta. voiu sbura şi mă voiu odihni?
