Page 101 - 1897-05
P. 101
Kfdictim Miiaistriţliijii „Barata'* iese în M-care di,
si ’fipouîila ADonaineme pentru Austro-Ungaria:
Sraşev,-, piaţa m&rs ÎTr. 30. Pe un an 12 fi., pe şese luni
Soriaoîî ao&iracsaţe sin i/s 6 fi., pe trei luni 3 fi.
’/i’Imaiî.-s.. — liftnaseripîr s« f.a N-rii de Dumlneod 2 îl. pe an.
Pentru România si străinătate;
ISSEHATE se ’pi'taoBO lr. Admt-
Jilttrttţlur.a în Braşov şi la or- Pe un an 40 franol, pe şăse
iaăt6rele Birouri do anonolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
lu Vionn: Dv.hu, Stinrwh N-rii de Duminecă 8 franol.
Bthaltk, Huiioif 3losst, A. Ovpeliki Se prenumără la tâte ofiaielo
Naohfolger; Anton Oppelfn, J. poştale din întru şi din atară
Danwbcr, In Budapeot»: A. V. şi la dd. ooieotori.
Qoitlbcrgcrg, Schstcin Bemai; in Aiumamemi pentri Brasor
Bucur ea ci: Ăgewt Havat, 8no- administraţiunea, piaţa mare,
ouroais de Koumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bui(,: Karoiyi <4 Litbmann,
I.: pe un au 10 fi., pe şăse
Preţul Inoorţlunllor: o aeriă luni o fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
Kormond pe a ooldnă B oi. şi Cu dusul în oasă: Pe un an
SOor. timbru pentru o publi 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Publicări mai deae după 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. seu 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
serii 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 116. Braşov, Mercur! 28 Mai (9 Iunie) 1897.
Nou Congres, nouă curse. ceva de sine înţeles, că Congresul archiereii noştri, în frunte cu Me- Ibsif la Petersburg, între cei doi împăraţi
catolic nu va împiedeca Metropolia tropolitul, vor sci selapere împreună s’a făout o învoială ou privire la statul quo
Am reprodus ieri în întregul nâstră de a-şî constitui autonomia cu credincioşii, cu tâtă energia şi din Peninsula-baloanioă, luându-se şi anu
seu articulul cjiarului catolic ungu într’un Congres deosebit, adauge însă cu tot devotamentul, independenţa şi mite stipulaţiunl.
resc „Magyar Allam scris, cum se ârăşî ca ceva lucru firesc, că acest' caracterul naţional al bisericei ro
44
vede, anume pentru zăpăcirea şi ade Congres va pute să fiă convocat nu mâne unite!
menirea Românilor uniţi, în faţa mai după congresul regnicolar. In Conferenţa interparlamentară.
marelui pericul ce-i ameninţă de fine amintesce pretinsele raporturi Tratările de pace şi Rusia. Comitetul de organisare al oonferenţei
fapt din partea aşa cji i autonomii strînse ale episcopatului român unit 4 (VIII) interparlamentare, oe se va ţină anul
se
catolice. cu episcopatul catolic maghiar, ce „ Journal de St. Petersburg^, organul aoesta la Bruxella în 6 August, a trimis
Sub masca conciliaţiunei şi a s’ar fi manifestat mai ales în con- ministrului de esterne rusesc Murawiev, pu- deja invitările oătră membri aderenţi ai
recunoscerei drepturilor particulare ferenţele episcopescî. j blioă un important artioul despre atitudinea, „Uniunei interparlamentare pentru arbi-
:
ale Metropoliei române de Alba-Iu- T6te acestea le suleveză foia oe va observa-o Rusia la încheierea păoii tragiu şi paoe . Programul oouferenţei este
44
lia, foia şcvinistă maghiară face pro şovinistă catolică, ca lucruri cunos între Turcia şi Grecia. următorul:
41
pagandă pentru „înfrăţirea catolică , cute, cu tote că pentru noi sunt cu Oomunioatul rusesc spune deja la în 1) Vineri în 6 August sâra recepţiune
care va se cjică, pentru încopciarea totul nouă. ceput, că pretonsiunea Pârtei privitore la la preşedintele Rernaert în salânele preşe
bisericei române unite cu biserica Nu seim şi nimeni nu ni-a lu rectificarea frontierei turoo-greoesol, n’are dinţiei ; 2) Sâmbătă în 7 Aug. la 7 ore di-
catolică maghiară aşa, ca în viitor minat despre aceea, ce şi cum s’a îndreptăţire deoâfc din punot de vedere minâţa şedinţă; 3) Duminecă, 8 Aug. cji re-
cea dintâiu se nu mai fiă privită de lucrat, ce fel de planuri s’au făcut strategic, încât prin aoâstă reotifioare s’ar servată pentru sărbărî oferite membrilor
o biserică românescă de sine stătă- în conferenţele episcopescî ţinute îinpiedeoa invasiunea de bande revoluţio străini"; 4) Luni 9 Aug. la 9 6re a. m. şe
t6re, ci de o „parte constitutivă a sub preşedinţa primatelui unguresc nare pe teritor otoman. dinţă; 5) Marţi 10 Aug. 10 ore a. m. şe
Anexarea Tesaliei la Turoia a deve
44
bisericei maghiare istorice - dela 1892 încăce anume în cestiu- nit imposibilă în urma deolaraţiunei pute dinţa de închidere a oonferenţei.
In acest postulat ce-1 ridică nea autonomiei şi a congruei. Epis rilor făcută prin contele Murawiev. Sulta Adunarea delegaţilor va ţinâ şedinţă
44
„Magyar Allam în numele catoli copii noştri au luat parte la aceste nul a primit principiul cuprins în nota ru- prealabilă Vineri în 6 August pentru a sta
cismului şi al maghiarismului, se cu conferenţe, dâr pănă în 4iua de a4î sâscă, oa oondiţiă pentru atitudinea neu bili ordinea da (fi- Comitetul de organisare
prinde simburele veninos al întregu nu seim, dâcă au luat posiţiă şi ce trală a puterilor în tot decursul răsboiului. a propus să se înscrie în aoâstă ordine de
lui seu articul. Tote celelalte obser posiţiă au luat la acele conferenţe împrejurarea, că Rusia n’a păstrat numai cji: Disoursul de deschidere al preşedintelui;
vări şi afirmări nu sunt, decât cbja în cestiunea autonomiei. pentru sine neutralitatea, oi a grijit, oa răspunsurile în numele naţiunilor represen-
verde şi frumosă, ce-1 învelue, sedu- Ne surprinde deci declararea lui tote statele ortodoxe din Balcani să urmeze tate; Curtea permanentă de arbitragiu;
44
ducend pe cel nesciutor a crede, că „Magyar Allam , că nu se aşteptă, acestei linii de conduită, a făcut posibil Neutralitatea; Servioiul central de informa-
sub ea p6te fi ascunsă multă dul- ca representanţii Românilor uniţî, Pârtei s’o sfirşâsoă în grabă cu răsboiul ţiunl; Congrese politice ale puterilor secun
ceţă. cari se vor înfăţişa la Congresul ca — ceea oe de sigur nu s’ar fi întâm dare; Darea de semă a biroului interpar
Este şi lucru fârte curios, că tolic regnicolar, să se supună hotă plat, decă ar fi păşit în acţiune Bulgaria lamentar; Alegerea membrilor biroului in
dela 1871 pană în cţiua de astăfiî rârilor acestui Congres mai înainte şi Serbia. terparlamentar; Fixarea de întrunire a con-
nu s’a găsit nimeni în tâtă biserica de ce ar lua botărîrî Congresul lor După-oe Sultanul a primit condiţia ferenţei IX.
propriu deosebit. Dâr cere totuşî dela
maghiară istorică, care se fi ţinut ei, să se înfăţişeze la Congres cu re- puterilor în schimbul neutralităţii, anexarea Dintre membri Români ai Uniunei vr’o
sâmă cât de puţin de faptul, că sub Tesaliei s’ar isbi de oposiţia Europei în 10 senatori şi deputaţi au promis, oă vor
corâna St. Ştefan esistă şi o pro serve. tregi, astfel oă puterile ar împiedeoa-o ou lua parte.
Ce însemnâză tâte acestea? Este
vincie metropolitană română de Alba- numai vorbă golă de îndulcire, ce tâte mijlâeele posibile. Pe lângă materiile însorise provisoriu
Iulia, deosebită şi independentă. A se face aici, ori s’a petrecut ceva ce Se înţelege de sine, (jioe mai departe de cătră Comitetul de organisare al confe-
trebuit se vină un redactor şovinist ar ave aparenţa unei noue curse şi oomunioatul, că despăgubirea de răsboiâ, renţei, se vor mai înscrie şi altele de oo-
44
dela „Magyar Allam şi, întristat de mai rafinate şi mai periculâse cu pretinsă de Turcia, este atât de mare, în mitetul delegaţilor. Fiă-oare membru ade
vestea, că Românii uniţi nu vor se scopul de a-i face de rândul acesta cât nici vorbă nu p6te fi de primirea ei; rent are ohiar dreptul de a cere să se în
ia parte la noul Congres autonomie al probabil, oă şi Pârta va reounâsoe neoesi- scrie orl-ce obieot, dâr numai cu aprobarea
mai accesibili pentru ideia constitu
Maghiarilor, se descopere, că în ade tivă a bisericei maghiare istorice? tatea de a-se scări în mod însemnat pre- comitetului delegaţilor. Iu aoest oomitet
văr mai esistă aici şi o „provinciă Dâcă va fi fost vorba în adevăr de tensiunea aoâsta, dâcă voesoe într’adevăr, grupul parlamentului român are pe d-nii:
44
deosebită a episcopilor români uniţi . un Congres deosebit al Românilor oa ea să aibă un resultat praotio. Indată-oe V. A. Urechiă, Em. Porumbaru şi Poe-
Dâr şi mai surprin4ător este, că uniţî, care să se întrunescă după însă sfaturile puterilor ar fi respinse de naru-Bordea.
după 26 de anî de cele mai amare Congresul catolic maghiar, (în legă cătră Pârtă, prima grije a Rusiei va fi Grupul parlamentar român va presanta
esperienţe în ce privesce resultatele tură însă cu acesta), atunci numai evaouarea Tesaliei de cătră Turol, spre care (jilele aoestea guvernului cererea aprope
44
„înfrăţirei catolice din aceste ţări, de una ar trebui să ne mirăm: cum soop Rusia ar ave alături pe Austro-Un- unanimă (peste 50 de parlamentari) de a
se găsesce o fâiă bisericescă română, arebiereii noştri uniţî — cari, suntem garia şi Anglia. li-se da voiă sâ primescă la Bucuresd întru
care se reproducă fără de nici o ob siguri, nutresc în inima lor, cele mai O mare absurditate este şi pretensiu- nirea oonferenţei a IX-a din anul viitor
servare un astfel de product al tac vii dorinţe pentru binele neamului şi nea Pârtei privitor la desfiinţarea capitu- 1898.
ticei şoviniste cfiaristice, ce milităză cărora trebue se le zacă la suflet de laţiunilor faţă ou supuşii greoi. Nioî-odată
pentru interesele bisericei maghiare a lumina şi linişti pe credincioşi cu şi sub niol o formă Rusia nu se va învoi
istorice. privire la interesele de viaţă ale bi la acâste, ea respinge o astfel de preten- Românii din Tesalia/
Nu voim se presupunem nimic sericei — pănă în 4i de 4î ’ Foia vienesă „Neue Freie Fresse aduoe
u
n au eiune în numele ortodoxiei şi al creştinis
a
ua
fără temeiu, şi deci nici în caşul de dat nici cea mai mică esplicare prin mului şi ar privi-o ca o vătămare adusă 8urprin4âtorea scire, că Românii fârte nu-
faţă nu am fi aflat atât de surprin- care să fi fost cât de puţin lămurită Rusiei. Der desfiinţarea oapitulaţiunilor ar măroşl din Tesalia s’au asociat cu Turcii de
4§t6re reproducerea fără observare situaţia. atinge şi interesele Europei; ar periclita acolo pentru a cere alipirea Tesaliei la im
a articulului din „Magyar Allam Suntem nevoiţi decî a presu siguranţa europenilor. Oausa civilisaţiunei periul turcesc.
44
44
de cătră „Unirea din Blaşiu, dâcă pune, că afirmările lui „Magyar oere, ca supuşii statelor creştine să nu fiă Soirea aoâsta are meritul de-a da
acesta fâiă şi-ar fi dat cât de puţină Allam n’au nici o basă, că nimic daţi pe mâna administraţiei semîbarbare ocasiă binevenită diarelor pentru a resus
44
silinţă a desluşi ea însăşi pe credin nu s’a stabilit cu privire la dreptul turcesol. O astfel de pâlmuire a oivilisaţiu- cita din nou dreptele gravamene ale Ro
cioşii bisericei române unite asupra de autonomiă al bisericei române nei nu se pâte închipui, şi sfatul binevoi mânilor din imperiul turoeso, oarî mai mult
ar
cestiunilor ce 4i °l catolic maghiar unite, căcî în caşul acesta trebuia tor al Rusiei este, ea Sultanul să renunţe au suferit de barbaria greoâscă, deoât de
află de lipsă a-le suleva pentru a-şî să se amintâscă de acâstă stabilire de bună voie la acâstă oondiţiă, oare şi oea musulmană.
ajunge scopul seu. şi în cuprinsul prea înaltelor reso- aşa nioî-odată n’ar putâ fi primită şi care Românii şi Grecii din Maoedonia şi
„Magyar Allam susţine, că au lutiunî. Suntem siliţî a crede, că jo deştâptă în puteri bănuiala, că P6rta s’ar Epir au trăit în veclnică duşmaniă. Causă
44
tonomia catolică nu voesce se usur- cul dela 1871 se repetă literalmente nisui în ascuns a face să cadă mediaţiunea la aoâsta a fost, precum bine se soie, pur
peze ori se confisce organismul au şi că tâte se pun în mişcare de pe puterilor europene, oeea oe ar avâ urmări tarea volnică şi nedrâptă a Grecilor, oarî
44
tonom „deja esistent al bisericei acum pentru a ademeni pe Românii triste pentru imperiul turoeso. cât au putut au asuprit în fel şi formă pe
române unite; susţine, că eaţîntesce uniţî ca să între în Congresul ca La acest comunioat „Journal de St. Români, ceroând să-i desnaţionaliseze. Nici
44
a crea un „centru regnicolar , care tolic şi să se declare astfel ca parte Petersburg mai face ulterior observarea, odată patriarohatul greoeso din Constanti-
44
se fiă for superior pentru Metropo- constitutivă a bisericei maghiare că tote puterile oonsimţeso ou atitudinea nopol n’a ţinut sâmă de elementul româ-
lia română unită, numai întru cât istorice. Rusiei faţă de oondiţiile de pace turcesol. neso. Din potrivă, i-a impus clerul şi limba
printrensul acăsta va avă se comu Sperăm însă, că în faţa peri Totodată reamintesce poporului ruseso fap grecăcă.
nice cu Corona. Ne vorbesce, ca de colului celui mare şi ameninţător, tul, oă din incidentul visitei lui Erancise Cu scolele Greoii au urmat aceeaşi
