Page 102 - 1897-05

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 116 —1897.

procedură. In comune ou poporaţiune pre­ semn de reounosoinţă, eforia gimnasiului a tatea Vostră va câştiga un nou titlu la ma­ încă la plecarea cu tramvaiul din
ponderentă românâsoă, Grecii an impus hotărît să ridioe o cruce la mormântul ră­ rea stimă, ce o înounjură, şi va îndeplini piâta Braşovului (8 şi 30 diminâţa), mare
Românilor limba şi profesori greoescî, fără posatului şi în fiă-oare an să facă un pa­ un act de adânoă înţelepciune pentru care auimatiă era între cei 46 de membri şi
însă de a putâ ajunge la alt reeultat, de­ rastas pentru odihna sufletului lui. personal voiii soi să păstrez o amintire. membre active ale Reuniunei. Nu era acâsta
cât numai la nasoerea şi hrăuirea urei na­ Şcolele române din Macedonia. „Ga­ Rog pe Majestataa Vâstră imperială, să numai buna disposiţiă a omului ce plâcă
ţionale dintre cele două elemente. zetei Macedoniei“ i-se sorie din Bitolia, oă orâdă în amiciţia mea nestrămutată. — Ni­ la o "sigură isbândă, nici numai buouria
1
Printr’esta s’a creat un abis tmt aio colae' . răsplatei bine meritate, oe se făcea zeloşilor
Românii din Macedonia, în urma unirii şcâ-
mare între Românii şi Grecii din Macedo­ Tînăr brav. Din Budapesta ni-se sorie: corişti prin acest „Maial" anume pentru a
lelor sub autoritatea Eforiilor, au delegat
nia, şi contra diabolioelor uneltiri ale ne­ o comisiune de mai mulţi efori, cari să lu­ „Ude Bedaetor! Ou bucuriă vin a Vă ra­ lor plăcere aranjat, oi era mai ales buouria
săturatelor pofte paneline, Românii au fost creze ou puteri unite pentru asigurarea porta despre snocesul unui tînăr universi­ de a vedâ la olaltă un măuunohib atât de
împinşi ou sîla a-şî oăuta soutul sub aripile şoolelor pe anul viitor, precum şi pentru tar român, oare e tocmai un orăşan de al mare şi da ales, aloătuit din tot ce are mai
proteoţiunei otomane.
apărarea drepturilor naţionale româneset pe D-vâstră. ErI, Sâmbătă, D-l Nicolae Sulică, bun şi mai frumos societatea română bra-
Soirea fiiarului vienes se pare că oon- lângă guvernul otoman, cerând să li-se aoorde asoultător la facultatea filosofioâ, a făcut şovânâ, şi era simţul armoniei şi bunei în­
firmă aoâstă suposiţiă.
şi Românilor âre-carl privilegii, de oarl se esamenui fundamental din 5 limbi: română, ţelegeri, ce mai ou sâmă în aceste vremuri
bucură celelalte naţionalităţi. latină, grâcă, germană şi maghiară, obţi­ de cârtă şi dujmăniă de fraţi trebue să ne
nând oaloulul „distinsToţi profesorii an însufleţâscâ.
Esamenele Ia şcola de fetiţe din Blaşin felicitat pe noul oandidat de profesor. La gara Bartolomeitt ne suirăm în cele
— 27 Maiu. se vor începe în 17 Iunie st. n. şi vor Laudă şi cinste se cuvine d-lui Sulioă, oare 2 vagâne clasa III, anume pentru noi re-
a
Românii din Sofia. In fiiua de 10 dura 4 fiile una după alta, âr în fiiua face onâre numelui de universitar român. servate. Se puse trenul în mişoare, şi mer­
MaiQ v. s’a ţinut adunarea generală anuală 4*a, 21 Iunie, va urma cetirea classifica- — Leonida". gea el, nu-i vorbă, destul de voiniceşte,
a societăţii române „Unirea“ din Sofia. Ca ţiunilor şi împărţirea premiilor. Anume: Desastru înspăimântător. Din Voiron dâr sbura privirea nâstră asupra frumâselor
Joi, în 17 Iunie, oonversaţiuuea maghiară
în toţi anii pănă acum — scrie „Gaz. Ma­ (Franoia) se telegrafiază, oă în urma unei tablouri, ce natura presintă ochiului dinspre
a
cedoniei" — acostă fii fost adevărată şi germană şi esamenui din limba francesă, trombe de apă rîul Morge a debordat din Buoeol, Măgura Codlei şi Pâtra lui Craiii,
0
sărbătâre pentru toţi Românii; n’a lipsit âr după amâfil musioa vocală şi instrumen­ alvia lui, răpind ou sine case, uzine şi dis­ sbura şi gândul nostru la ţinta mult dorită.
dela întrunire nioî unul dintre membri re- tală ; Vineri în 18 Iun. tâte obiectele clas- trugând fabrici de hârtiă, de mătase şi de Trecurăm prin gara Cristianului, Râşno­
sidenţl în Sofia, ba încă au venit şi mai selor I—VI; Sâmbătă 19 Iun. înainte de pânză, Se fiice, oă pagubele sunt de cţece vului şi Tohauului VeohiQ şi după o călă­
mulţi membri oorespondenţî din provinoie, amiafil esamenui cu elevele din ol. VILI, milidne franci. Acest desastru a silit pe toria de l / âră ajunserăm la ZârneştI,
l
4
ca să dea dovadă de interesul, ce portă âr după amâfil cu elevele din ol. VII; Du­ 4000 de lucrători să înceteze lucrul. unde ne aşteptau la gară corpul învăţăto-
pentru mersul societăţii. D-l Al. Trifon, minecă 20 Iun. esamenui din economia de reso cu primăria oomunală. Pe cât de ve­
preşedintele sooietăţii, a ţinut o frumâsă casă. In tot decursul esamenelor va fi des- Reuniunea nostră de cântări la seli eram de sosire, pe atât de mult ne su­
cuvântare de deschidere, în oare, amintind ohisă esposiţia luorurilor de mână ale ele­ Eernestî. păra, oă o plâiă sdravănă ce curgea pe
zelul şi aotivitatea depuse de d-l I. N. Pa- velor. * faţa Petrii Craiului ne ameninţa fârte de
piniu — pe când era ministru plenipoten­ Constituire. Ni-se sorie: învăţătorii Braşov, 26 Maiu v. 1897. aprâpe să ne facă tot o apă. Dâr minunea
ţiar al României în capitala Bulgariei, — dela şoâlele oonfes. gr. oat. din Vicariatul Aceea, ce pentru Sibiiu este Săliştea, iui Dumnefieu şi a âmenilor, în oâte-va
pentru înfiinţarea societăţii, l’a propus adu­ Făgăraşului, în adunarea din 7 Maiă o. aceea sunt Zârneştii pentru Braşov, în Ţara minute plâia dispăru, oa şi cum ai fi luat’o
nării de membru onorific. Propunerea aoâsta s'au constituit în despărţământ, oonform Bârsei, oea mai mare şi mai frumâsă co­ on mâna şi tâtă fiiua timpul a fost oât se
a fost primită cu cele mai entusiasta §-lui 23 lit. a) din statutele reuniunei în­ mună românâsoă. Fiă prin atrăgătârea po- pâte de plâout.
aplause, şi adunarea a delegat pe d-nii Al. văţătorilor din arohidiecesă. S’a aclamat siţiă oe o ocupă la poleia Petrii Craiului, In mijlooul comunei ne aştepta alt
Trifon şi N. Papagheorghe, ca să-i ducă de preşedinte onorar Rvds. D-n vioar Ba- fiă în urma multelor aşefiăminte industriale, grup de inteligenţi şi popor, în frunte cu
diploma. După acâsta, oassierul sooietăţii, siliu Raţiu, âr ca preşedinte s’a ales Ioan oum sunt fabrioele de hârtiă, de celulosâ d-l advooat Garoiu şi preotul Străvoiu, Satul
d-l I. Gbiulanula, a făcut o scurtă dare de Pop învăţ. în Şinca vechiă, Eustaehiu Cri- şi de oherestea, dâr mai ou sâmă prin fru­ întreg era pus în mişoare şi pare oă toţi
sâmă despre înoassările şi oheltuelile din şan notar, George Păsărariu cassar, A. mosul contingent de luminaţi şi pentru na- se simţiau mai mari şi mai tari la vederea
anul acesta, din oare reiese, că societatea Stroia bibliotecar; delegaţi: George Vlad, ţiă bine meritaţi bărbaţi, ce l’a dat în tre­ atâtor drăgălaşe dâmne şi domaişâre, şi
„Unirea" are acum un fond bănesc de Vioanţiu Farkas şi Ioan Oiatlos, S’au în­ cut, oum a fost vestitul Meoenate şi deş­ atâtor domni de Român. Şi cum să nu
peste B mii franci. Conform statutelor, s’a scris ca membri ai acestui despărţământ: teptător al Românilor din părţile acestea, tresari de mândriă naţională, când apare
procedat apoi la alegerea unui nou consi­ Rvds. D-n Vioar membru fundator şi On. „neobositul" cooonu Baiu, apoi septemvirul în faţa ta rnărâţa figură a domnului prefeot
liu al societăţii. S’a emis ideia, ca o parte D-n George Spornic, parooh în Cohalm, ca Alduleanu şi cum este 11. Sa Episcopul Ara­ Axentie Severu, care, vecinie vesel şi tînăr
din fondurile societăţii să fiă îutrebuinţate membru ordinar. — s. dului Ioan Meţian; prin toţi şi tâte acestea, la inimă, nioî acum n’a pregetat a însoţi
pentru cumpărarea unui loo, pe care să se fiio, marea comună ZârneştI şi-a dobândit Reuniunea.
olădâsoă un local pentru şoola românâsoă. Ţarul şi Sultanul. „Agenţia Rusâsoă" o posiţiă distinotă şi merita, peste care is­
Aoâstă propunere a fost, primită ou aplause publică textul autentic al telegramei adre­ toria nu va putâ trece nepăsătâre. La ârele 11 luarăm un mic dejun în
şi pe lângă suma de oâte-va mii de lei, pe sată de Ţarul Nicolae cătră Sultan cu data Luând în cumpănă tâte aceste oonsi- „casina" d-lui C. loanovicl, ou care ocasiune
oare a dat’o societatea, fiă-oare a oferit Zarskojeselo 5 (17) Maiii. Depeşa e urmă- deraţiunî; socotesc eu, că a fost o urmare d-l Garoiu a binevoit a pune la disposiţiă
obolul său, astfel că în oâte-va minute târea: „Majestatea Vâstră imperială nu va naturală, ca Reuniunea română de cântări coriştilor berea necesară. Făcurăm apoi o
membrii presanţi au subscris peste nouă fi surprinsă, deoă relaţiunile de sinceră din Braşov să faoă tocmai la Zărnescî prima mică preumblare pănă în nemijlocita apro­
mii lei pentru acest scop. amicitiă şi de bună vecinătate, oe esistă escursiune artistică din viâţa sa. Splendida piere a Petrii Craiului la minunatele isvâre
îutre noi, mă fao să apelez la sentimen­ reuşită a acestei esoursiunl a dovedit pe ' de oea mai cristalină apă, numite „Fântâ­
Contele Goluchowsky la Sinaia. După nile domnilor".
oum anunţă fiiarele, ministrul de esterne tele oele mai înalte ale M&jestăt'i Vostre de-o parte, oât de nobilă şi imposantă a fost
austro-ungar, oontele Agenor Goluchowsky şi-mi inspiră oea mai firmă speranţă, că nu idea Comitetului Reuniunii pentru astfel de La 2% se începu producţiunea musi-
va merge în decursul acestei veri la Sinaia, va întârfiia să înooroneze succesele rapor­ întreprinderi, pe de altă parte, că la ZârneştI oală. Corul miost de 46 persâne a esecutat
unde va petrece câte-va fiile. tate de vitezele sale armate în lupta lor sunt intensive înoă rafiele puternice ale 10 cântări, dintre care 7 naţionale compo-
eroică printr’o fidelitate perfectă intenţiu- gloriosului trecut, că aici se află âmenl, siţii ala lai G. Dima, apoi 3 cântece de
Un dar frumos. Din Brad se scrie, că nilor moderate şi paoînice, ce a proclamat cari sunt în stare prin puternică voinţă a primăvară de Rbeinberger, Atlenhofer şi
ţăranul Zaharie Verner, de nasoere din Co­ la începutul răsboiului, făcând să se oprâscă realisa minunate resnltate pe terenul oul- Mendelssobn. Fără multă critică, constat,
bea, răposând la 29 Aprilie n. în Baia de îndată mişcările trupelor în Grecia şi pri­ turei naţionale. Acesta e părerea c6lor 60 oă exeoutarea e fost precisă şi plină de
Criş, a testat gimnasiului român din Brad mind în mod favorabil mediaţiunea mari­ de Braşoveni, cari au luat parte la escur- sentiment şi oonoertul a avat un efect pu-
o avere nemişoâtâre în preţ de 3000 fl. In lor puteri pentru restabilirea păoii. Majes­ siunea de Duminecă, 25 Maiu st. v. ternio asupra publicului de inteligent! şi

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ In bătălia din 2 Maifi 1800 dela Ge- la looul numit „La Coronata" şi aoum ou A o u m s ă l u ă m a m i n t e !
nua între FranoesI şi Austriaol, Franoesii trupa sa, într’aoeea înmulţită tot spontan „Paster Lloyd", fiiarul evreeso din
P e n e s t r ă i n e . după o viotoriă deja câştigată ajunseră oam la vre-o 100 de feoiorl din regimentul Budapesta, fiice despre aoest regiment, şi
aprâpe de-a împresura armata austriacă. său, neoontenit tot da năvală pe FranoesI anume : că s’a format în 1702, oa unul din
(M— A) „Poster Lloyd" sub titlul Atunci un sublocotenent ou numele şi în fine îi respinse pănă la valea „PoUivera". cele trei regimente „ungureşti“ de „hai­
„La Ugion infernale' publioă (în nr. 132 Anton Jugânetz din oentrul armatei aus- La acest esamplu săriră şi alte despăr- duci", subliniâud ouvântul „unguresol".
1
din 2 Iunie a. o.) un artioul asupra opului triaoe împreună cu 22 de feciori de sub ţăminte austriaco şi năvăliră în oâstâ şi în pice mai departe fiiarul evreeso, oă
recent „Istoria regimentului o. r. de infan­ oomanda sa, de capul său, se arunca pe dosul inimicului, încât Franoesii, perfiând regimentul îşi avea garnisâna în oraşul
u
teria Nr. 51 , compus de Maximilian Maendl, avant-garda francesă, ce năvălea, şi cu mâna 1000 de feoiorl, în fuga mare se retraseră Erlau, în Ungaria.
oăpitan al acestui regiment. sa tăind pe comandant respinse şi puse pe soăpaţl numai în Genua. Mai fiice Evreiul, că din aoea garni-
piarul evreeso de Budapesta, după oe fugă pe Franoesii oei victorioşi şi de fieee- Astfel tînărul Anton Jugânetz, ou sână regimentul în primăvâra anului 1703
din aoel op ne spune oele mai strălucite orl mai mulţi la număr decât ei. totă posiţiunea ea inferiâră de simpla sub­ în număr de 1600 feoiorl porni în Italia
fapte, oare pot forma şi au format când-va Cu tote acestea nemulţămit încă, lo­ locotenent, prin fapta sa eroică cu o mână pe câmpul de resbel, şi după ce din opul
virtutea militară, — amintind între altele, cotenentul Jugănetz, a oărui câtă prin de feoiorl, dâr toţi oa el eroi şi ei, eser- amintit înşiră şi răsbâele la cari luâ 'parte
că colonelul regimentului, oerend odată alţi viteji spontan orescuse oam la 50 de oitâ un efect şi o înriurinţă salvatore deci­ regimentul, preoum resbelul din Corsioa
voiă, ca din regiment bareml o oompaniă feciori, acum cu ei se arunoâ asupra trupei sivă asupra operaţiunilor unei întregi ar­ (1731-1732), resbelul polon (1733-1735),
să-o facă granatirl, împăratul Carol VI îi principale inimice, care îngrozită de atâta mate. resbelul turoesc (1739), resbelul de suo-
respinse cererea ou motivarea oă : „nu-i de cutezanţă şi năvală, după puţină resistenţă Pentru aceste rari fapte, împăratul oessiune austriac (1740—1748) în care tâte,
lipsă, deore-ce toţi feciorii regimentului sunt o luâ şi ea la fugă. Austriei îi conferi eroului sublocotenent regimentul avu nu mai puţin de 34 oioo-
granatirl*) — ne istorisesoe o episodă de-o Franoesii în fuga lor ajungând în oruoea de Cavaler al ordinului Maria Te- nirl, între cari patru îngrozitâre bătălii,
bravură şi de-o valâre militară într’adevăr cale între nisoe ziduri, sublocot. Jugănetz resia. Er după oe tot acest regiment Nr° (Parma, Guastalla,Hohenfriedberg şi Soor);
aprâpe ne mai pomenită a unei părtioele cu oâţl-va feoiorl, ca trăsnetul eşindu-le 51 la Marengo sfărîmâ aprope ou totul apoi resbelul cel de 7 ani, în care regi­
a acestui regiment. înainte, dintr’aceste ziduri făou prisonierl strălucita trupă francesă, numită „Garda mentul ajunse victorios chiar pănă şi în
8 ofioerl şi 68 feoiorl francesl. consulară", fala şi mândria lui Napoleoni, Berlin etc. eto.: pentru „minunile de virtute
*) „Granatirî“ — astfel numiţi după o ghiu­
lea (granată) spartă, ce o purtau ca semn pe gu­ Dâr înainte de acestea, sublocot. ou Franoesii cu grâză şi cu admiraţiuue de- militară“ săvîrşite, — oum fiiserăm mai sus
lerul tunicei lor — în armata austriacă — erau fe­ feoiorii săi relua dela FranoesI o bateriă, tere acestui regiment numele „La Ugion — pe acest regiment îl înoarcă ou laude
ciori aleşi din ce avea mai bun şi mai frumos şi
mai voinic un regiment întreg. pe care Austriacii o perauseră mai înainte infernale /“ peste laude.