Page 103 - 1897-05

Nr. 116.—1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

ţărani, oe umpluse sala destul de spaţiâsă Şedinţa festivă a societăţii de lectură 3. Arad şoola nouă infer. 4/16 Iunie
a soâlei capitale. Mai mult a ouoerit inimile dela gimnasiu! din Blaşiu. 9 ore a. m. Conducător Mihaiii Lucuţa pa-
„Cucuie cu până sură“. A. luat parte si pu­ rooh în Arad-Gaiu; comisar I. Vanou. Umbrela şi caracterul femeii. Un scrii­
Blaşin, 6 Iunie n. 4. Arad şoola veche inferiâră în
blic din satele veoine, preoţii din Tohanul aceeaşi di la 3 6re. Conduoător şi oomisar tor renumit englas, care cu o deosebită
Vechih, Tohanul Nou şi Sohodol, apoi d-1 Direcţiunea gimnasiului din Blaşiu, tot aceia. predUecţiă şi ou o ageră atenţiune seru-
-cavaler de Puşcariu şi alţii câţi au autjit şi au spre a stîrni rivna de munoă şi spiritul de 5. Arad şcâla inf. de fetiţe 5/17 Iunie tâză caracterul femeii, făou observarea in­
putut să vină. S’au înoassat ou totul 131 fl. emulare între studenţi, s’a decis a împărţi 8 ore a. m. Conducător Gavril Bodea oa- teresantă: oum se pâte ounâsoe caracterul
13 cr., o sumă la care nimenea nu se aş­ mai multe premii în bani aoelora dintre ei, pelaD prot. Comisar I. Moldovan. unei femei după umbrela, ce-o pârtă în
tepta. Au fost multe oferte marinimose, cari vor face cele mai bune operate. Con- 6. Mioălaoa la ambele şoâle 5/17 Iu­ mână. E interesant a ounosce unele din
despre oare se va da sâmă în publicitate. oursul s’a deschis în 1 Martie, când li-s’a nie 2 âre p. m. Conducător subscrisul, co­ observările făcute de renumitul scriitor.
publicat studenţilor titlul operatelor, oe vor misar Ioan Vanou.
După concert ne-am întrunit la prâncj După el, femeia, care cu paşi mari şi âre-
7. Arad Gaiu în 7/19 Iunie 9 âre a.
comun tot la D-1 loanovicl, care a servit o ave să luoreze. m. Conduoător subscrisul, oomisar los. Mol­ oum ou o linişte sufletâsoă păşesce sub o
masă spre deplina mulţămire a tuturora. Acjl, în 6 Iunie n., direcţiunea gim- dovanu. umbrelă deschisă, pre când plâia deja în-
La masă vesaliă enormă. Toaste şi cântări nasialâ îşi făou darea de semă asupra ope­ 8. Sobotel îu 8/20 Iunie după sf. Li­ oetase mai de mult, e o econâmă esoelentă,
clasice. Dr. Saftu a vorbit în onorea ratelor intrate la acest concurs, arătând pe turgic la şoâla de fetite, după amâcjl îu sâu e o fată oresoută bună eoonâmă şi pe
cele mai bune, pe oare le-a şi premiat. Din
învăţătorilor, preoţilor şi a familiei Garoiu, oea de băeţl. Conduoător, subsorisul comi­ lângă aoeea, diligentă şi cruţâtâre. Dama,
incidentul acesta societatea de lectură a sar Ioan Vancu.
cari mai mult s’au silit pentru buna pri­ oare înfăşură iute umbrela udă, de sigur
mire a âspeţilor braşoveni şi buna reuşită gimnasiului din loc a aranjat o şedinţă 9. Oioir 9/2] Iunie 7 âre a. m. âr va rămânâ domnişâră bătrână. Aceea însă,
a oonoertului. Advocatul Garoiu pentru festivă, cu următorul program: 10. Mândruloo în aceeaşi c}i la 10 oare nu înfăşură umbrela, când umblă cu
R
Reuniunea şi vrednioul şi simpaticul diri- 1) „Defilir-Marş", esecutat d orohestra âre şcola inf., âr la 3 ore p. m. şoâla su- ea, niol-odată nu va fi bogată. Pentru ea
tinerimei gimn.; 2) „Raport desP ® activi­ perioră. Conducător subscrisul, oomisar Ioan
r
gent P. JDima. D-1 A. Severu, prof. G. Che- marinimositatea n’are margini şi prin dăr-
w
tatea sooietâţii îu decursul an. scol- 1896/7 , Vanou.
lariu pentru Zârneştenl. Prof. Dan pentru cetit de notarul societăţii Aug. Radu VII 11. Tornia în 11/23 Iunie la 8 âre nioia sa e în stare a se ruina pe sine. Fe­
harnioui şi de toţi lăudatul preşedinte al cl. g.; 3) „fr0mi Brea operatelor intrate la a. m. Conducător subscrisul, oomisar los. meia, care târăa a lene umbrela după sine,
w
Reuniunei Gr. Chelariu şi pentru primăria oo- ooncurs ; 4) P l lă î e Ştefan cel Mare Moldovanu. e cu apucături rele, nu se pote încrede ni­
n ara 6
ntr
-rnunală. Şi oine să-şi fi însemnat seria bo­ şi Matia Corvinul“, oDerat premiat» de I. 12. Batania 13/25 Iunie 9 âre a. m. meni în ea, deore-oe limba-i asouţită arde
Cămpian Vil ol. g.; 5) „Pe tiDe te lău­ Conducător subsorisul, comisar los. Mol­
gată de toaste, prin care, precum se şi ou- dăm , cor esecutat de î.inerimea gimu Llă; oa fooul pe cel ce se află aprope de ea.
11
aa
vine, se aduse tribut de reounosoinţă pen­ dovanu. O fată tînără, care pârtă umbrela înohisă
6) „Traducere din P. Vergilius Maro A.enej-
13. Peoîoa 15/27 Iunie după sf. Li-
tru cei vredniol de acâsta. S’a toastat pen­ dos L. VI“, operat premiat, de Ovidiu P°P turgiâ îa şoâla inf. nouă, âr după amâdî pe braţ într’un mod provooător, e de un
11
tru d-1 Asentie Severu şi oav. de Puşcariu, Y1I ol. g.; 7) „Pas de quatre , esecutat de şoola inf. veohe. In cj' următore 16/2Ş naturel norocos, totdâuna veselă şi îi plaoe
Uft
pentru D6mna G-aroiu, D-na Nemeş, Dr. orchestra tinerimei gimnasiale. 8) Traducere iunie 8 âre a. m. la şoâla internă, âr la 3 a-şl petrece numai între tineri ou naturel
w
în limba maghiară din „Despot-Vodă ope­
r
Saftu, Dr. Branişte, Dan, âr prof. Dr. Bra­ âre p. m. la şoâla superiâră. Conduoăto de asemenea vial. Deoă vedem o femeiă,
rat premiat, de Liviu Horşa YII ol. g.
nişte a preamărit într’un avântat şi pătrun­ subscrisul, comisar I. Vancu. (La şoâla de oare îşi duce umbrela oa şi ulauul lancea,
9) „Poloa , orchestră, eseout. de tinerimea
u
zător discurs doina şi femeia română. gimnas. 10) „Prima Filipică , predată de R. fete esamenul s’a depus deja.) când nu se luptă ou ea, se pote cjice ou
11
14. Nădlac 17/29 Iunie 8 ore a. m.
Dâr tote au un sfârşit. Din mijlocul Secoşi&n VII cl. g.; 11) „Marş“. la scâla infer. esternă nouă ; la 10 âre la siguritate, că aoea femeiă e consoientă şi
celei mai mari animaţii trebuirăm să ne Şedinţa festivă s’a ţinut în sala de şoâla superiâră. La 3 ore p. m. la şcâla inteligentă. Acea fată, oare când umblă
depărtăm la gară. Lume multă ne însoţi gimnastioă. A luat parte, pe lângă I. P. S. esternă veohe, apoi la şcâla inf. internă, leagănă umbrela în drâpta şi stânga, în
pănă la plecarea trenului la 6rele 7 şi 20 S. Metropolitul Victor, întrâgă inteliginţa eventual şi la cea de fete. cele mai multe oasurî e o leneşă, uşuratioă,
sera. A descrie reîntoroerea aşa precum din Blaşiu, precum şi toţi elevii acestui 15. Şeitin 18/30 Iunie la 7 âre a. m. îi place a se găti şi a vorbi rău de prie-
aşi vrâ, îmi lipsesce fantasia. Destul, oă gimnasiu. la şcola unde funcţioneză Georgiu Bugi- tenile sale. Aceea însă, oare la tot pasul
rar s’a mai pomenit o petrecere atât de Cred, că este de prisos a aminti, oă ganu, la 10 âre la şoâla de fete. După atinge pământul ou umbrela, e de un tem­
însufleţită, rar atâta dragoste şi bună dis- tote piesele esecutate de orchestra si corul amâcjl la 2—4 la scâla sup. de băeţ(, unde perament glumeţ, cinstită, o amioă sinceră
funeţiouâză Ioan Rornanu; âr dela 4—6
posiţiă la noi Braşovenii. Se vede, că sim­ tinerimei gimnasiale au succes pe deplini ore şoola inf.. unde funoţionâză G. Roman. şi devine o soţiă gingaşă.
ţul dragostei frăţescl se trezesee mai pu­ Profesorul Mureşianu, oonducătorul acestei La şoâla inf. unde funoţionâză D. Micu,
ternic pe pământ străiD. Grea fusese des­ orchestre, precum de altă dată, aşa şi acum esamenul se va ţinâ în 19 Iunie v. dimi- îjî
părţirea de Zârneştenl, dâr şi mai greu şi a fost la culmea chemării sale. nâţa la 7 âre. Comisar atât îu Nădlao, cât Averea privată a suvenililor. „ Tit Uts*
şi în Şeitin va fi Iosif Moldovanu.
mai cu regrete ne despărţirăm noi de noi, Operatele premiate au fost luorate cu din Londra publică o statistică a averei
16. Semlao 19 Iunie v. 10 âre pănă
după-ce călătoria întrâgă trecuse ca un vis. oea mai mare diliginţă şi fac onâre atât sâra la ambele şoâle, începând la oea in­ partioulare a suveranilor. Ţarul Nicolae II
Sunt de mare importanţă esoursiunile autorilor, cât şi gimnasiului, ai cărui elevi feriâră. Comisar tot înv. Iosif Moldovanu. posedă 640 miliâne de pogâne de păduri
de felul acesta în mijlocul inteligenţei şi sunt. Nu pot înoheia, fără de-a esprima 17. Cenadul ung. 18 Iunie v. 8 âre şi pământ oultivabil, al oăror venit anual
poporului dela sate. Esouraiunea de astâ- mulţâmitâ şi profesorului G. Precup, care a. m. la scâla inf. Conducător Traian Va- ar întreoe 60 de miliâne de franci. Afară
dotă înoă va produoe râde binecuvântate. este conduoătorul soestei sooietăţî. ţanu paroch în Arad ; comisar Romul Nes- de acâsta e proprietar de mine de argint
Ea a succes peste aşteptare de bine în tote Atât I. P. S. S. Metropolitul Viotor, tor oapelan în Cenad. La şoâla a doua a’a şi de aur în Siberia. Primesoe dela statul
ţinut deja la ordin consistorial.
privinţele. A costat vre-o 90 fl., prin ur­ cât şi întreg publioul au părăsit sala de rus 30 de miliâne „pentru întreţinerea cur-
mare a rămas venit curat da 40 fl. Laudă gimnastioă cu firma convingere, că elevii gim- NOTA : 1) Programa aoâsta numai în ţei sale şi oheltuelile de representarea ofi­
faţa locului se pâte schimba, şi numai ou
sa cuvine Zârneştenilor, în special Domnei uasiului din Blaşiu înaintâză eu paşi repecj.1 consensul oficiului paroohial, a oomitetului cială . In total acâsta represintă ca la
11
şi D-lui adv. Garoiu, d-lor învăţători Pană în zelul pentru cultură şi soiioţă. La eşire par. şi a corpului învăţătoreso. 2) Onoratul 100—126 miliâne pe an. Abdul-Hamid pri­
şi Blide, precum şi întreg corpului învăţă- I. P. S. S. a fost aclamat de cei presenţl. ofioiu par. are să publioe programa acâsta mesoe dela statul său 20 de miliâne pe
toraso, preoţilor şi membrilor primăriei. F. in Sf. biserică. 3) La esamene, comitetele an „pentru oheltuelile palatului şi subven­
Pentru Românii braşoveni esoursiunea va şi epitropiele par. să fiă presante; preoum ţia prinţilor de oorână“. Afară de asta are
şi alţi onoraţiorl şi interesaţi de oausa în­
contribui mult la cimentarea relaţiunilor Programa esamenelor la şcolele văţământului nostru. 4) De prejuuotură să o sumă de venituri, cari se ridică pănă la
sociale, la ridicarea armoniei şi a dragostei române gr. or. din protopresbiteratul se îngrijâsoă prealabil On. oorporaţiunî bi­ 80 de miliâne. Oheltuelile haremului şi
Aradului este următârea:
frăţeşti. Să sperăm deol, că vrednicul co­ sericesc!, la avisul on. of. par. ourţei sale (oare cuprinde pănă la 5000
Arad-Şega cjiua de 10 Iunie n.
1.
mitet al Reuniunei nâstre va persista în 9 6re a. m. Comisar los. Moldovanu învăţ, Arad, 18 (30) Maiii 1897. servitori) sunt enorme. împăratul Germa­
direcţia acâsta şi va continua ou aranja­ Protopopul tractual, inspector şoolar, niei are, oa rege al Prusiei, o rentă de 15
în loo.
rea ăstor fel de esoursiunl. Atunol epocal miliâne de mărci, âr oa împărat, o indem­
2. Arad şoola superiâră 12 Iunie n. Moise Bocşan.
are să fiă anul 1897 în istoria Reuniunei 9 ore a. m. Comisar Ioan Vancu învăţ. nitate de 3 miliâne. Posedă importante do­
•române de cântări din Braşov. X. Arad-Şega. menii, vre-o 15 păduri şi 50 de moşii. Ve­
ULTIME SUIRI. nitul general e de vre-o 30 miliâne. Lista oi-
Roma, 7 Iunie. „Societatea Naţio­ vilă a împăratului Austriei este de 23,250,000
Aceste tote Evreul cu fală ni-le spune, Subloct. Anton Jugănetz, preoum chiar nală Alhanesă , al căreia centru se franci. Franoiso Iosif este de altminteri un
11
1
'■cu fală pentu regimentul „unguresc' , âr în­ numele vedesoe a fost şi el Român. află în Roma, a ţinut o adunare suveran puţin cheltuitor. Regele Italiei
colo Evreiul tace şi retace ceea ce nu-i Eroismul şi valârea, preoum vitejii săi extra-ordinară, în care s’a făcut enun- primesoe 15,050,000 franol şi o sumă de
■plaoe. feoiorl şi toţi băeţii regimentului 51, el şi ciaţiunea, că Albanesii doresc mănţine- subsidii pentru membrii familiei regale.
C9 ar fi fost mai natural mai de le-a supt din ţîţa mamei sale de gintea lui rea imperiului turcesc european în inte­ Regina regentă a Olandei şi tânăra regină
datorinţă şi mai principal, decât ca să ne Trai&n. resul poporelor din Peninsula-balcanicâ. ’W’ilhelmina au listă civilă modestă: abia
spună şi oeroul da întregire al acestui re­ Valârea, gloria istorică e românâscă, âr Oratorii s’au silit se dovedescă, că 2 miliâne, dâr importante venituri dela
giment, pentru oa lumea să ounosoă şi ea Evreiul prin perfidă retăoere, ou astă glorie Macedonia, Epirul şi Tesalia sunt vastele lor proprietăţi. Alfons XIII ars 7
materialul din care e compus? şi valâre românâscă împodobesce pe Ma­ provincii albanese, care nicî-odată miliâne listă civilă. Regina regentă, mama
De unde şi din oare parte a ţării se ghiari cu pene românescî!! n’au aparţinut Greciei, şi că congre­ sa, primesoe 250,000 fr., sora sa mai mare
înroleză feciori în valorosul regiment? Astfel a fost din secoll! sul dela Berlin din 1878 a făcut mare 500.000 franol, cea mai tânără 250,000
Cine-i acel Anton Jugănets? Gine-’s acei Tot astfel e şi astă-cjl! nedreptate naţiunei albanese, când franci, mătuşele 800,000 franol şi bunicile
feciori viteji şi de ce neam sunt? — Despre Dâr tu legiune infernală unde eşti ?! — o parte din aceste provincii a ane- 1.050.000 franol; Regele Belgiei primesoe
acestea nici un cuvent! xat’o la Grecia. Acbstă nedreptate 4.825.000 franci; Regele Suediei 2,925,000;
La astea Evreiul nu răspunde, .căci se va pute repara numai aşa, dbcă Regele Danemarcei 1,600,000; Regele Por­
mu-s Maghiari şi nici Evrei, acei viteji! Tesalia, care a fost recucerită acum tugaliei 2,500,000; Regele Greciei 1,325,000
Ei bine să răspundem noi. Nr. 31 (Sibiiu), Nr. 33 (Arad). Nr. 41 (Cernăuţi), cu ajutorul Albanesilor, va fi ârăşî Printre suveranii .asiatici oei mai bogaţi
Regimentul Nr. 51 se intregesoe din Nr. 43 (Caransebeş), şi Nr. E0 (Alba Iulia). Acest anexată la Turcia. sunt împăratul Japoniei şi Şahul Persiei.
-comitatul Ciuşiului, o parte românâscă din strălucit regiment, — pe care ne este spre onore Cel dintâiu are o listă civilă de 18,750,000
Ardeal. şi plăcere a-1 ave noi în Braşov — e unicul regi­ L i t e r a t u r ă . fr. Şahul are o avere de 150,000 milione,
ment în armata întregă, ce pe stindardul seu portă
Regimentul imp. reg. Nr. &1 este In editura Tipografiei „Aurora* A. al oăror venit îl primesoe regulat şi în plus
medalia de aur cea mare pentru virtutea militară,
precum înoă alt9 8 regimente „ungare , un cea mai înaltă ăistincţiune de bravu/ră pentru trupă. Todoran din Gherla (Szamosujvâr) a apă­ 10 miliâne pentru rude şi curte.
11
regina ent curat românesc*). Mai departe regimentele Nr. 61 (Timişora), Nr. 63 rut : „Opşagurî, cât cioplite, cât pilite şi la
(Bistriţa), şi Nr. 64 (Orăştie); er regimente cu lume împărţite“ de Ioan Pop Reteqanul. Este
*) Aceste regimente curat românesă, în care maioritate românâscă în armata austro-ungară avem
abia se află icl-colea şi câte-un neromân şi care cinci, şi anume regimentele: Nr. 2 ("Braşov), Nr. o carte de vre-o 184 pag. format mic plă­ Proprietar: Sîr. Aurel Mureşianu.
cu tote acestea de vecurî se numesc tot „ungur esci} 37 (Oradea-Mare) Nr. 62 (Mureş-Oşorheiu) şi Nr. cut, cuprindând vre-o 60 de poesii glu­
1
sunt afară de regimentul Nr. 51 încă regimentele: 82 (SScuime.) — meţe. Preţul 40 cr. Redactor responsabil •• C*reg»riUi Maior