Page 105 - 1897-05
P. 105
Micţim, KjRiiiitntlua, „Sateta" iese îi l-care di.
Si 'XlposraS.a ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare 2fr. 80, Pe un an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori us£rs»oot0 br ea
pilmeKft, — Jfcanţj4iorip1i« jir go N-rii de Dumlneoă 2 8. pe an.
Mtaimoti, Pentru România si străinătate:
IK8ERATE go primase la A'Jml- Pe un an 40 franol, pe şăse
Rlatraţluna tn Braşov ţi ir, ur- Innl 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătârele Birouri do anunoiuri: N-rii de Duminecă 8 franol.
tu Viena ; Jf. Dukts, Ennrich
UthaicK. PMdoif Mosse, Ă. Qppiiifa Se prenumără la tdte oficielo
ffaohfolgor; Anton OţpoUTs, J. poştale din întru şi din atară
Dunyuocr, în Budapesta: X. 7. şi la dd. aoleotori.
Soidbcrgerg, XcksUin Bernat; în ^naimtul pentru Braşov
Bucnroaoi: igtnce Havai, 3no- adminiştraţiunea, piaţa mare,
cursaie de Soumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
borj.: Karolyi & Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţui Inaerţlunllor: o seria luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ijarmond pe e ooldnă 8 or. si Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pontvu o publi- Jb. XJ 31, XjZSl 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
tarifă ai învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Ueoiamo pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seriă 10 ox. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 117. Braşov, Joi 29 Mai (10 Iunie) 1897.
§ 16 în Camera ungurescă. Se vorbesce, că deputatul Justh faţa aoestui prognostic trist pentru marele ca biserioa română unită. Prin acâsta fi-
va fi organisatorul obstrucţiei, că se muftiu Bânffy, o f6ie oficiosă dă a-se în resoe, că nu vom să cjicem, că în Bpeoial
De câte-va cjile resună în ca vor lua tdte mesurile, ca în parla ţelege, că guvernul ar fi aplecat a face Maghiarii oatoliol nu ar fi infeotaţî şi ei în
mera ungurâscă din minuta în mi- mentul austriac, pentru a prelungi unele concesiuni cu privire la § 16, cerând măsură mare de şovinism. De aoeea va fi
nuta cuvântul „libertate* . Se dis şedinţele nu numai prin vorbiri în schimb dela oposiţiă, să nu facă obstruo- neapărat de lipsă, ca să ne îngrădim bine.
4
cută adecă tocmai acum fatalul §16 lungi, ci şi prin provocarea a tot ţiune. La tot caşul, desbaterile dietei pro Dâr despre lucrul acesta aşa credem, oâ
al noului proiect de procedură pe felul de votări nominale, diferite mit a fi fârte interesante. uu preste mult vom avâ prilej de a mai
nală. Acest paragraf, precum seim, propuneri, moţiuni etc., din care nu serie pe larg. „Gazetei" de Joc nu-i con
ţintesc© a restrînge libertatea pres- va lipsi nici o lungă desbatere asu vine, oă noi mai nutrim si optimism. Să ne
sei, mărind ingerinţa puterei guver pra proceselor verbale ale şedinţe In ajunul încheiării păcii. ierte observarea, dâr fără de activitate nu
nului asupra ei. lor, şi în fiă-care Sâmbătă, când se Tratările de pace în afacerea neînţe vom putâ să ajungem la nici un bine, âr
Intenţiunea acâsta a guvernului, discută petiţiunile, discusiunî nesfîr- legerilor dintre Turcia şi Grecia progresâză activitatea pote să primâscă impuls numai
care — cu tâtă oposiţia, ce s’a făcut şite asupra acestora. fârte încet. Marii ambasadori se sfătuesc din optimism. Pesimismul ne-ar duoe şi în
§-lui 16 mai ales de eătră pressa anti De-şi va realisa, orî nu oposiţia mereu, pregătesc memorande, însă consul oele biserioesci 1a fatalismul lui Mohamed,
guvernamentală şi chiar şi de cătră planurile sale de obstrucţiune, după tările lor n’au dat pănă acum nici un re- pe oum ne-a dus şi îu cele politioe."
o parte a pressei mai apropiate de cum stau acjî lucrurile, anevoiă va sultat positiv.
cercurile guvernamentale—a fost sus putâ isbuti în faţa covîrşitorei fa Scirile mai nouă privitâre la tratările
ţinută de el pănă la sfîrşit, a pro lange mamelucescî a guvernului se de pace sunt următorele: Rusalii sângerase.
dus mare mişcare în sînul oposiţiei împedece votarea paragrafului 16. Gonstantinopol, 7 Iunie. Ambasadorii
din dietă şi, precum seim, ea s’a Tdte se vor desfăşura de-ocamdată au avut ac}l după amiacjl o consultaţiă în In sărbătorile Rusaliilor calendarului
decis se însceneze obstrucţiune din în favorul nisuinţelor de tot mai mare Tophane. Privitor la frontiera Tesaliei ei apusân, s’a vărsat sânge în două comune
causa §-lui 16, cam aşa, cum făcură centralisare şi maghiarisare. au pregătit un memorand. Suma despăgu- din Ungaria: Nădudvar şi Alpar. In cea
şi Nemţii în camera austriacă din Este ceva aprdpe anacronistic lirei de răsboifi nu va treoe peste 4 mi- dintâiii sooialişt'î unguri s’au înoăerat ou
causa ordonanţelor pentru limbă. de-a mai vorbi, cum făcu Apponyi, lione. S’a desbătut şi cestiunea oapitulaţiu- gendarmeria, âr în cea din urmă poporul
Va fi der fbrte lungă discusiu- în camera ungurescă de libertate în nilor. s’a răsculat asupra organelor primăriei şi
nea, în care se vor repeta de nenu- adevăratul sens al cuvântului. Acesta Londra, 7 Iunie. „Daily Telegraph“ pri- a dat ârăşî prilegiu gendarmilor de a-şi
merate-orî cuvintele „libertatea pla demult nu mai însemnă nici ceea mesee din Gonstantinopol scirea, oă în 3 arăta eroismul prin glonţ. Etă pe scurt
sei . Ea a fost introdusă din partea ce a însemnat odinidră, când totuşi Iunie n., când ministrul turcesc de esterne oele două întâmplări:
44
aşa (fisei partide naţionale printr’o se mai aflau şi între Maghiari de a cetit uu memoriu asupra tratărilor de După oum se telegrafiază din Dobri-
vorbire strălucită a contelui Apponyi, aceia, cari se însufleţiau pentru idea pace şi îu care a recomandat primirea con ţin, în noptea de 6 Iunie au sosit în oo-
care de multă vreme n’a mai debu lurile ei. diţiilor pu3e de Turcia, ambasadorul engles mona Nădudvar măsarul Dravecelcy Lajos,
tat cu discursurile sale în dietă. Astăcjî libertatea, sub stăpânirea Currie l’a întrerupt şi i-a observat, că în calfa de papuoar loau Erben şi colportorul
A pledat Apponyi cu multă ora- ungurâscă, nu este, decât privilegiu urma îndrumărilor primite, el protestăsă în de (fiare Alesandru Fono, toţi trei membri
toriă şi cunoscinţă în favorul pressei pentru unii; pentru alţii un fel de contra a orl-ce măriri a teritorului otoman. ai partidei sooial-demooratice din Dobriţin.
şi a libertăţii sale. A efis între altele, tolerare, ce trăesce tot cu frica, că Ambasadorii Franciei şi Italiei au spri- Ei au mers la Nădudvar oa delegaţi ai aoes-
ca pressa împlinesce o tuncţiune pu forţa şi volnicia îi va face capet; ginit acăstă părere. Ambasadorul rusesc Ne- tei partide, oa să provoce acolo o mare
blică în viâţa publică şi că, „deşi nu er pentru cei mai mulţi este numai lidov a deolarat, că el crede, că Rusia s’ar adunare secretă, în care să discute asupra
este o organisaţiă socială, orî de stat, un foc de nedreptăţi, asupriri şi pri învoi numai la anectarea vălei Tetnpe la situaţiei soţilor de prinoipii.
ea totuşi este un organ nu mai pu goniri, ce-i consumă şi le suge mă Turoia, în oare oas Tyrnavos ar reveni Tur In dimineţa de 7 Iunie s’au adunat
peste o sută de inşi la casa unui aderent.
ţin important al vieţei publice mo duva. ciei, er Larissa ar remană ărăşî în posesiunea
44
derne ... „Pressa nu are organisaţiă, Greciei. De-odată însă îi surprinse fisolgăbirăul
puterea ei fluctueză ne ’ncetat, dâr Mişcarea catolicilor unguri. „Hir- * Nabraczlcy, care provoca pe socialişti să se
ea creâză legi, pentru-că formâză cearnok" aduce scirea, că în vederea con Din Atena se telegrafâză, oă soldaţii imprăseie, promiţâudu-le, că pretensiunile
convicţiuni, care devin generale; ea vocării Congresului pentru organisarea au turci din Epir comit brutalităţi asupra po- lor echitabile le va sprigini la locurile
administrâză, fiind-că îngrijesce, ca tonomiei catolioe, deja s’au şi înoeput pre poraţianei. Ei atacă femeile, necinsteso bi- competente. Pentru a-le asoulta plângerile,
acestea se între în vieţă. Ea creeză fisolgăbirăul provoca pe „agitatori" să
legi, pentru-că judecă asupra ideilor gătirile între catolicii din Budapesta. Po- sericele şi comit jafuri în diferite ţinuturi. mârgă 1a casa comunală. Poporul adunat
indivicfilor, ce-i drept nu cu mijlbce poraţiunea catolică din oeroul VIII al oa- Şâpte persâne sunt numite oa jertfe a bru protesta contra aoestei pretensiunl şi oeru,
coercitive, ci cu argumente, şi ea pitalei cere dela contele Albert Apponyi, talităţilor. Scirile aoestea au oausat mare oa să vorbescă „oonducătorii". Fisolgăbi
judecă purtarea funcţionarilor publici s’o represente el în CoDgresnl regnioolar. pauioă în Arta, mai ales, oă nisce armate răul n’a permis aoâsţa şi poporul a înoe
O parte a preoţimei oatolice din Buda
ca şi aceea a personelor private, in pesta a ţinut alaltăerl o oonferenţă confi turoescl inegulare au jâfuit mai multe co put să murmure. In zadar a fost provo
diferent decă acâstă purtare e vred denţială, în oare s’a tratat despre califioa- mune din jurul Lamiei. cat să se depărteze şi înzadar a co
nică de gloria, de ocară, de cinstire, ţiunea oanonioă a Congresului pentru au mandat 9 gendarmi în mijlocul lui. Popo
de indiferenţă, orî de dispreţ. In acest rul văcjend, că vine gendarmeria, a înoe
mare imperiu al spiritelor nu este tonomia. S’a luat hotărîrea unanimă, oa La cestiunea autonomiei. put să strige:
oredincioşii romauo-oatolicl să fiă provo
altă lege de organisaţiă, decât liber caţi a-şl da votul numai pentru acei can Sub titlul acesta cetim în „Unirea — Jos cu Jidanii! Jos cu domnii!
44
tatea . didaţi, oarl vor deolara îu faţa a doi mar dela 6 Iunie n. c.: Alţii strigau:
44
Astfel a întrodus el interesantul tori în soris plebanului respectiv, că nu „Gazeta Transilvaniei în numărul — Aiol suntem, puşoaţi-ne!
seu discurs, în care combate tendin aparţin nici unei loge francmasonice şi său din 2 a. c. faoe o analisă a primului Momentan după aoâsta, gendarmii şi
ţele prejudiţidse libertăţii pressei, de niol odată nu vor păşi oa membri ai nostru din 22 Maifl. Ea se bucură de de fisolgăbirăul se văcjură bombardaţi ou bu-
puse în §. 16 din proiectul guver acestora. clararea ndstră, că „de s’ar oufunda pămân oăţl de lemne şi cărămizi. Unul dintre gen
nului. tul, pe noi întrepicjî ne va afla întru apă darmi a fost rănit.
h
După Apponyi vor mai vorbi rarea drepturilor nostre sfinte . Cu tote După aoâsta gendarmeria a descărcat
mulţi îu contra paragrafului 16, deşi Obstrucţiunea în dieta maghiară aoestea mărturisesoe, că artioulul nostru nu a de două ori după olaltă armele. In urma puş-
p6te nu cu atâta dibăciă oratorică; s’a început în şedinţa de acjî, Miercuri. luminat’o pe deplin. Ea nu prioepe mai ales eăturilor se făcu pe-un moment linişte.
vor aduce argumente, care tdte vor Oposiţia maghiară încuragiatâ, oum se pare, ouvintele nostre: „Dumnecjeu nu va părăsi Unul din popor ou numele Antoniu Garai
dovedi, că şi scopul §-lui 16 nu este prin disoursul lung şi plin de cele mai sdro- pe oei slabi, şi nu ne va lăsa, să fim în a căcţut mort, âr în jurul lui zăceau răniţi:
altul, decât ca, tăind din aripile li bitore argumente, oe l’a ţinut contele ghiţiţi de cei tarii Ea de aceea şi întrebă: Behe Lajos, tată a 10 copii, o tînără ne
bertăţii pressei, se mărâscă cercul Apponyi într’una din şedinţele din urmă „Cine sunt dâr oei tari, cari rîvneso a ne vastă, oăreia glonţul i-a sfredelit amândouă
omnipotenţei centraiisatdre şi ma- ale oamerei, a hotărît să ducă lupta contra înghiţi pe noi cei slabi? . Din cele urmă- pioiârele, apoi loau KuJciJc rănit la umăr,
44
ghiarisatore a guvernului. §. 16 din proiectul despre noua procedură tore se vede apoi, că e apleoată a ne es- Martin Molnar rănit la braţ, Kovdcs Gâbor
Probabil, că vor reeşi şi planu penală pănă la estrem. Guvernul, pe cum plica ouvintele nâstre aşa, oa şi oum noi la faţă şi Kiss Imre la fiuerul piciorului.
rile de obstrucţiune ale oposiţiei, cu soim, a deolarat, oă nu se va lăsa învins sub „cei tari am înţelege biserioa oatolică Iu urma aoestei băi de sânge popo
u
privire la care se spune, că deja s’au sub nici un pretext; el încă îşi organisâză de rit latin. In asta însă greşesoe „Gazeta : rul a început a-se resfira, când sosi şi gen
ţinut mari discuţii; între altele în tabăra combatanţilor săi, bine soiind, oă e noi nutrim oonvioţia cea mai firmă, că decă darmeria din Puspok-ladâDy şi o oompaniă
prevederea, că şedinţele vor dura şi vorba aioi de-o luptă pe viaţă pe morte. numai Romei şi silinţelor nostre am avâ de soldaţi.
peste vară, unii s’au gândit se-şi facă După oum cetim în ch l uuguresol, pen să-i mulţămim autonomia, şi dâoă în tâtă *
are 0
44
şi „costumurî de obstrucţiune pen tru şedinţa de adl s'an anunţat la ouvânt nu afacerea acâsta nu s’ar amesteca şovinismul A doua vărsare de sânge s’a întâm
tru (filele caniculare, haine deschise mai puţin decât 20 de vorbitori. Prin urmare maghiar cu interesele sale, atuncia n’ar plat în comuna Alpăr. Notarul aoestei co
cu şindre roşii. obstrucţiunea s’a declarat în t6tă forma. In esista pe lume altă biserică mai autonomă mune a pretins, oa noua liniă ferată, oe
