Page 106 - 1897-05

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 117.—1897.

duoe prin aoea comună, să trâcă pe dina­ ar suferi de influenţa artei naţionale ungu­ stadiul descompunerii, âr pentru ca pro- vecinată Rusu de sus, nu a putut sta de
intea casei lui. Pe partea notarului era şi resc!, deşi mica artistă e estra-ordinar de •oesul de desoompunere să nu se întâmple scâlă, aşa oă inspeotorul soolar regeso de
primarul, şi amândoi au fâout orl-oe nele­ drăguţă şi ispititâre... Representaţiile trupei în mod natural, s’a intentat o nouă le­ douâ-orl a visitat scâla şi nu a aflat învă­
giuire numai să-şi impună voinţa. Popora- au efeot. Taina acestui efect o esplică deo­ gendă, care spune, că societatea românâsoă ţător în soâlă, şi aouma voiesoe să închidă
ţiunea oomunei nu privia ou oohî buni sebita amestecătură de umor-ghett ou sen- n’ar fi făout nimic pentru apărarea şcâlelor I soâla ooDfesională, mai vârtos fiind-oă este
acest plan şi începu să ameninţe de ou timertalism vienes, ou porcăriă budapestană românesol ameninţate din lipăâ de mijlâce în comună scâlă de stat.
bună vreme. Notarul şi primarul şi-au câş­ (ooohonnerie) şi cu musioă linguşitâre, oe materiale. Legenda din urmă este contem­ In Gherla aflară dela notarul consis­
tigat partidă şi în oele din urmă lucrul a se află în fiă-oare număr al programului . plată astfel, oa să acopere slâbioiunile oele torial, că inspeotorul reg. a fâout arătare
44
ajuns la revoltă. O adevărată bătaiă se în­ O fâiă ungurâsoă ruşinându-se de aoâstă dintâiii. Şi deci pentru-oa lumea să orâdă, la Consistor în privinţa soâlei din Nuşfa­
cepu între âmenii organelor primăriei şi constatare a clarului berlinez, se lapădă de oă situaţiunea Românilor s’a schimbat în lău, şi li-a spus, oă li-sa va înohide soâla.
între popor, oare la înoeput se mărgini „artiştii unguri, cari debutâză pe scena spre bine, s’a luat energica hotărîre de-a Omenii atunci ar fi răspuns notarului con­
44
numai la pumni şi palme, la urmă însă din Berlin, şi cjice, oă ei n’ar fi decât nisoe se iniţia o colectă şi, precum se svonesoe sistorial: „Dâcă ni-se închide scâla, închidă-să
apuoară sape şi lopeţl de fier şi armaţi „polono-jidanl ; a uitat însă să adaugă, oă ou aoâstă oolectă s’a însărcinat d-1 V. şi biserica, tâ biserică fără de scâlă nu
44
ou acestea năvăliră unii asupra altora. tot aoeştl jidanl-polonl-unguresol sunt aceia, Mangra, oare a coleotat şi pentru monu­ pote fi 44
Iutr’aoeea au fost oliiămaţl gendarml oarî mână în mână ou 4’ işt‘i şi crema mentul lui Loga DiaconovicI, şi d-1 Rusu Am dis oătră âmeDl, pe cari i-am vă­
ar
şi miliţiă din Felegyhâza. Sosiră o oompa- sooietăţii maghiare din Budapesta au stri­ Şirianu, care a pus la cale ooleota pentru dut atât de deştepţi şi cu inimă verde ro­
niă de honvezi şi un despărţământ de gen­ gat mai deunăcjl la „Vigszinhâz : Jos cu monumentul lui Avram lauou. Ou inten- mânâsoă, şi cu atâta darere pentru scâlă
44
darml. Intrevenirea acestora ou vorba bună Nemţii! ţiune, aoâstă legendă îşi va fi având pre­ şi biserică : „Rău aţi fâout, că nu aţi con­
a fost zadarnioă. In fine lucrul a ajuns la ţul ei, în Gestiunile mari însă cine nu vrâ trolat mersul trebilor şcolare, şi dâoă aţi
Castelul Peleş. Din Sinaia se oomu-
arme. Gendarmeria a dat foc asupra po­ să soie, este bine să soie, oă lucrurile nu vădut, că preotul nu stă de soâlă, să fi
porului. Femeia Szalontai a căcţut pe loc nioă, oă reparaţiunile radicale, oe se fac se fac prin legende, niol prin lovituri, ci publicat conours la staţiunea învâţătorâscă
Castelului Peleş, se vor termina pe la ju­
mârtâ, un glonţ a pătruns pieptul unui băr­ prin luoru şi jertfă. Şi societatea româ­ şi să vă fi oăpătat învăţător . — „Am voit
44
mătatea lui Iunie. Tâtă ornamentaţia de
bat şi mai mulţi au fost răniţi. nâsoă a luat asupră-şi şi luorul şi jertfa să facem, însă tot aşa ni-a d’s preotul nos­
Sângele vărsat a pus în spaimă po­ lemn, ce forma partea superioră a Caste­ pentru apărarea şoâlelor românesol ame­ tru, că nu se pâte căpăta învăţător , —
44
porul, care s’a liniştit în urmă, plângând lului, a fost înlocuită ou ornamentaţiune de ninţate. Consistoriile metropolitane din îmi răspunseră ei.
asupra viotimelor. S’a pornit ceroetare. piatră, aşa oă tot oastelul este făcut din Blaşiu şi din Sibiiu au iniţat ooleotă spre Li-am dat sfat să mârgă la protopo­
piatră.
9 acest scop cu ani înainte şi coleotâză şi pul traotului şi să-l râge să publice oon-
Logodne. Aflăm, oă d-ra Maria Sorescu, acum, şi ajută şoâlele ameninţate. Şi dâoă ours la staţiunea învăţătorâsoă, seu să pu­
fiioa d-lui advooat Ootavian Soresou din nu s’a putut faoe mai mult, vina o pârtă blice ei concurs în oare-va fâiă şi să nu-şl
loo, s’a logodit ou d-1 Enric de Lilbbe, loco­ tocmai cei oe au inventat legenda ou „si­ lase soâla odată cu oapul.
— 28 Maiu.
tenent în Regimentul de infanteriă Nr. 50. tuaţiunea schimbată în spre bine . Cine nu Dureros luoru este, când se pierde
44
Dr. E. von Leyden, eminentul profesor — D-1 Dr. JEnea Draia, advooat în vede ce se întâmplă, şi uită oe s’a întâm­ încrederea împrumutată dintre popor şi
berlinez, a visitat alaltâerl diferite institu- Abrud s’a logodit ou d-ra Hortensia Mi- plat, orl-oât de mult s’ar lăuda ou „iubi­ preot, G&re este şi trebue să fiă adevăratul
ţiunl din capitala României, precum spitalul haiii din Orăştiâ. rea de neam“, rămâne ceea oe este: „pie- părinte al poporului său. Aoesta este al
Colţea, spitalul Brâncoveneso, faoultatea de Urăm fericire tinerelor păreohl! deeă şi spre greutatea neamului . doilea oas în părţile aoeste, când poporul
14
medicină, spitalul militar, Ateneul eto. D. dr. vădând, că preotul nu apără soâla, oi pâte
Leyden a rămas ou deosebire încântat de or­ Iubileul reginei Victoria. Din inoiden- că conluoră chiar la surparea ei, s’a răs­
dinea şi ourăţenia oe domnesoe peste tot şi în tul iubileului reginei Angliei şi a împără­ culat în contra preotului său. Inoă nu s’a
special ia spitalul militar, oare pâte fi pus tesei Indiilor, în Londra se fac mari pre­ Corespondenţa „Gazetei Trans.“ restabilit bine liniştea în Sas-Nireş şi âtă
alături ou oele mai confortabile spitale din gătiri. Curţile şi guvernele străine au fost Mândrnloc, 6 Iunie n. 1897. s’au început turburările în contra preotului
Europa. Distinsul medic a visitat Ateneul însoiinţate, că representanţii şi âspeţii aces­
Sâmbătă, la 6rele 11 dim., împreună ou M. tora vor fi primiţi si înouartiraţl în palatul On. Redacţiune! ErI, în drumul meu din Nuşfalău.
Nu sunt îndreptăţit a judeoa în oausă,
Sa Regele. Impresiunea pe care a făout’o Buohingham ou cjina de 19 Iunie şi numai spre Gherla, am vădut o deputaţiune mare
de popor românesc, oare mergea pe drumul cu atâta mai puţin, căci nu am asoultat şi
acest măreţ templu al artelor asupra emi­ din acea di începând vor fi âspeţii reginei.
nentului profesor, a fost din oele mai fru- Sărbările vor dura o săptămână întrâgă. de ţâră cătră Deş. Mi-a părut bătător la cealaltă parte, dâr dâcă pâte oum-va şi un
mâse. In resumat dr. Leyden duoe ou dân­ Se vor da două prândurî mari, o serată eu ochi portul şi am întrebat de unde au preot ca părintele loan Botean să fiă „năi­
11
sul oele mai bune impresiuni despre Ro­ dans şi sărbărl în grădina palatului. Afară fost? Mi-au spus, oă ei 3unt din Nuşfalău mit , atunci stăm fârte rău în privinţa carac­
mânia. Dr. Leyden va părăsi Buouresoii de acestea va mai fi şi o representaţiă de (Apanagyfalu) şi oă au fost la Episcopia terelor, şi atunci numai simţul curat al
44
acjî Miercuri. gală în teatrul „Convent-garden şi revistă ou jalbă în oontra preotului lor 1. Botean. poporului nostru ne este speranţă după
44
navală pe „Spit headon . In cerourile com­ Atunci m’am interesat mai de-aprâpe, Dumnedeu.
ffiaialul scolelor centrale române gr. vrând să aflu, din oe oausă au neînţelegeri El.
petente se crede neverosimilă soirea, că
or. din Braşov, dâcă timpul va fi favorabil, principele de coronă greoeso încă va lua ou preotul lor, pe care eu îl cunosc, ca
se va ţinâ mâne, Joi, în „Stejeriş . Dimi- parte la iubileu, deşi ourtea englesă l’a in­ un preot fârte brav şi bun Român. Din Bucovinai.
14
ndţa la 6 âre musica va faoe revelionul
vitat în mod fârte călduros. E sigur însă, Vădând âmenii mei, oă mă interesez Cernăuţ, Maia 1897.
obicinuit prin stradele principale din Suheiă, oă va participa principele bulgar Ferdi- mai ou căldură de afacerea lor, şl-au des- Mult s’a vorbit despre ameliorarea
âr la 7 6re va fi plecarea dela gimnasiul
nand şi moştenitorul de tron muntenegrean ohis şi ei inima şi mi-au spus cu amărăoiune, stărei materiale a preoţimei ortodoxe dela
român.
Danilo. că preotul lor în săptămâna patimilor noi. In oonsistoriu s’au şi luat în privinţa
0 foia germană despre o trupă teatrală Concert. Sâmbătă şi Dumineoă sera, Domnului a soos, în înţelegere ou solgâ- jj aoâsta anumite hotărîrl favorabile, şi acum
maghiară. „Berliner Bârsen- Courir* sorie în­ în 12 şi 13 Iunie n., va concerta la otel birăul, gendarml în comună, ca să-i ese- aşteptăm ou nerăbdare resolvirea din par­
tre altele: „Din Budapesta — vestita ca­ cueze pentru lectioal. Aoâstă însă ar fi ce tea guvernului. Aşişderea s’a îngrijit Vener.
„Europa musica lui Csikai din Cluşiu.
44
pitală maghiară, unde artiştii germani sunt ar fi, dâr mi-s’a spus, că numitul preot ar Oonsistoriu şi de preotesei e văduve, a că­
primiţi în mod brutal, unde arta germană fi luorat mână în mână cu duşmanii noş­ ror sârte pănă acum a fost destul de vi­
e pălmuită cu „abzug“ — a sosit în Berlin Legendă nouă In Arad. Ni-se sorin tri pentru nimicirea scâlei nâstre confesio­ tregă. Ar mai fi acum de resolvat petiţiu-
o trupă teatrală maghiară şi a fost primită următârele din Arad : „Sunt în Arad o nale de-aoolo. Deşi poporul din Nuşfalău nea alumnilor seminariall din an. 1891 şi
ou sgomotâsă plăcere... Iu Berlin este săr­ „sâmă de âmenî invenţioşl în ale legen­ a ridicat salarul la 300 fi. pentru învăţător, luarea măsurilor de lipsă pentru a-se da
44
bătorită o tînără damă maghiară, care a delor. Au inventat legenda ou „situaţiunea numitul preot ar fi dis, oă nu se pâte că­ locuinţe cuvenite preoţilor noştri. Atunol
44
44
juoat „osârdâs în oostumul ei „osikos . Românilor schimbată spre bine . Lucru de păta învăţător, şi că va fi el şi învăţător. se va putâ d>oe, oă starea materială a preo­
14
Nime nu se teme aici, că cultura germană fantasiă fiind, aoâstă legendă a întrat în Insă având el a administra şi comuna în­ ţimei e îmbunătăţită.

FOILETONUL „GAZ. TRANSA ont nemeş kukullo megye egyik alispân- Elnoki sz. 89/1871. Alulirt torvâny- ciinţâză, oă activitatea aoestui tribunal a
jânak kozakarattal felkiâHâs utjân kinevezte, szâki elnoksâg r sz
6 erol fo'kârâs folytân înoetat cu 31 Decemvre 1871, âr tribuna­
mely hivatalt a legnagyobb szorgalommal, ezennel bi °oyitatik. miszeniut kir. urbâri lele reg. nou organisste îşi vor începe ao-
z
tappintattal, 8 jeleskâpessâggal az egâsz torvânyszâki rendes Ulnok Sulutiu Jozsef
Superficialitatea şi şovinismul în megyânek megelâgedâsivel, szinte tiz ho- ur a fogarasi kir. urbâri torvânyszâknel, tivitatea în J Ianuarie 1872, apoi termină
literatură. napig folytatta, — engedjen meg on, hogy annak 1868 November havâban tortânt astfel:
most midon tetszet 6 Felsegenek engemet âletbelâptetâse âta. mai napig, fonnebb Mikozben igazsâg ugyminister 6 n.
De Iosif Sterca Şuluţîu. Sibiiu 1897.
letenni nemeş kukullo megye foispâni diszes jelzet hivatali minosâgben alkalkalmazâs- mâltosâgâuek fonnebb eJoaorolt k9gyes in-
(XJ r ma r e.) hivatalâbol, onek a megye âs magam ne- ban levân, ez egâsz idii alatt az urbâri tâzkedâseit telyesitenâm, s a tekintetes urat
Din motiv că d-1 Urmo9sy presentă vâben buzgalmâert koszonetemeb âs elis- birâskodâsi târen elolfordulhatâ jogkârdâ- a fogarasi. kir. urbâri torvânyszek szolgâ-
administraţia din anii şâse-c}ecl într’o lu­ merâsemet nyilvânitsam. sek megfejtâsânâl kivâlo jozân itâiotehet- latâtol a mai napon illetoleg az ezen tor-
mină miserabilă, destrăbălată, anarohică Bonyha 5-ik Februar 1862. sâget âs târgyilagos râszvehajlatlansâgot, vânyszâk iratainak âtudâsa napjâtol kezdo-
a felekkel szemben valâ eljârâsnâl kituuo leg felmentenâm, kiilonos oromemre szolgâl,
chiar, âr’ in aoea epocă ooupasem şi eu un Grof Bethlen Farkas m. p. tapintatossâgot, âtalâban hivatalos eljarâ- igazsâgiigyminister ur 6 nagymâltosâgânak
foispân.
post cardinal, am fost şâpte ani Vioe-oo- sâban nagy szorgalmat âs teljes kâpessâget fonneb jelolt msgas elismerâsihez, mult âv
mite, dâr’ mai ales pentru-oă pe mine mă Sz. 604 Eln. 1866. Igazgatâ fobirâ tnnusitott, s a hivatalon kiviili csalâdi âs Deoember ho 31—88 eln. sz. a kiadott âr-
numesce cu numele şi (jice că am fost Tekintetes Sulutiu Iozsef urnak. magân âletben is fedhetlensâge s mivelt tesitâsem kaposân, magam râszirol is a te­
omul zizaniei, oare în loc de împăciuire A felsâges kirâlyi fokormânyszâknek egyânisâghez illo magaviselete âltal kozbe- kintetes urnsk, az igazsâgkiszolgâltatâsa
mult hâ 8 âu 18,291 Sz.: a:rendelete sze- osiilâsnek orvend. koruli buzgo szolgâl&tâârt, mâltâoyiâsamat
sămănam neghină, disoordiă între Români rinţ, az âitalam f. âvi Majus 24-ân. 296 es koszonetemet ismâtelve fiizhetm.
Vâgiil bizonyitatik, mikânt nevezett
şi Maghiari, voiu reproduce aiol vre-o câte­ sz. a tett felterjesztâs alapjân, jelen âvi iilnok ur ez orszâgrâszekbeu divâ mind Keul Jozsef
va atestate dela superiorii mei maghiari, Julius 28-rol 2984 sz. a: koit kegyelemes hârom nyelven a. m. a magyar, nâmet âs k. urb. torv. elnok.
oarî la tot oaşul sunt mai mari autorităţi, kirâlyi reudeletnel fogva, a megyei elnok- român nyelven egyirânt beszâl âs fogal- In fine în anul 1878, oând ’ml-am oe-
segnek tiz havi vezetesiârt urasâgadnak
decât oartea d-lui tîrmossy. maz.
300 fr. jutalom adatott, mely osszegnek rut pensionarea, preşedintele tribunalului
A fogarasi kir. urbâri torvânyszek
Etă-le: kifizetâse irânt a os. kir. orszâgoss penz- elnoksâgâtol. a scris pe tabela mea de oualificaţiune ur-
„E. sz. 117/1862 Nemeş kukullo megye ugyigezgatosâg megtalâltatâtt. Mi is ura- Fogaras 1871 Augusztu? 8-âu. mătârea adeverinţă:
Foispânjâtol. Nemeş kukullo megye alis- sâgodnak szuksâges tudâs vâgett megiratik. „A tul lapon foglalt adatokat oly meg-
pâoja Tekintetes Sulutiu Iozsef urnsk. Er- Ns. kukullomegye elnoksâgâtol D.-Szt. Keul Jozsef, jegyzâssel igazolom, hogy Suluţiu Jozsef
zsâbetvârosban. Mârton September 8-ân—866. elnok. k. tor. biro urat, hosszas szolgâlati ideje,
Tekintetes Alispân ur! A mult âv. Grof. Bâldi Ferenoz. Tot presidiul tribunalului urbarial ou âs a kozigazgatâs illetoleg igazsâg szolgâl-
4
zt. Gorgyhava 26-âa a megye bizotmânya foispân. datul 5 Ianuarie 1872 Nr. 1 mă înounos- tatâs kiilombozo agaiban, dicseretes sikerel
s