Page 107 - 1897-05

Nr. 117.—1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Dâr altă nevoie ne mai apasă, şi oare a pus lumea din Bucovina în mirare. din cari lui Vâradi încă ’i se da „partea trebuia se figureze întrâgă armata romană,
anume lipsa de biserici. Multe comune des­ La propunerea Consistorialul M. Sa. a nu­ cuvenită din fiă-care joc. Pote că în scurt 400.000 Romani au stat faţă ou % milion.
44
tul de însemnate sunt fără biserici, pe când mit pe un arohimandrit de protopresbiter ca- timp ar fi ajuns ârăşl la miliâne, căci în­ Sub arme însă erau permanent numai
apusenii îşi dau cea mai mare silinţă a tedral. N’are oumva P. V. Consistoriu de şelătoria se făcea cu ajutorul servitorilor, 100.000. In garnisânele din Spania — pen­
înmulţi cât se pote de tare biserioele lor. gând să propună acum de igumen în locul cari erau mituiţi. Aceştia puneau pe masă tru înfrânarea Cartaginenilor, âr mai târtjiu
"Fondul religionar e menit pentru susţine­ arohimandritului-protupop pe un preot că­ cărţi marcate, âr în sensul unor disposi- a poporaţiunei revoltate — erau susţinuţi pe
rea oierului, pentru olădirea de biseriol şi sătorit ? ţiunl ale poliţiei din Paris, cărţile îndată pioior de răsboih 4 legiuni (40,000). In urmă
şoâle şi pentru îngrijirea aoestora. Dâr de Diogene. ce se iau de pe masă, trebue să fiă tăiate lipsele s’au îmulţit aşa de tare, încât Oesarii
asta p«re că şi-a uitat înaltul guvern şi şi nimicite. Astfel o părechiă de cărţi nu ţineau oontinu pe picior de răsboiQ 200,000
Prea Ven. Oonsistoriu. Se fac din paralele 0 mare bandă, de cartofori şarlatani- se useză mai mult ca 15—20 minute şi de ostaşi la Rin, Dunăre şi Tigru. Iu pri­
fondului religionar oasarme etc., pe oând îndată după aceea se nimicesc, aşa că nu mul period republioa poseda numai 10,
44
pentru olădirea bisericelor trebue a se faoe „Magyarorszâg primesoe din Paris o mai e cu putinţă de-a constata, dâcă căr­ respective 6 legiuni; legiunea oonsta din
colecte deoenii întregi între poporul orto­ corespondenţă, în oare se oomunieă luorurî ţile au fost marcate, ori nu. 3000 pedeştri şi 300 oălăreţl; mai în urmă o
de mare sensaţiă ou privire la desooperirea
dox. Şi mai deunăcjl am oetit în (fi arQ l Forte uşor ar fi putut să trâoă deol legiune avea 4000 pedeştri şi 400 oălăreţl,
„Ozernowitzer Zeitung , oă Em. Sa. metro- nuei bande de cartofori şarlatani în Paris. mult timp fără să se dea de urma hoţilor. âr după lupta dela Cană s’a urcat la 5000.
44
politul a promis din fondul religionar o Rolul principal în acâstă bandă l’a jucat S’a întâmplat însă, oă Vâradi a fost tradat In al doilea period al republioei se aflau
subvenţiune de 10.000 fl. pentru zidirea un Ungur ou numele Văradi. Aoest Vâradi tocmai din partea unui Ungur, oonaţioual al sub arme 23 legiuni ou 115,000 ostaşi şi
unui edifioiu menit pentru museul ţării. este fiiul unui oismar oârpacifi din Oradea- său, oare de-asemenea trăesoe în Paris şi călăreţi. In al treilea period al răsboiului
mare. înainte ou oâţl-va an, când se nu­
N’ar fi fost âre mai bine, a înfiinţa din e om sărac, pe acesta încă a voit Vâradi să-l oivil August avea 50 legiuni, oeea-oe stă
aoeste parale un paradis la gara Cer­ mi a îucă Bai, al a fost prins pentru falsi- oâştige pentru meseria sa, voind astfel oa în proporţiune cu populaţia sporită. Marius
năuţi, cum voeso în sourt să faoă oooideu- fioaţiă de bani. Atunci însă i-a trăsnit prin prin mai mulţi ageDţl, ce şi-i oâştigase, să-şî a ridicat contingentul unei legiuni de 6000
minte „geniala ideiă să se faoă „patriot .
44
14
dentalii? Şi ’n Noua Suliţă, la graniţa ru- pâtă faoe ârăşt o avere măcar de oâte-va âmenl, şi astfel pentru colosalul imperiu
44
sâscă, voieso aceştia să olădâsoă o biserică, Şl-a luat numele de „Vâradi şi a tulit’o milione pănă la proxima exposiţiă. Cona- roman nu se susţinea mai mult de 300,000
pe oând ai noştri nici nu se gândesc la spre Paris, ca să facă acolo ondre „oavale- ţioualul său însă, îndată oe a aflat cum ostaşi. Sub urmaşii lui August legiunile
reşcei naţiuni maghiare.
44
astfel de luorurî, şi apoi să ne mirăm, dâoă stau trebile, a denunţat pe Vâradi atât la aoum se sporeau, aoum se micşorau.
merge biserica nâstră mersul racului, pe Aoestei misiuni a şi oorăspuns „pa­ preşedintele clubului, cât şi la poliţiă. In răsboiul oontra Cartagenei s’au
44
când papistaşii înaintâză ou paşi uriaşi în triotul Vâradi în mod strălucit. Ajungând In urma aoâsta poliţia a înoeput să pustiit numai pe apă 30,000. La Cană au'
'ţerişăra nâstră! la Paris, el fu introdus, p6te prin vre-un faoă cercetări şi a aflat pănă aoum, că aici căcjut 177 senatori, adecă 59% din numă­
Dâr oe să vorbim de Noua Suliţă, compatriot ounosout al său, în salâncle e vorba de-o bandă intrigă de cartofori şar­ rul total al senatorilor; tot acolo se epee,
pentru joo de cărţi ale clubului aşa numit
oând oraşul Rădăuţ, al treilea în Buoo- latani, cari de mai mulţi ani eserciză acestâ oă au în luptă 60,000 de âmenl, âr
„Cercle de L’Escrimc*. Aci începu sg joce
vina, posede numai o biseriouţă de prin meseriaI şi între cari se află un magnat ma­ 16.000 în captivitate. Se pare însă, că
secolul al 14-lea, în care pot înoăpâ oel „Baccara* ou un noroo admirabil, aşa că ghiar, un baron din Berlin, un bărbat de stat aoeste oifre sunt esagerate, deâre-oe 14,000
mult 200 de persâne. Pe lângă o popora- în sourt tîmp căştigâ peste douâ milidne de italian cu înaltă posiţiă şi alţi mai mulţi, s’au refugiat. Dâr cu tâte aoeste pierderile
-ţiune de vre-o 3600 de suflete, fii ai or- franci. Vâradi îşi cumpăra un mare palat ale căror nume crede corespondentul lui au fost grozav de mari.
todoximei, mai oeroetâză încă 500 de oopii la una din cele mai frumâse posiţii ale „M.-g.“, că le va putâ descoperi în curând La începutul răsboiului Romanii au
de aceeaşi oonfesiune şoolile din Rădăuţi, Parisului, âr în Oradea-mare, oraşul său dela însu-şl comisarul poliţienesc însăroinat pus sub arme numai 70,000. Soipio a
şi la tâte mai vine încă şi miliţiă. Numă­ natal, îşi cumpăra o oasă pompâsă. a faoe ceroetarea. săvârşit espediţia din Spania ou 30,000.
rul şcolarilor e deja cu mult prea mare Intr’aoeea însă cjiarul „XIX Sticle* Tot ou atâta armată a purtat Sulla răs­
44
-pentru aoâsta bisericuţă — şi ei vin regu­ făcu desooperirea, că „norocosul Ungur boiul oontra lui Mithridates. Contra Cim­
lat la biserioă — aşadâră ce să faoă po­ este un înşelător ordinar, care j6câ fals în brilor si Părţilor Marius şi Crasus au mers
porul? cărţi. Atunol poliţia din Paris a esohis pe ULTIME SOIRI. cu 50,000, âr contra regelui Armeniei La-
Ar fi de dorit, ca Ven. Consistoriu Vâradi din t6te oluburile parisiene. Atena, 8 Iunie. Guvernul grecesc cullus ou 15,000.
să îngrijâscă bine de turma sa, mai alee Sunt oâţl-va ani de când s’au petrecut a declarat din nou puterilor, că se Cu 225 ani înainte de Christos Italia
aoum, când se asigură, că comuna Rădăuţi acestea. Numele lui Vâradi se dase uitărei şi impune de urgenţă încheierea păcii avea 800,000 ostaşi, din oarl însă în ar­
va preda, prin vrednicul deputat Dr. George numai prin cafenele se mai vorbea din şi evacuarea Tesaliei de cătră oştirile mata oonsulară se înrolau la an numai
Popoviol. o petiţiune ministeriului de culte când în oând de „teribilul Ungur (ţerrible turcesci. 30.000.
44
pentru o subvenţiune de 60.000 fl. (cam hongrois), oare rămăsese proverbial ou „no­
puţin) pentru olădirea unei biserici! rocul său. Constantinopol, 8 Iunie. Din La- In Greoia resultatul recrutărilor a fost
44
risea a sosit aici o telegramă pro- şi mai bagatel. Alesaudru oel Mare a in­
Der şi şoâlele şi peste tot instituţiu- Dâr „teribilul Ungur n’a avut noroc
44
vecjută cu mai mult de 150 subscrieri, trat în Greoia şi Asia numai cu 34,000 şi nu­
-nile publice menite pentru ridicarea oultu- de miliânele câştigate, căci banii i-a tocat
rei nostre, sunt fârte puţin sprijinite din repede şi simţi trebuinţa, ca să-şi începă în care se cere anexarea Tesaliei la mai pe înoetul şî-a putut forma o armată
Turcia.
de 150,000 în Peninsula-balcanioă. Epami-
partea fondului religionar, măcar că, cum ârăşî meseria cu cărţile. De astă-dată însă
am mai cjis, fondul religionar e menit şi lucrul mergea mai greu, căci fiind eschis Filipopol, 8 Iunie. Scirî sosite din nonda s’a luptat la Matinea ou 30,000. Pe
pentru aoest soop. Multe oomune sunt fără din cluburi, nu mai putea să joce el însu-şl. Constantinopol afirmă, că pe zidurile timpul Diodoohilor la Idsus au stat faţă ’n
şcâle şi, dâoă se zidesoe vre-una, spesele Se hotărî deci să joce prin alţii, câşti- capitalei turcesc! s’au aflat o mul­ faţă la luptă numai 750,000 de âmenl —
cad în cea mai mare parte pe spatele co­ gându-şl câţî-va tovareşî, pe cari îi iniţia ţime de placate, car! cer anectarea adecă întrâgă armata Asiei şi Haoedoniei.
munei. în secretul meşteşugului său şi-i făcu să se Tesaliei la Turcia şi îndemnă po- Din fabulâsele miliâne ale lui Xerxes
44 inscrie ca membri în anumite cluburi, dâr poraţiunea se se opună la planul de la Platăa nu aflăm decât un sfert de mi­
Niol de „Internatul de bâeţl români
44
nu s’a îngrijit P. V. Oonsistoriu. Sperăm mai ales în clubul „Cercle des Capucines , a-se ceda ârăşî Greciei teritorul odată lion.
însă, că domnii oonsilierl vor vota şi pen­ unde se jâcă cu multă predilecţia „Bac- ocupat. Poftiţi acum şi puneţi faţă ’n faţă ou
44
tru acâstă instituţiune de cresoere o sub­ cara şi ai căruia membri sunt dintre cei armatele veohimei armatura modernă ou
venţiune măcar de vre-o 10,000 fl., ou atât mai bogaţi omeni nu numai din Europa, Rectificare. In raportul de ieri, privi­ 4eoile ei de miliâne de âmenl — şi veţi
mai mult, oâ acâstă instituţiune e menită ci şi din America. Intre aceştia se află şi tor la escursiunea Reuniunei de cântări la avâ resultatul.
•numai pentru băeţl ortodoxl români şi e mai mulţi magnaţi maghiari. Braşov, fiind vorba despre toastele ţinute
înfiinţată în amintirea iubileului de 50 de „Teribilul Ungur a isbutit cu\planul. la prântjul oomun, s’a omis următorul pa- L i t e r a t u r ă .
44
•ani al augustului nostru monarcb. Tovarăşii sei câştigaseră la acest club în sagih: „D-l vioe-protopop Ioan Ban tăl-
Monografia institutului de credit şi
Iu urmă mai amiuteso o întâmplare, 2—3 seri mai multe sute de mii de franci’ măoesoe în numele poporului credincios bu- economii „Albina , sorisă de d-l N. P.
44
ouria simţită de ZârneştenI cu ooasiunea Petrescu, este apreţiată ou multă căldură
aoâsta, mulţămesce Reuniunei şi-i doresoe şi din partea pressei de dincolo. „Româ­
telyesitett szolgâlatai alapjdn, felsobb kegye- Genehmigen Euer Exellenz der Aus- înaintare, ca să reverse radele sale de oul- nul , de esemplu, felioită pe autor pentru
44
lemben, vagy elonyben leendo râszesitâsre druck vorzuglichster Hoohaotung, Avomit tură pretutindenea între poporul român .
44
meltonak tartom. ioh zeichne als Euer ExelleDz ergebenster. sucoesul acestei luorărl şi cli°e despre Mo­
nografia :
N.-Szeben 1878 junius 6 ân. Clausenburg 15 September 1865.
„O operă interesantă pentru noi, de
Sohedius Lajos m. p. Graf Crenneville m. p. V a r i e t a t c . a vedâ din espunerea sa clară şi sistema­
k. t. eluok.
Răspunsul oanoelarului: Armatele din vechime. Aucjim adese­ tică începutul şi desvoltarea celui dintâiă
Şi ca să se vadă şi părerea guverna­ „Nagy mâlto8âgu Ersek ur! Kiilooo- ori vorbindu-se, oă în timpurile olassice po- institut de credit românesc în Transilvania.
torului şi a cancelarului ourţii împărătesol son tisztelt uram! pârele de pe atunol dispuneau de armate Învăţămintele, ce ouprinde Monografia
44
•despre persâna mea, reproduc aiol ceea oe Ezen ho 7 hozzâm bocsâtott levelât colosal de mari, pe când adevărul este, oă „Albinei , încordările, dificultăţile întâlnite,
publioasem în „Gazeta Tr.“ Nr. 19 a. 1891 koszonettel vâvân, szivesen bisztositom în comparaţiă ou munţii de baionete de inteligenţa şi energia membrilor săi fon­
unde disesem: „Eram propus de guvernul Nagy Mâltosâgodat az irânt, hogy mihe- datori, cari de altfel sunt în acelaşi timp
lyest unoka-oose, mostani Kukiillo Vârme- acjî, oarl susţin aşa numita „paoe înar­
ţărei, pentru postul de secretar la ourtea gyei Dirigens fo Birâjânak folyamodâsa az mată , armatele din vechime nu erau nici oonduoătorii deşteptărei naţionale de peste
44
umpărătâsoă. Unchiul meu metropolitul avi- Erdâlyi korlâtnoksâgnâl iiressâgbe jott Ud- pe departe atât de grozave după cum se munţi, —■ tâte peripeţiile primei bănci ro­
sat de cătră Românii, oarl se aflau la gu- vari Titkâri âllomâsnak elnyerâse vâgett spune. mâne de credit, sunt o dovadă mai mult
•vern, şi făout atent, oă să-i mulţămâseă gu­ târgyalâsba fog jonni; ân râszemrol orom- de puterea de viâţă şi de munoă a fraţilor
vernatorului şi să-i scrie şi oanoelarului mel hozzâ jârulandok, hogy egy râszrol Pe timpul Greoilor abia putea fi vorba noştri, cari au eşit biruitori şi din aoâstă
ura ocsânek kâpessâgât âs ârdemeit, mâs- de-o armată a poporului. Atena susţinea
44
graf Haller, oăoî ei sigur se aştâptă la felol a korulmeDyektol szabâlyozott igaz- luptă. Serviciile, ce „Albina a adus Româ­
14
asta, unohinl meu le-a scris . sâgot tekintetbe vâve, Nagy Mâltosâgod sub arme abia 30,OCX) de omeni, oare pe nilor transilvăneni sunt incalculabile. Din
Răspunsul guvernului: ebâli nyilvânitott kivânsâgânak megfela- atunci era oeva rar, afară de Sparta, care acâstă citadelă Românismul a ţinut piept
Euer Exellenz! Auf das hochge- lodjen; kiis megkuloasboztetett tisztelettel dispunea de 53,000 da luptători. In al doi­ duşmanilor ou atâta izbândă, înoât bilan­
sohătzte Sohreiben vom 9 d. Mts. beehre maradok — Nagy Mâltosâgodnak alâzatas lea răsboih punic însă armatale s’au sporit. ţul „Albinei pe anul 1896 se încheie ou
44
ioh mich Euer Exellenz zu erAviedern, dass szolgâja. In armata din Roma se aflau cam 40,000 9.208.812 fl. la aotiv şi la pasiv eto.
44
ich mich ermangeln Averde, die Eigenschaf- Beos 1865 September 16-ân. de âmenl; contra lui Haunibal însă Ro­
ten und Yerdienste des Comitats Oberrioh- Grof Haller Eerencz m. p. manii au trimis 700,000 de pedeştri şi
ters Josef Sterca Sulutiu nach Gebiihr her- 70,000 de oălăreţl; dintre aoeştia 450,000,
vorzukeben, so Avie nioht zu zAveifeln ist, (Va urma.) Proprietar: Br. Aurel Mureşiauu.
daas die Hofkanzlei das zum besten des respective 470,000 constituiau armata alia­
Dienstes Erforderlicke veranlassen Avird. ţilor. Mai târejiu în răsboiul aliaţilor, unde Redactor responsabil: fwregoriu Maior.