Page 109 - 1897-05
P. 109
.,6a«ta“ iese în M-care ii,
Aoonameaie pentru Austrii-Ungaria:
8wwov piaţa mm> Jîs. K.. Pe un an 12 fl.. pe şese ioni
t
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Serfsoîi nefiwsa'oate î« k»
. jfKlmes'o. — Kswiţiestipto »<î sa N-rii de Dumlnooă 2 fl. pe tui.
îGtzimofc,
Pentru România si străinătate:
1B8EBATE «e perimase Ja Adml-
Kîetraţluna în Braşov şi la uj?» Po un an 40 franci, pe şâse
mătireio Birouri da ummsiurt: luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
In Vi ana: M. duios, Ssiwish N-rii de Duminecă 8 franol.
Bch'alek, liudoif Mosss, -d. Opptlilcs 8a prenumără la t6ta ofioiele
Kaohfolgorj Anton Oppetik, J. poştale din întru si din arară
Jhmwocr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. ooieotori.
Coldbergorg, Xcksicin Strimt; în tMameutnl pentru Biasor
Bucuri!soi: Agence Havas, Sac- administraţiunoa, piaţa mare,
otu'Hoio da Soumanis; In Hmn- târgul Inului Nr. 30 etagin
burg: Karoiyt & Ltsbmann,
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Praţul InsBi'ţiunIlor: o ««fiă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gnrmond po a ooiână S oî. n Cn dusul în casă: Pe un an
HOcx. timora pentru o jrabli- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oara. Publicări mai daao duş» 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
fcarită si învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Itaclamo po pagina a 8*a o tele cât şi inserţiunile sunt
*eviă 10 or. sân 80 bani. a so plăti înainte.
Nr. 118. Braşov, Vineri 30 Mai (11 Iunie) 1897.
De aceea se c}ice, că va fi de lipsă Trebue adecă să se mâsure valârea morală Pentru susţinerea luptei, deputaţii par
se se prelungescă din nou durata armis şi materială a acelui timp (1867) faţă cu tidei guvernamentale se vor împărţi în trei
Ce-i cu pacea dintre Grecia şi tiţiului şi că acum se vor începe valârea morală şi materială a timpului grupuri de câte 100 de inşi. In fiă-care
Turcia? Când se va încheia, şi cum noue tratări în privinţa acâsta. de acjl. nopte va asista la şedinţă câte-un grup,
şi în ce ccmditiunî? Ce va mai eşi Interesant e, că cu t6tă desa- „Astâijî producem mai mult, avem mai perondându-se astfel unul după altul. Opo-
din acţiunea concertului european, măgirea, ce au suferit’o Grecii din multe maşini, mai multă soiinţă, mai multe siţia în acest cas nu va fi în stare să mai
care, se vede, a luat locul Greciei partea Angliei, care prin purtarea oăi ferate, literatura e mai desvoltată, co- porte lupta, deâre-ce membrii săi fiind
beligerante în conferenţa, ce se ţine ei duşmană Turciei i-a tot încurajat merciul mai mare, avem mai multe scâle, mult mai puţini la număr, vor trebui să
în palatul Tophane din Constanti- pană ce i-a băgat în încurcătura mai mulţi bani. In privinţa acâsta progre stea în foc fără întrerupere, âr acâsta nu
nopol, cu scop de-a se înţelege asu resboiului, tot înclină şi acum mai sul a luat dimensiuni apropo neoaloulabile. va putâ să dureze mult.
pra condiţiunilor de pace? mult spre politica Angliei, ca şi Insă şi datoriile sunt mai multe, servilis Guvernul, Zi°® mai departe foia ofi*
Lucru surprincjetor şi pană acuma când încă de aci încolo ar spera se mul mai mare, ura naţionalităţilor mai po oiosă, încă no credo, oă oposiţia are serios
ne mai pomenit. Tratările nu se fac câştige isbende pe urma ei. Adevă tenţată, administraţia mai coruptă, cronica de gând să reourgă la obstruoţiune; dâcă
direct între beligeranţi, ci în locul rul este, că. Anglia mereu se gerăză crimelor mai estinsă. La aoestea se mai însă totuşi o va faoe, imediat va înoepe
Greciei negocieză cu Porta repre- ca protectdră şi aperătbră a Greciei adauge o adâncă decadenţă a elementelor ou şedinţele de nopte.
sentanţii marilor puteri. Prin aceea, şi caută şi de astă-dată se dea es- etice: Patriotism, desinteresare, entusiasm,
că au intervenit în favorul Greciei, presiune acestui rol prin oposiţiu- valârea indivizilor, ruşinea, servioiul gratuit
puterile îşî atribue şi dreptul de-a nea botărîtă, ce o face postulatelor, pentru binele public, simplicitatea, solidi Lupta pentru Macedonia.
stabili ele condiţiunile de pace cu ce le ridică Turcia faţă cu Grecia tatea caracterului, consciinţa au devenit Sub acest titlu Ziarul „Drapelul din
44
Turcia. Nu-i greu de înţeles, că Gre învinsă. In fond înse, ca la tbte ce tot atâtea concepte, oe cad în imperiul BuourescI publioă o corespondenţă din Sofia
cia a trebuit se se mulţămeseă cu lelalte puteri, decide şi la Anglia fraselor. de următorul cuprins:
acăsta, cu atât mai mult, cu cât propriul interes al politicei ei, care „Perseveranţa tenaoe în luptă pentru Aci t.otă lumea e preocupată numai
numai aşa putea fi scutită de urmă mereu tinde a învrăjbi şi înăspri drept este în apunere atât la naţiune, cât de chestia macedoneană. Fie-oare orede,
rile unor pretensiunî e3orbitante ale raporturile în Peninsula-balcanică. şi la indiviZl. Principiul folosului privat oă o soluţie a acestei ceştii e inevitabilă
Turciei învingetbre. De când pute Şi Grecii încă şi acf[ se simt încu este în triumf faţă cu principiul folosului şi apropiată şi de aceea Bulgaria trebue să
rile şi-au luat dreptul de-a dispune rajaţi de acesta ispravă a politicei publio. Sistemul proteoţiuniior a ajuns stă fiă gata la orl-ce eventualitate.
asupra sorţii insulei Creta, ele se britanice. pâni tor pe tote liniile oari erelor publice. Bulgarii cred că liuiia îi va sprijini,
consideră ca parte direct interesată Pe când înse se urmâză firul In societatea nostră întru atâta s’a ticăloşit şi citâză în sensul acesta uu articol apărut
la soluţiunile conflictelor din Penin- nesfîrşitelor tratări şi conferenţe di forţa puterei penale, înoât o bună sabiă de în „Le Nord®, organ rusesc din Paris, oare
sula-balcanică; şi în adever, puterile plomatice la Bosfor, pe atunci se oţel în mână e în stare sâ soutesoă cu de- spune, oă chestia Maoedoniei e o chestie
representă acolo în prima liniă in pregătesc noue surprise de mâna sâvîrşire pe orl-ome de t6te urmările in- slavă, de6re-ce majoritatea locuitorilor sunt
teresele lor proprii şi numai în a lungă a Rusiei în partea de mâ<jă- lamiei... Slavi, Greoii fiind 220.000 la număr, âr
doua liniă aşa numitele „interese ale nopte a Peninsulei balcanice. Din „Bilanţul stă astfel: S’a estius oalea Românii numai 75.000.
44
păcii . nou se ridică cestiunea macedonenă ferată, s’a scurtat moralitatea; s’a mărit Guvernele din Sofia şi Belgrad, ou
şi în fond so’ved mişcându-se figu
Destul, că tratările de pace se casa şi strălucirea ei, a scăZut căldura şi tâtă situaţia lor financiară slabă, na se dau
continuă deja de timp mai îndelun rile dela Sofia şi Belgrad, conduse ourăţenia vetrei; s’a sporit biurocraţia, a în lături dela nici un sacrifioiu pentru a
de mâna diplomaţiei rusesc!.
gat între representanţii puterilor şi soâZut libertatea; mai mulţi bani, mai pu căpăta dela Turcia drept de a avâ nouă
representanţii Pbrtei, fără ca se se Erăşî fierbe cazanul nesfîrşitelor ţin credit; o parte a olassei de mijloo s’a consulate şi episcopate şi de-a funda ne
scie pană a c ]Z ceva despre decursul interese divergente, acţiuni şi con- prăpădit; o parte din ţărănime a întors
tra-acţiun! pe după culise. Nu seim
lor. Tot ce se vorbesce şi se scrie ce va eşi pănă în cele din urmă spatele DumneZeului şi patriei sale. Rutâ- contenit şooll în Macedonia.
sunt de-ocamdată mai mult combi de aici, der lucru bun pentru inte nul răbdător de foaie, Sâcuiul emigrant Pressa englesă se arată forte alarmată
naţii. Numai asupra unui lucru pare resele păcii generale nu va pută se plătesoe pensiune, — pentru oine ? — Pen de activitatea Slavilor în Peninsula balcanică.
a nu mai fi îndoălă: concertul am iase, chiar de nu s’ar împlini prezi tru miniştri, pentru aceia adecă, pentru a Unele Ziar® englezesci oari se pretind bine
basadorilor marilor puteri nu oferă cerea foiei grecescî „Akropolis , că căror negrijă ei sâu rabdă fome, sâu emi- informate, spun oă guvernul bulgar ar fi
44
nici de astă-dată acea cooperare ar representanţii puterilor în Constan- grâză“. intervenit pe lângă oel turoesc arătându-i
monică, ce s’ar pute aştepta dela tinopol nu sunt în stare de-a pute avantagiele unei autonomii a Macedoniei.
el. Şi de rendul acesta se accentueză ajunge la o înţelegere asupra base- In cestiunea obstvucţiunei. Ac Nu pot garanta, oă aşa oeva e adevărat
din nou rivalitatea între Anglia şi lor păcii, ce este a se încheia între ţiunea parlamentară a oposiţiei, care are sâu falş, dâr pot spune, că în Sofia lumea
Rusia, între stăruinţele celei dintâiu Grecia şi Turcia. de scop să mijlooâscă cu ori oe preţ re vorbesoe de-o autonomiă a Macedoniei sub
de-a combate pe Turci şi postula tragerea paragrafului 16 (privitor la pressă) un prinţ slav.
tele lor, lovind astfel în politica Ru din proiectul nouei proceduri penale, ia „Le Nord spune în oestia aoâsta,
44
siei, care stă şi ea acum la spatele 1807—1897. dimensiuni tot mai mari. că Bulgaria, stat vasal Turciei, nu pâte
Sultanului, şi între tendinţele şi stă Foile oposiţionale asigură, oă oomi- să se amestece acolo unde numai Pârta şi
ruinţele celorlalte pateri. Alaltăerl, în 8 Iunie n., s’au împlinit siunea însărcinată cu organisarea obstruc- puterile se pot amesteca. Apoi tocmai
Multă amărîciune a produs, pre 30 de ani dela încoronarea Mejest&ţii Sale ţiunei a stabilit definitiv programul aoţiu- aoâsta doresc şi Bulgarii, şi cred oă gu
cum se asigură, între ambasadorii oa rege al Ungariei şi dela inaugurarea nei viitore şi că îndată ce ministrul-pre- vernul bulgar lucrâză cu activitate în sen
puterilor purtarea chiar provocătdre dualismului. şedinte Banffy se va re’ntorce dela Oluşiu, sul unei intervenţiunl a Europei, în cestia
a ambasadorului engles Sir Pbilipp Din incidentul acestei aniversări aprâpe unde se află acum, ’i se va aduoe în mod macedonână, sperând eă ei vor trage cel
Currie, care purtare datbză mai de tote foile ungurescl au scris articull de oficial la eunosoinţă obstruoţiunea, printr’o mai mare folos din acâstă intervenţie.
mult, nu tocmai de-acum. fond, făcând reprivirl asupra schimbărilor deputaţiune, oe ’i se va trimite din partea Sârbii însă na se lasă mai pe jos. Ei
14
După o scire mai nouă, sosită petrecute în acâstă periodâ de timp şi a partidei „independente . hrănesc aoeleaşl speranţe oa şi Bulgarii,
dela Coustantinopol, în conferenţa resultatelor obţinute de Maghiari pe tere Acâstă deputaţiune va deolara minis- şi înceroă în t6te felurile să capete în Ma
de Marţi a ambasadorilor, delegaţii nul politic şi naţional. trului-preşedinte, că în oaşul, dâcă nu se cedonia aceleaşi avautage oa şi Bulgarii.
1 0
turci au stăruit, ca se se primăscă E interesant cu deosebire un artioul va retrage § ul 16, obstruoţiunea se va în- Aoeste ţări cari se Z " amice şi despre oari
t6te postulatele formulate de Portă al lui Bartha Miklos, publicat în „Magyar- oepe mai întâifi cu ooasiunea desbaterilor s’au spus că sunt aliate, trâesc în fond în
pentru încbeiarea păcii. Unele in- orszâg de acjl, în care se face un fel de asupra proiectelor militare, după acâsta o oea mai mare duşmănie.
41
formaţiunî, primite de foile străine, bilanţ al resultatelor obţinute de MeghiarI vor estinde asupra proiectului de lege pri „Glass Maoedonsohi , organ al ire-
44
spun, că între aceste postulate se în decursul celor 30 de ani. După oe vor- vitor la premiul zahărului, oare proieot dentei bulgare, spune, că e mai de dorit ca
fiă următdrele: cinci milidne despă besoe de marele speranţe şi ilusiunl, ce şi-le pănă la 1 August ar trebui să fiă sano- Macedonia să devie autonomă sub suzeranita
gubire de resboiu garantată; o rec făceau Ungurii la inaugurarea dualismului, ţionat. tea Austriei, decât se cadă în mânile Şer
tificare de graniţe mai însemnată; d-1 Bartha cJLe între altele: Iu faţa acestor pregătiri de atac ale bilor.
schimbarea jurisdicţiunei consulare „Dâcă cine-va ar face un bilanţ amă oposiţiei, după informaţiunile lui „Pol. Primesc numărose scrisori şi soiri dela
grecescî în Turcia, conform împre nunţit, temeinic şi bina studiat al şanselor, Ert. , guvernul are de gând să paraliseze Românii din Maoedonia. Toţi sunt fârte
44
jurărilor. ce ni-s’au deschis în timpul celor 30 de ani, obstruoţiunea oposiţiei prin introducerea şe mâhniţi — unii ohiar descurajaţi — văZend
Tratările de pace se trăgănbză şi al resultatelor oe le-am dobândit: am dinţelor de nopte. Guvernul crede, că timp oe activitate desfăşâră Bulgarii şi Sârbii,
mult din causă, că ambasadoriii pu avâ înaintea nostră desamăgirea într’uu grad de trei săptămâni va fi de-ajuns pentru a oe avantage obţin ei, pe când diplomaţia
terilor trebue se raporteze mereu şi dimensiune aprâpe naoaloulabilă. Intr’o stârce puterile oposiţiei şi a-o sili să capi nostră nu se mişcă de loc. Dâoă perdem şi
şi se ceră dela guvernele lor instruc parte a cumpănii trebue sâ se pună tot oe tuleze, dâoă se vor ţine şedinţele parla ocasia acâsta, apoi va fi greu să mai gă
ţiuni asupra fiă-cărui punct în parte. am pierdut, în cealaltă tot ce am dobândit. mentare fără întrerupere Zi şi nopte. sim alta pe viitor.
