Page 11 - 1897-05
P. 11
Nr. 97.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Femeia striga în continuu: ScoteţI şorecele ou reuniunea de patinat pentru locul unde In urma unor disposiţiunl nouă Prin Pentru cei ce voiesc sâ jdee teatru am
din mine, oă-mî r6de trupul! S’a adus me se patinâză. ţul şi Principesa Bulgariei au pleoat direot scos în broşură separată frumosa comediă
dio, dâr pe lângă t6te sfaturile lui, femeia Punctele 11—15 nu s’au putut per- la Paris pentru a asista la înmormântarea în trei acte Săpătorul de ham, localisată
totuşi era de părerea, că simte cum o rode tracta în merit şi se vor pune de nou la ducelui d’Anmale şi a duoesei d’Alenşon. de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă,
şâreoele. In starea aoâsta a fost mai multe ordinea cjilei. * uşâră şi forte potrivită pentru popor.
4ile, âr înfierbinţeîile se tot măreau, şi Tote obieotele găsite pe locul unde
bolnavei tot mai mult ’i se părea, că şâre- Dela seminarul român âin Lipsea. a stat bazarul au fost depuse la palatul
cele se apropiă, roZend de inimă. Pe urmă justiţiei în una din şalele grefei ooreoţio- NECROLOG. D-1 Ioau Vodă, funoţio-
Lipsea, 12 MaiQ n. 1897, nar la procuratura supremă r. din Cluşiu,
femeia îşi pierdu ou totul simţirile şi cu
nale. Pentru oa să potă cineva pătrunde în numele său şi al soţiei sale Gabriela n.
vorbele: „Mi-a rupt şâreoele inima ’n două , D-le Redaotor! Firm convins, că ori
44
în acea sală, trebue să-şi dovedâsoă iden Fogarasg anunţă trecerea din viâţă a fiioei
îşi înohise ochii pe veci. cărui Român i-se umple inima de bucuriă,
titatea. Gând vr’o persână reounosoe nn lor Zoiţu, răposată în 11 Maiîi n. o. în
când aude despre progresele, oe le face
„Făcuţi", er nu „născuţi^. Catsstiohul obieot al său, sâu al vr’uneia din membrii etate de 4'/ ani. — Bhă-i ţărîna uşâră!
seminarul român din Lipsea, voeso şi de 2
celor oe au primit botezul de cinol piţule familiei sale, e oondusă la cabinetul jude
astă-dată a vă raporta ceva despre aotivi-
s’a mai înmulţit cu următorii Ţigani: Adam cătorului de instrucţia, care, după ce face
tatea seminarului. ULTIME SCIRI.
44
Paul, care şi-a schimbat numele, în „Pâlfi ; 0 anohetă amănunţită, libereză o ordonanţă
In 5 Maih st. u. a fost cea d’intâift
44
Ludovic Crainio şi „Varga şi Nicoiau de restituire. Viena, 13 Maiu. Turcia face tot
şedinţă în seminar. După-ce d-1 prof. Wei-
w
Ţiţa, în „Miklos . Ai tăi să fiă, Soaraoţchi! Grefierul liberâză obieotele în virtutea felul de dificultăţi şi obiecţiunl la
i
gand a dat unele îndrumări membrilor celor
ordonanţei, însoriindu-le semnalmentele şi cererea de a acorda un armistiţiu. Tote
noi, s’au făcut unele eseroiţii fonetice, care descripţia într’un anume registru.
Sciri merante din România. în oelelalte 6re de limba română nu se pot stăruinţele ambasadorilor de a ob-
* ţinâ dela Pbrtă un răspuns catego
D-1 inginer Y. Puşcariu, din serviciul face. După acestea am trecut la analisa ric, n’au dat încă resultat. Se pare,
minelor, a plecat eri la Enişemlia, în Do- unui text modern conform programului eser- D-şora Maria de Montagnac, fiica unuia că aceste trăgănirî ale guvernului
brogea, unde s’au descoperit nisce straturi oiţiilor din semestrul acesta, E fârte clar din cei mai mari fabrioanţl de postav din
de cărbuni. oă o analisâ făcută din punct de vedere Sedan, a scăpat din foo numai mulţumită turcesc se esplică prin aceea, că el
Mercur! s’a oficiat la Ghergan! un filologia e fârte instructivă atât pentru Ro energiei şi presenţii sale de spirit. Când a aşteptă din moment în moment, ca
parastas la mormântul lui loan Ghioa. isbucnit focul, dânsa a fost împinsă de va trupele otomane se mai ocupe câte
mâni, cât şi pentru străini. Afară de acâsta
După 10 Maiîi, Curtea Regală îşi va tactul pedagogic, oe-1 posede D-1 Prof. lurile de lume pănă lângă zidul grajdului va puncte importante în Grecia.
stabili reşedinţa de vară la Sinaia. Tot Weigand face mai uşoră realisarea scopu veoin, pe oare isbuti să se urce. Iusă flă Atena, 13 Maiu. Se asigură, că
după 10 Maiîi, principele şi principesa Ro cările o ajunseră şi acolo. Atunci dânsa, Turcia va cere restrîngerea dreptu
mâniei vor pleca la Sigmaringhen. lui, oe-1 au exerciţiile din seminar şi în rilor acordate Grecilor, stabiliţi în
genere activitatea membrilor acestuia. făcând oele mai desperate sforţări, ajunse
Printre breslele cele mai nemulţumite pe coperişul casei marohizei de Polignac. imperiul otoman prin capitulaţiunile
de legea repausului duminical, sunt şi băr După eseroiţiile din seminar am fost consulare. Ea pretinde de asemenea
bierii. Ei spun, că în cursul săptămânei nu invitaţi de D-1 Prof. Weigand la o cină Despărţită în ohipul acesta de incendiu şi o rectificare de graniţe în Te-
prin două case, fu găsită sâra pe la 7 ore
prea au de lucru şi se odihneao, er esis- concună, Acesta a fost pentru membrii se salia.
tenţa şi-o câştigă numai Sâmbătă şi Du minarului o sărbătore duplă. Nu vrâu să pe coperiş, aprâpe leşinată şi sleită de pu
minecă. Mai aiulţî bărbieri din capitală tere. In vremea asta, mama sa o oăuta Atena, 13 Maiu. După ultimele
au adresat camerei de oomerciîi o petiţie vorbesc despre simţemintele, de oare e printre morţi şi printre răniţi. A4l d-şora sciri sosite de pe câmpul de luptă,
în acest sens, rugânau-o să le acorde a omul cuprins la începutul unui semestru e în pat şi sufere îngrozitor; piciorele ’i în armata dela DomoJcos domnesce cea
lucra pănâ la 4 p. m. seu unui an nou. Acestea sunt cunoscute mai mare neorânduială. Soldaţii nu mai
sunt arse însă la cap n’are nici o arsură,
Curtea de apel din Iaşi a condamnat tuturor. Mai mare bucuriă, decât acesta ascultă de şefii lor. Iu astfel de îm
pe stat să piâtâseă 6000 de lei despăgu am simţit în sera aceea, având în mijlocul prejurări un atac al Turcilor ar avea
bire lui Nieulae Creţu, fost frîuar la căile nostru un nou doctor promovat de curând Kulţămită publică. urmări forte fatale pentru trupele
ferate, pentru faptul că dintr’uu aooident „magnucim laude“. Ne-arn bucurat ca omeni,
petreout pe linia IaşI-Dorohoi, nn picior Braşov, 30 Aprilie v. 1897. grecesc!.
i-a fost tăiat de tren. dâr ne buourăm mai mult ca colegi, de
succesul d-lui Peinhold Geheeb. Ou unul mai Subscrisul aduc oele mai căldurose
Bastimentele maritime române vor mulţumite următorilor marin’moşî domni,
începe la 15 Maiîi manevre pe Dunăre şi mult între cei promovaţi aici în limba ro cari au binevoit a contribui la colecta
Marea, Neagră. mână, şi tot-odată un pas mai ’nainte în deschisă în favorul meu de St. Dn. Prof. Artistul şi sentinela. — Marele artist
studiul filologiei române un nou resultat Vasilie Goldiş, în Ootomvra 1896:
de mimică Kemble, vrea într’o seră să apRră
positiv. Vasilie Goldiş 5 fl., N. N. 1 fl., Dr.
D e l a c o m u n ă . pe soenâ, după oum îi presoria rolul, îm
Activitatea seminarului oresoe. din an 1 Blaga 1 fl., G. Chelariu 1 fl., L. Nas-
tasi 50 or., N. N. 1 fl., Diamaudi Manole brăcat ca soldat, cu luleaua în gură. Sen
Şedinţa din 12 Maiu n. 1897. în an. Amarul din anul trecut al semina
2 fl., M. G. Stâuesou 5 fl., Gr. Birea 1 fl., tinela însă de la intrare, îl opri, oreŢend
rului a fost deja destul de voluminos. De
In legătură ou comunicatul primarului I. I. Burduloi 1 fl., Falb 5 fl., Dr. G. că e într’adevăr soldat şi încă beat. — La-
astă-dată înaă e atât de mult material, îu- Baiulescu 1 fl., Duşoiu 1 fl., „24 Vitez 24“
despre resultafcul ultimilor alegeri comunala, să-mă să trec! îngână actorul legănâodu-se
cât numai o parte se pote publica în anua 1 fl., P. Nemeş 1 fl., Dr. D. Popp 2 fl,,
Dr. Lurlz desfăşură greşelile oomise în pe pioiore. — Nu se pote; 0 interejis. —
rul viitor. N. N. 5 fl., N. N. 2 fl., N. N, 1 fl., Câp.
Braşovul-vechiu de oătră preşedintele bi Dâr au nevoe de mine pe scenă. — Eşt»
Roman 50 er., Dr. Lemenyi 1 fl., Nie,
roului electoral, din a căror eausă s’a şi Ou cuvinte amicabile salută D-1 Prof. Geroiu adv. în Zernescî 5 fl. B. Făgărăşan tocmai bun ! Ia ve<jl de plâcă d’aoi! se
cassat alegerea, şi râgă pe primar ca la Weigand pe membrii cei noi ai seminaru 2 fl., Petru Popp 1 fl. răsti sentinela. Nu cumva vrei să te vadă
noua alegere să dea preşedintelui instruc lui şi-şi exprimă bucuria şi mulţămita, ce Primesoâ încă odată aceşti marini- căpitanul, tău? — Tocmai că vrâu să fiu
ţiunile necesare. i-o procură zelul şi activitatea elevilor d-sale, nimosî domni cele mai sincere mulţumite văcjut, — de aceea, Issă-mă, frate. — Oc
Schiel arată, că prin oomassara s’a dintre oarî unul îşi vede astăcjî munca sa dela al d-lor: să fiu pas la închisore îu locul tău! Zise
perdut o cale, care duoea la Honterus ŞÎ’ŞÎ răsplătită şi reounosoută. Adânc mişcat mul pururea cu reounoaoinţă sentinela, Ia acel moment Kremble trebuia
esprimă dorinţa, ca drumurile de pe acolo ţimi Dr. Reinhold Geheeb. „In genere sunt Iustin CA. luga, să fiă pe scenă, Sentinela o dete cu forţa
să fiă ţinute în stare bună. Primarul pro recunoscător d-lui Pof. Weigand — cjise stud. de cl. VI gimn. la o parte, înfcrâ pe seeuă şi juoâ minunat,
mite a face tot posibilul, dânsul — pentru că la D-sa am învăţat a ca tot-deuna. Soldatul uuşl credea ochilor,
Puşcariu interpelâză în privinţa unui luora soienţifioe. Mai mult însă am sâ-i L i f e r a t & a b * ă . văZând pe un oui beat pe scenă şi aplau
u
drum dela „Sore şi primarul răspunde, că mulţămeso pentru aceea, oe sunt. Savantul In editura librăriei H. Steinberg din dat ou frenesio, pote tocmai fiind-aă era
representanţa oomunală a respins propu profesor a supraveghiat pas de pas mersul Buourescî (Strada Şelari 18) a apărut: beat. In fine, un corporal îi. explică lucrul,
nerea magistratului cu privire la acest luorârii mele şi mi-a stat tot-dâuna într’a- „Metodica gramaticei, aritmeticei şi geo âr sentinele exclamă ou mirare: — Să fiă
14
drum. iutor cu sfatul şi ou îndrumările . cu putinţă? Al dracului! Dâcă ar fi trăit.
metriei din clasele III şi IV. întreg ma
Ordinea dilei: 1) Se alege inginerul Aoâsta a fost tot-odată ultima oca- două-Zscî de ani în casarmă, u’ar fi putut
terialul aoestor obiecte desfăşurat în lecţii
suprem reg. ung. Farkas Kalman ca es- siune, că l’am avut pe Dr. Geheeb între face mai bine pe soldatul. Acâstă laudă
practice, — lucrare pentru normaliştl, în
pert la colaudarea finală a apaductului. noi. Ne era drag de el, ou atât mai mult, văţători şi institutori, şi în special pentru naivă fu eomunioată lui Kremble. El se
2) La petiţiunea mai multor membri pentru că iubia limba nâstră şi se ooupa apropiă de sentinelă şi dându-i o piesă de
candidaţii la titlul definitiv, de: Gr. N.
comunali se alege o oomiaiune pentru o cu drag de ea. Despre aoesta ni-a dat de un taler îi 4 se: — Ţine şi bea în sănă
4
Costsscu, G. A. Dima, T. Grigorescu şi P.
colaudare prealabilă a apaductului, constâ- repeţite-orl dovadă. Un astfel de om pro tatea mea! —■ Mulţumesc, d le, răspunse
14
Popescu, institutori în Buourescî . — Este
tătore din d-nii: Binder, Teutsch, Miiller, cură D-lui Prof. Weigand mare mulţămira, sentinela; dâr mă voiG feri să mă îmbăt,
un op forte voluminos, cuprinzând 789 pag.
Schiel şi Olescher. er nouă ne face servicii. căci mol în beţie nu sunt în stare să fac
format mare 8°. Preţul numai 6 lei. Un
3) Se deoide a se pune d9 nou la or Dinu. aşa de bine pe omul beat, oa d-ta oâud
op de felul acestuia, cere să cuprindă ma
0
dinea cJ9 i financiares oasarmei de infan eşti treaz! ,
terialul întreg (ohiar şi gramatica şi arit
terie, deore-oe ministrul de interne nu per metica) al fiă-cărei olase tratat, metodio în
mite vânzarea bonurilor rurale ung, 4°/ - Catastrofa dela Paris. lecţii practice, n’am avut până acum în Proprietar: ®i*. AusreS Mureşiaau.
0
4) După 30 de Zb se va pertraota
0
Ţarul cătrâ preşedintele Faure. literatura nâstră pedagogică. învăţătorii Redactor responsabil: ©-regor!» Maior.
■cumpărarea holdelor de lipsă pentru zi vor găsi în aoest op o preţdâsă călăuză,
direa casarmei de infant. D. de Mohrenheim a remis d-lui Felix din oare oausă li-1 şi recomandăm cu căl
5) Se aprobă socotelile fondului de Faure o scrisore autografă a Ţarului, es- dură.
păduri din Bran pe anii 1890 — 1892. primându-i emoţiunea părechei imperiale * ><iPentru fumătorii le pieri!
6) Se deoide zidirea unei oase pentru pentru catastrofa dela bazarul de caritate: Musicâ. Au apărut în ediţiune lito S
00
pădurari în Praveţ lângă Vlădenî din fon „OunosceţI fârte mult", Zi acâstă sorisâre, grafiată 4 piese musioale arangiate pentru Eh CILtJlî ^ h-f
dul amintit la p. 5. „sentimentele nâstre faţă de Franci», pen cor mixt de Val. Magdu: „Iorgliină , cân este cea mai curată, subţire şi totuşi tare t-3
44
tru ca să fiţi siguri de adânca şi sinoera eu O
7) Se deoide a se pertracta după 30 tec poporal dâ prin părţile ungurene şi O Hârtia, de ţig'ărî, ■*9
durere ce luăm la aoesta nenorocire înspăi-
de cţfie vânZarea morilor şi a altor reali bănăţene (ovintet); „Borule o dorule“- fără glicerină.
mântătâre. Ţinem a face să primiţi ecoul
tăţi din dominiu. cânteo poporal de sub podgoriile aradane Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. O
întregii nostre simpatii, preourn şi aceea a 44 EH-
8) Se votâză văduvei Iulia Dorotea (cvintet); „Nuşca pe melodia dansului <1 Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă
Rusiei ÎDtregl. Permiteţi-ml domnule Pre
Langer şi fiicei sale Malvine un ajutor lu „Pe pioior“ din Banat (sextet) şi „Foie C L U B . SJ
şedinte, forte scump şi mare amic, a ve re- 44
nar de câte 5 fi. de personă. verde tiriplic cântec poporal de pe şesul Yemjare eu gros la
îuoi asigurarea nestrămutatei şi sincerii
9) Se aprobă contraotul de arendare Bersei (cvintet). Se află de venrjare la au hdius liiiler Hachfoîger, >
44
mele amiciţii .
•cu Fr. Hiigel despre live4'lo dela Hontărus. tor în Arad. Preţul unei piese e 25 cr. (10) ISraşov.
10) Se aprobă contraotul de vencjare * Tote 4 oostă 80 cr. plus 5 cr. porto.
