Page 110 - 1897-05
P. 110
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 118 —1897.
Ca să sperăm totul dela o neînţele aoâstă dorinţă a lor, se văd ameninţaţi de mând peste 50 da case, urmeză a se surpa Etă oe cetim în foile unguresc! des
gere bulgaro-sârbă, e o greşâlă mare. Aoâstă a fi puşi politicesoe în jug turoesc, âr bi- mereu, Erî, în urma unor ploi nouă, stâneî pre isprăvile acestui episcop:
neînţelegere va înceta în fiiua, când ea va sericesce în jug sârbesc. şi masse marî de pământ s’au prăbuşit în- Comunele biserioesol reformate din
periclita interesele slavismului în peninsula E temere adecă în Sofia, oă pansla tro altă direoţiă, acoperind mai multe case. Ardeal aveau o avere de un milion şi 300
baloanioă şi dâoă Bulgaria şi Sârbia nu vismul şi panhelenismul lucrâză mână în Nu se soie, dâoă nu sunt şi viotime ome mii florini în obligaţiuni de stat, pe oare
vor înţelege acâsta, Rusia le va obliga s’o mână pentru de-a strîmtora pe Bulgarii nesc!. Muntele se surpă mereu. spre mai bună pază le-au depus, la auto
înţelâgă. din Macedonia şi a face, oa trei din patru Esplosiune. Din Rosenheim (Bavaria) rităţile biserioesol din Cluşiu. Obligaţiunile
De altmintrelea noi nu avem să ne părţi ale Maoedoniei să se anexeze la Ser erau sorise pe numele comunelor proprie
preocupăm, cel puţin acum, de faptul, bia. Ba se vorbesce prin cercurile politice se anunţă: Dumineca trecută s’a deslăn- tare care la fiă-care jumătate de an pri
ţuit o furtună grozavă asupra ţinutului. Un
dâoă Bulgarii vor eşi mai tari ca Sârbii din Sofia, că se va trimite o deputaţiune meau intereeele după capitalele lor. Acesta
sâu vioe-versa. la Viena pentru a cere anexarea Macedoniei fulger a lovit în fabrica de erbă de puşcă multă vreme a mers tot aşa. La 1885 însă,
de lângă „Stefanskirche" şi 1000 mâjl de
Trebue să ne preooupe esolusiv ridi la Austro-Ungaria, crefiând, că prin o ase ârbâ de puşcă au esplodat. In urma marei când Szâsz Domokos a fost ales episoop,
carea nivelului cultural al Românilor ma menea anexare s’ar pute uşura sârtea Bul acesta din propria autoritate, fără a mai
sguduirl, 11 edificii s’au outropit; un mun
cedoneni, fără altă preocupare de ordin garilor Macedoneni. întreba pa proprietari şi fără a cere auto-
citor din fabrioă a fost rănit. Mai mulţi
politio. risaţiă dela adunarea generală a vândut
arbori gigantici au fost desrădăoinaţî. In
Şi tncmai fiiud-că n’avem preocupări Rosenheim, oare se află la o depărtare de obligaţiunile. Cu preţul [lor a cumpărat
aşa de vaste oa ale Slavilor, putem să reu S O I R I L E O 9 i L E L 2 klm. de Stefanskirche, în urma presiunei alte obligaţiuni mai eftine, âr la adunarea
şim mai bine pe lângă Turcia şi să dăm — 29 Maiu. aerului au fost sparte mai multe uşi şi generală din 1886 a raportat, că prin
mai repede satisfaoţie dorinţelor nâstre. aoâstă conversiune a tăcut un câştig de
Intre Cucerdea şi Vinţul de sus co- ferestri.
Ne irebuesc şcâle, consulate şi un episcopat muhioaţiunea pe linia ferată a fost pănă 141 mii floriul. Acest câştig însă nu l-a
român. Pentru un stat aşa de bine văfiut erî întreruptă din oausa esundărilor din Reşmeliţă în Galiţia. Din Lemberg se dat proprietarilor obligaţiunilor, ci l-a îm
oa România, cu mijlâoe materiale şi poli cfiilele din urmă. Cu fiiua de erî însă, după telegrafâză: Alaltăerî sâra între muncitorii părţit pentru alte scopuri. Lucrul principal
tice însemnate, uşor se pot obţinâ dela
cum anunţă direcţiunea oăilor ferate, oo- creştini şi jidani dela minele din. Skodniţa a fost însă, că în urma aoestui schimb de
Turci aceste desiderate. E de mirare, inex municaţiunea regulată pe aoâstă liniă a pu se isca o cârtă, oare se termină în bătaia obligaţiuni, interesele nu s’au mai dat din
plicabil chiar, cum de n’am obţinut încă tut fi ârăşl restabilită. formală. Ansă la acâsta a dat’o un mun- partea oassierei de stat comunelor proprie
nimio pănă acum, noi cari eram în condi- oitor jidan, care a ameninţat ou bătaiă pe tare, pe ale oăror nume nu mai erau sorise
ţiunl aşa da bune de a obţinâ tot oe do Devastaţiunile cansate de ploi în co un alt muncitor creştin. Muncitorii au ata- obligaţiunile, oi tote [interesele se plătiau
ream. mitetul Coşioonei au fost colosal de mari. oat oasele Jidanilor, li-au spart uşile şi fe- la centru, la „ilustrul" episcop Szâsz Domo
După raportul oficios al vioeşpanului aoes restrile, au bătut pe Jidani şi 20 de oase kos, pe lângă o ohitanţă oomună.
tui comitat, pagubele, ce le-au îndurat le-au demolat. Autorităţile oivile au tele- Curând după asta se făcu cam ase
Speranţele şi îngrijirile Bulgarilor. eoonomii mici şi mari nici nu se pot cal grafat după miliţiă. Intre muncitori şi jen- menea şi cu fundaţiunile şi alte averi ale
In cercurile diplomatice din Constan- cula. Ploile torenţiale au fost generale în darml se încinse o luptă desperată, :n oare dieoesei. în sumă de vre-un milion şi ju
tinopol din nou a început să circule ves comitat şi împreună ou ele au fost gene un munoitor îşi pierdu viâţa şi alţi forte mătate flor., cu cari se făcură diferita oum-
tea, oă principele bulgar Ferdinand în sourt rale şi nenorocirile. Vor trebui să se ia mulţi fură greu răniţi. Şâpte-spre'-fieoe mun părărl, întreprinderi şi alte „esperimante",
timp se va proclama ca Rege al Bulgariei. măsuri pentru ajutorarea celor păgubiţi. citori eu fost arestaţi. âr la adunările generale se raporta întot-
In cercurile politice din Oonstantinopol Drumurile sunt spălate de ape şi podurile dâuna. oă s’au obţinut mari oăştigurl.
se pretinde a soi chiar şi aceea, că Sulta în cea mai mare parte stricate, aşa oă nici Din isprăvile episcopului reformat Pentru a nu mai risoa averea publică,
nul nu se prea arată străin faţă de planul pe lângă cea mai mare încordare nu va fi comunele biserioesol au hotărît în fine să
prinoipelui bulgar. Cu deosebire e bătător posibil a-le repara încurând, pentru a putâ din Ardeal. înfiinţeze la Cluşiu o bancă reformată. Din
la ochi, că în săptămânile din urmă agen fi restabilită comunicaţiunea. AstădI, în 10 Iunie n., s’a întrunit în aoâstă banoă nu era permis a se da îm
tul dela Oonstantinopol al Bulgariei a fost Ploile în România. Ploile continuă Cluşiu adunarea generală a dieoesei evan- prumuturi, deoât cu intabulate pe moşii la
forte adese-orl primit în audienţă la palat fiilnio oa stăruinţă peste tâtă întinderea gelioe reformate din Ardeal, fiind presi- primul loc şi ou 6°/ - Cei oe au împrumutat
0
şi, pe lâDgă aceea, de repeţite-orl a con ţărei. Sunt fiecl de ani, fiice „Timpul", de dată de ministrul-preşedinte Banffy. Adu însă bani dela banca reformată au avut să
ferit în acest obiect cu marele vizir şi cu când nu s’a pomenit un aşa desastru de narea, cum se prevede, are să fiă furtu- plătâscâ interese sub diferite titule câte 8°/
0
ministrul de esterne. Din tote aoestea se ploi. Omenii bătrâni de pe moşia Isvorele, n6să, căol în ea se vor aduce ârăşî în dis- şi mai bine, âr comunelor proprietare li-s’an
oonohide, că proclamarea Bulgariei oa re din judeţul Mehedinţi, ne spun, oă numai ouţiune minunatele „operaţiuni finanoiare dat ou tote acestea numai 5% după capi
M
gat are să urmeze în timpul oel mai în copilăria lor au văfiut Dunărea aşa de ale episcopului reformat Szâsz Domokos, talele lor, âr celalalt profit s’a întrebuinţat
apropiat. mare oa acum. Acelaşi lucru se pote spune oare a jucat la bursă cu averile publioe pentru alte scopuri.
Pe lângă tote aoestea însă, resultatul de tâte rîurile şi văile din ţâră. Şi ploile ale bisericelor din diecesă. Contractele şi obligaţiunile împru-
răsboiului greco-turoeso nu-i prea încântă nu conteneso. După o nâpte mai mult sâu E interesant, că acest episcop treoea mutatorilor se păstrau pănă acum la oassa
pe politicii dela Sofia, deore-oe Bulgarii mai puţin ploiosă, diminâţa cerul e senin mai anii treouţl ca cel mai grandios patriot centrală din Cluşiu. Cu începutul anului
aştâptă ou îngrijire momentul, în care în şi o căldură năduşitore te face să simţi o în ochii tuturor şoviniştilor unguri. Cu deo 1897 însă, episoopul a zălogit tote obliga
vingătorul Edhem-paşa va începe să ducă furtună. Şi îiatr’adevăr, pe la amiafil sâu sebire ou ocasiunea aşa fiisei vis'taţiunî ţiunile la o bancă din Budapesta, cu oare
în deplinire reformele promise de Sultan. după amâfil oerul se acopere de nori groşi, canonioe, ce o făcuse mai auii trecuţi în a încheiat conţraot pe timp de 50 de ani,
In total puţină speranţă e de-o paoe din cari în puţină vreme se lasă stropi de România, pressa maghiară îl ridica pănă fără de-a fi avut nici învoirea adunărei
durabilă în Balcani. Ceea ce puterile unite ploie, cari în câte-va minnte prefac stra la al treilea cer şi nu mai soia, oum să-l generale, nici permisiunea dela proprietari,
n’au isbutit să duoă în deplinire după con dele în adevărate băltâoe. Erî, pe la ârele laude şi preamărâsoă mai bine pentru pa „M.-g“, fiice, că episoopul nu mai
gresul dela Berlin, de-a introduce adecă II şi jum. o plâie torenţială s’a lăsat asu triotismul său. avea la disposiţiune a continua jocul la
reforme în întrâga Turciă, cu atât mai pu pra Capitalei, însoţită de grindină. Atât Der se vede, că nu prea au noroc bursă şi de aceea s’a întins acum şi la
ţin se va putâ duoe în deplinire acum. cât ai bate în palme, stradele erau prefă şoviniştii unguri ou patriotismul lor, oăcî averile imobile ale bisericelor pentru a-şl
Pentru Bulgaria constelaţia actuală cute în lac; în unele locuri, pe strade, apa de obiceifi tocmai aceia se deâche la urmă stâmpăra patima de-a juca la bursă.
se oonsideră oa forte nefavorabilă în mai ajungea pănă aprâpe de butucul râtei dela mai tare, care sunt timbraţi ia început oa Se ’nţelego, că foile unguresol, găsind
multe privinţe. Astăfil acest stat stă în ra trăsuri. In judeţe ploile au fost alaltăerî mai mari patrioţi. fârte suspecte aceste operaţiuni ale episco
port de vasalitate faţă cu Turcia, ba Rume- şi erî mai rare şi au permis apelor să se Cam aşa s’a întâmplat şi ou episoopul pului reformat, nu mai au afil gustul de-a
lia orientală este încă provincia turoâsoă, âr mai retragă. Ploile de Luni şi Marţi au Szâsz Domokos. Aceleaşi foi, care înainte preamări patriotismul lui. Semnele arată,
în Maoedonia un milion şi jumătate de Bul produs din nou mai multe inundaţii în Bu- îl preamăreau ca pe un patriot de cel mai că în adunarea din acest au se vor nasce
gari aştâptă momentul de-a fi anexaţi la ouresol. Din oraşul Piatra-Neamţu s’anun- greu calibru, astăfil îl defaimă şi ocărăsc aspre disouţiunî în Gestiunea aoâsta.
Bulgaria. In loc de a-şl vedâ realisată însă ţă, că muntele G-azla, care s’a surpat, dărâ- ca pe un simplu speoulant.
FOILETONUL „GAZ. TRANS." Ce a fost causa de n’am înaintat, am mă dedeam la o parte, păn’ ce treoea „po- ca nimeni altul diutre Români, a faoe un
desoris’o eu în „Gazeta Trans." Nr. 19 anul voiul“, astfel înaintam şi eu sigur în salar servioiu guvernului, apoi a-ţl crea o posi-
1891. In anul 1865 se convocase dieta feu de 3—4 mii florini. Am oăfiut jertfă pentru ţiune splendidă. Ceea oe ţi-se cere poţi
dală la Cluşiu, oare avâ să desbată asupra că eram convins în adânoul sufletului meu, împlini fără să jertfesc! ceva din reputa-
Superficialitatea şi şovinismul în
„Uniunei". că toţi Românii vor lua o asemenea ţinută ţiunea, ce o ai oa Român: Se soie, că ma-
literatură. Ungurii m’au provooat pe mine oa pe faţă ou dieta din Cluşiu. Amar m’am în tropolitul te iubesoe şi ţine la d-ta, îndu-
supremul funcţionar al comitatului, ca să şelat ! pleoă-1 oa să nu dâe afil la sosirea Grofului
De Iosif Sterca Şuluţiu. Sibiiu 1897.
nu mai facem atâtea frământări cu alegerea Pâchy espresiune nemulţămirei Românilor
(U r ma r e.) D-l Urmossy la pag. 157 fiice: „In-
de deputat, ci să mă proclame pe mine şi ţelapţesce au lucrat Maghiarii, oă n’au îu- ou starea actuală a luorurilor".
Aş puţâ produoe încă o mulţime de pe Groful Bethlen Farkas; un Român şi trat în dieta din Sibiiu (1863) prin aceea — Cu alte cuvinte: să se arate mul-
atestate ofioiose, cred însă că cele produse un Ungur. Noi ambii să mergem apoi, dâoă ar fi abandonat legile din 1848". ţămit ou nimicirea autonomiei Ardealului,
de păn’ aoi vor convinge pe tot jnsul, oă ar fi Ardealul invitat să între în dieta din oe se plânuesoe".
Cu alte cuvinte: „Mare greşâlă au
nimeni dintre Români mai multă ooasiune Pesta, şi aoolo. M’au asigurat de repeţite făcut Românii, oă au întrat în dieta din — Nu tocmai; dâr’ să nu protesteze,
deoât mine n’a avut a’a face rapid o ca ori, oă, mult în 3—4 luni mă voii! întârce pentru-oă comisarul regesc călătoresoe pen
rieră strălucită: putâm înainta, precum au de aoolo ca comite suprem. Eu însă am Cluşiu şi Pesta, prin aceea au abandonat tru de a studia opiniunea publioă a Româ
înaintat şi alţi Români, dela Cancelaria refusat. Atunci am fost provocat, oa oel legile dm anul 1863 şi autonomia Ardea nilor, âr’ un protest din partea metropoli-
lului".
curţii împărătesei, la ministeriu, sâu ca jude puţin să împedeo protestarea Românilor; * tului, însoţit de întreg capitlul, ar fi pen
la curie, şi aş fi înaintat negreşit dâoă nu eu însă nici asta n’am vrut s’o fac, oi din tru comisarul regeso, oare asemenea va fi
sosea fiîua fatală din anul 1865. Au fost contră m’ara pus în fruntea Românilor din In 30 Maia 1867 mi-se dăduse din însoţit de nobilimea maghiară, un ce de
numiţi judecători la curie dintre oontimpu- comitat, cari în unanimitate au decis şi au nou ooasiune a mă rehabilita înaintea gu tot neplăcut".
ranii mei maghiari mai mulţi inşi, cari au înaintat un protest solemn în contra dietei vernului maghiar. In fiiua acâsta venise co — Curios! dâoă eu toomai din moti
fost mult îndărătul meu în posiţiâ şi rang, din Cluşiu. misarul regesc Groful Pâohy la Blaşiu. Eu vele înşirate de d-ta, aflu oă metropolitul
ba unul chiar, care în biroul meu înoepuse Din tâte aceste e evident, că eu n’a- încă mă sflam aoolo. In diminâţa acelei e dator faţă ou trecutul său, faţă cu po
a praotisa, altcum bărbat cualifioat, deja veam să mă fao codă la topor spre a con fiiJe m’a cercetat un domn, oare după o porul român, de a-1 informă pe oomisarul
mort. Astfel putâm şi eu să înaintez, chiar lucra la nimicirea autonomiei Ardealului, scurtă introducere ’mî fiise: „Domnule Şu- regeso despre marea nelinişte, oe a cu
şi fără legăturile şi protecţia ce o aveam. ajungea dâoă ruă dedesm după păr, dâoă luţiQ, acuma ai ooasiune, ca nicl-odată şi prins întreg nâmul româneso, şi despre pe-
•»
r
