Page 111 - 1897-05
P. 111
Nr. 118.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
e
Convocare. apelăm la generositatea femeiei româDa cu d-lui oorespondent; D-sa 4i° » oă am fost L i t e r a t u r ă .
rugarea: să bmevoâscă spre acest scop a suspendat. Da eu nu neg acesta; ba înoă
In conformitate cu disposiţiunile ne dona orl-ce lucruri de valâre: obiecte 4io, că de vor merge lucrurile tot aşa, „Enciclopedia română", publicată din
din §-ul 10 al statutelor, prin acdsta de lues, sculpturi, ioone, oârţl, manufacturi, cum merg acuma, şi de vor fi aoeste ma- îsnăroinarea şi sub auspiciile Asociaţiunii
convocam adunarea generală a Asocia- cusături, brodării, ori-ce soiu de ţesături, chiuatiunl josnice nutrite şi mai departe, Transilvane, de Dr. C. Diaconovich, a apă
ţiunii naţionale din Arad pentru cultura \ cum şi alte obiecte. a4l mâne — să fi curat oa aurul, — te rut fasc. IV., care cuprinde artioolele
poporului român pe a doua c}i de Ru Donurile biuevoitore sunt a se trimite poţi treeji suspendat definitiv — şi domnii din „Aşango—Balueografia" ou numerâsa ilus-
salii, adecă pe 4i ide 14 Iunie pănă în 25 Iunie n. o. seoretarului Reu Bod, între cari de sigur e şi d-1 oorespon traţiunl şi harţe. Litera A. se încheie cu
ua
1897 înainte de am64î la 11 6re, în niunei D-lui Alecsiu Fedorca în Şimleu. dent, aoeea o voeso, na binele biserioii. — pagina 338 onprin4ând în total preste 3500
localul propriu al cabinetului de lec Dâr rog pe d-1 oorespondent să înşire şi articole pe 676 colâne. Dintre artioolele
tură, — la care onoraţii membri La obiecte să se alăture o notiţă ou motivele pentru oarl am fost suspendat; mai însemnate ale foso. IV. amintim: Asia,
sunt învitaţî a lua parte. numele, looul şi caracterul binefăcătorului de va eşi pe faţă sunt gata să întru în dis- cu o hartă excelentă luorată la E. A. Brook-
şi preţul în bani al singuraticilor obiecte.
A r a d , din şedinţa direcţiunii, ouţiă ou densul. haus în Lipsoa şi ou 11 tipuri asiatice;
•ţinută la 7 Iunie n. 1897. Despre oferte şi valorea aoelora se Asigurare; Asooiaţiune; Asoo. Transilvană;
va raporta pe oale euristică. Să arate, oine a produs zizania şi a
Petru Truţia, Valeriu Magdu, zădărnicit ţinerea sinodului: eu, oare am Atanasiu Anghel; ,‘Athanesou Dim.; Ate
dir. prim. notar. Şimleu-Silvaniei, 1 Iunie 1897. neul român (ou ilustr.); Athos ; Aureli&'n
* încercat tot posibilul, oa să ajungem la un P, S.; Australia (ou 10 ilustr. etnogr.);
Alimpiu Barboloviciu, Vasilie Oltean, resultat, său aoeia, cari înscenând o ob-
Provocare. Având în vedere, oă pe Austria, A.-Ungaria; Avicultura (ou 2 ilustr.);
vicar for. şi preşed. v.-preşedintele, struoţiune ne mai pomenită au împiedeoat
4iua de 14 Iunie este convooată adunarea „R. In. R S.“ „R. I. R- S.“ Axentie Severu; Baba; Babeş; Băoău; Băi
generală anuală a Asooioţiunei naţionale Alecsiu Fedorca, sinodul, numai ca să mai potă prinde un (B. Heroulane de Dr. .G* Vuia, ou o pa
din Arad pentru cultura poporului român, motiv, pa care arunoându-1 în cârca mea, noramă şi 4 tablouri esoelente din ofioina
secretariu. de nou să mă potă arăta Ven. Oonsistor,
care va avâ de obiect şi pronunţarea asu Angerer & Goschl în Viena); Balaşa (ou
pra primirii membrilor insinuaţi, — On. dor de s’ar îndura să mă mai suspendeze tabl. biserioii D. Balaşa) eto. Aoest fasoiool,
Domni, cari au primit liste pentru con- Corespondenţa „Gazetei Trans.“ încă-odată şi atunci e deschisă oalea aoe- după oum suntem informaţi, sa va expeda
«orierea membrilor, sunt rugaţi şi pe aoâstă luia, oare de atâta timp sapă la nimicirea tuturor abonaţilor, cari au achitat preţul
Bod, 25 Maiîi v. 1897. mea. Gasul l’am arătat de-altminteri Ven.
cale, ca listele primite dimpreună ou banii lui anticipativ. Abonamente se primesc la
On. Redacţiune! In preţuitul D-v6&tră Cosistor. Der la noi a4l nu-i nici o mi-
înoassaţi, să binevoescâ ale înainta pănă la editorul W. Krafft în Sibiiu şi (pentru Ro
13 Iunie n. c. oassarului Asociaţiunei nâs- 4iar Nr. 92 aflu o notiţă „din Bod", în nume, dâeă şi de aici tot eu sunt scos oa mânia) la C. Miiller în Buouresol pe lângă
tre d-1 Sava Raicu, secretar la banca „Vic care se ridică contra mea atâtea şi atâtea cel vinovat. Cel puţin corespondenţa din solvirea anticipativă a preţului pentru oâte
toria" în Arad, oăoi altcum membri neîn- tânguiri cu soop de a mă presenta înaintea Bod tinde într’acolo. 5 ori 10 faso. â fi. 1.—resp. Lei 2.50.
sinuaţi nu vor putâ eseroia drepturile ce publicului într’o lumină de tot întuneoosă. Pice mai departe, „că de vre-o 10 *
le compet la adunarea generală. Cu omeni, cari n’au ouragiul să iâsă ani încontinuu mă împărtăşesc din mila îm-
la lumină, oi ca nisoe soboli lucră, după părâtâscă şi oă din nou 86 aude despre In Tipo-Litografia „Cărţilor biseri-
A r a d , la 8 Iunie n. 1897.
cum tot-dâuna au lucrat, la nimicirea mea mine, că am înaintat oerere în oausa a- oesoi" din Bucuresol a apărut o mioă bro
Petru Truţia, Valeriu Magdu,
— nici n’ar trebui să stau de vorbă, dâr câsta" — Să-mi dea voiâ d-i oorespondent şură istorică, de 75 pag. întitulată: „Voia
dir. prim. notar.
pentru orientarea On. public mă simt da să-i spus, că nu-i adevărat şi că a avut lui Dumnedeu în graiul naţional. Un Epis
tor totuşi din capul locului a constata un bumbac în urechi când a au4it aeâsta. copat românesc în imperiul turcesc de P.
R u g a r e ş i a p e l - singur lucru din viâţa nostră biserioâsoă Este adevărat, oă am primit mila împă- Garboviceanu, profesor şi deputat. Broşura
petrecut în Bod. Acest moment va clari rătâscă de 3-orî, căci sunt om ou familiă traotâză oestiunî de aotulitate de mare im
„N’are religiuue cel ce n’are umani
fica pe deplin situaţiuuea şi va esplica uşor grea, am 11 copii şi cred, că cei oe cu- portanţă, arătând de-o parte importanţa
tate", 4ie® proverbul arab, şi întradevăr, tânguirile venite asupra mea, praoum şi noso împrejurările mele nu mă vor con graiului naţional la propovăduirea credinţei
om — în înţelesul legilor creştinesoi re
tendinţa acelora. damna aşa tare pentru asta, căci dove4l âr de altă parte făcând un studiu obiectiv
ligios — fără să fiă şi uman nu p6te fi,
Oaşul e următorul: In anul trecut da neromânismul meu niol-odată nu am dat. asupra stărei de »4î a fraţilor noştri din
Basată pre aceste principii „Reuniu mă trezesc, — contra tuturor disposiiţuni- mperiul turcesc, precum şi luptele lor din
nea învăţătorilor Români SălăgenI" inten- lor esistente în viâţa nostră constituţională Observarea, că nu mi-am botezat co trecut.
ţionâză a crea un fond de ajutorare la cas de bisericâsoă, — că în Bod este convocat un pila la biserioa din Bod şi că niol xi’am î*«
înmatrieulat’o, o resping ca-o apucătură
morte a învăţătorilor de pe acest raion, numit sinod, fără ca să se soia măcar de ce? Am Povestiri de Petra-Petrescu â 80 cr.
tendenţiâsă şi maliţiosă. Unde e scris, că
„fond funebra!". învăţătorul român e aoel căutat să mă informez la ofioiul competent, francate. De vân4are la administraţia
numai la d-1 capelan Mereţ în Bod pot
unio individ între oastele inteligente, care dâr nu mi-s’a spus. In fine în 4iua ficsată nostră.
să-mî botez copila mea? Ori vre d-1 co
totă viâţa îşi sacrifică pentru regenerarea se presintă On. domn protopop, se des
respondent se alarmeze lumea pentru oei
spirituală a poporului, contra oelai mai chide sinodul, er la ordinea dilei era ale
20 er., oe trebuia să-i capete capelanul
slabe remnneraţiunl materiale. E demn deoî gerea de capelan la biserica nâstră. Lu
d-sale ?
oa astrnoarea lui să fiă în mod conform cru ne mai pomenit ! Concurs nu se des- Pentru ce damele umblă pe velociped ?
missiunei sale avute în viâţă, şi aot uma ohisese. Nimeni n’avea nici o ounosoinţă Aşi mai avâ un cuvânt cătră d-1 co Aoâstă întrebare a fost resolvată de o
nitar familiei rămase a-i picura pre rana despre acest luoru. Destul, oă se alege ca respondent: II dore pe domnia sa de bi damă velooipedistă astfel: 1) Unele umblă
inimei vulnerate prin mortea capului fami pelan d-1 Vasile Mereţ şi este ridioat la nele biserioei nosţre, a observat vre-un pe velociped, pentru-oă astfel le este ohiă-
rău, oe s’a încuibat între poporenii din
liar un picur vindecător prin întinderea acest oficiu peste capul meu. Pac arătare msrea, şi pentru-oă în ipodrome şi alte
unui ajutor material. imediat la Ven. Oonsistor. E drept, că ale Bod ? —- Eu am observat, binevoâsoă a locuri publioe să se pâtâ presenta ca ve-
Pentru oâştigarea unui fundament ba gerea s’a nimicit, dâr aoeia, cari au însce eşi ou oolârea pe faţă, arate starea ade locipediste; 2) din oause higienioe, oa să
nal, presidiul „Reuniunei învăţătorilor ro nat acest ne mai pomenit cas în vieţa vărată a luorurilor, caute răul acolo unde-i faoă mişoare în aer curat; 3) pentru-oă
mâni SălăgenI" conform decisiunei comi n6stră constituţională biserioâsoă (dâr nu-1 şi atunci buouros stau de vorbă cu densul, bărbaţii lor le silesc să umble; 4) pentru
tetului oentral, voesce ou ocasiunea adu- voifi fi făout şi acesta eu) în ticnă şi ne să espunem luorurile la o oritioă obieotivă ca să aibă ocasiune de a purta pantaloni;
nărei generale a arangia o sortitură (loterie) supăraţi de nimeni fao, ca pe mine să mă şi oonsoienţiosă. Pănă atunci respiDg ori şi 5) pentru a-şl putâ arăta 'pulpele trecăto
de obiecte împreunată cu petrecere de vară suspendeze şi oa nisce soboli lucră îa nimi ce invective şi insinuaţinnl venite la adresa rilor, şi dela aceştia să pâtă au4i câte-nn
în folosul acestui fond. cirea mea, îmi aduc fel de fel de aousa- mea . Filip Creţar m. p., cuvânt linguşitor în privinţa aeâsta; 6)
Ne adresăm deci, în speranţa resul- ţiunl, cari sunt tot atâtea insinuări, şi — preot. pentru oa să-şi pâtă afla vr’un bărbat; 7)
tatului reusitor, la marinimositatea publi niol nu sunt traşi măcar în cercetare. pentru a-şl putâ însoţi bărbaţii, şi ast-fel
cului român mai ales din Sălagiu şi j u r ; Der să ne întoroem la singuraticele să-i supravegheze mai bine; 8) pentru oa
deobligăm moralminte pe fraţii învăţători; plângeri îndreptate contra mea din partea să vadă ţări, să se reoreeze, ou un cuvânt
din plăcere; 9) fără oa să scie pentru-oe;
folosesc velooipedul numai fiindcă e mo
rieulul oe-1 ameninţă pe poporul român în nâscă n’am oeroetat; er’ literatura rornâ- la casa lui. Dâr’ âtă luornl naibii, se 4i° i dern; 10) pentru-oa să se soapa de tiranii
e
-viitor. Oum der’ ar putâ el să tacă? nâsoă în tinereţele mele aiol la noi n’a esis- oă un student esaltat, ar fi dat foo podu presenţi statornioî; 11) în mănia prieti
tat. Când celebrul poet Petofi a esclamat: lui ; rîul a eşit din alvie, sunt sigur oă nelor lor, oârora nu le dă mâna a faoe
— Cugetă bine oe f a d . . . aouma e
momentul d’aţl crea ferioirea, 6â u . . . „Cârja de oerşitor, der independenţă, aoesta Ungurii ’l vor sfătui, pe oomisarul regesc lues eto.
să’ţl fiă simbolul". (Koldusbot de fugget- să se întâroă îndărăt, ba vor 4ioe, că Statistica fumătorilor. O revistă en-
— Sân — oe? Dâcâ aşi soi, oă ca lensâg, ez legyen jelszavad.) l’am înţeles eu am dat mandat să aprindă podul, oa
pul mi-s’ar reteza, niol atunci nu m’aşl glesă sorie, oă fumătorii din Anglia şi Ir
şi eu". să nu potă treoe. Şi dâcă totuşi ar trece landa, oarl sunt un sfert din populaţia to
umili la un rol atât de mârşav. Unchiul
Abia s’a depărtat acest domn dela rîul, atunci eu sânt pus în posiţie de a mă tală, consumă pe an 78 miliâne de livre
meu soie, oă en sunt Român atât de ade mine, mă pomeneso oa „din întâmplare" ţină în reservă; eram să’l primeso cum nu
vărat, preonm este el şi precum a fost ta ca un domn canonic, care ou puţină va- se pâte mai bine, dâr’ aveam să-i spân de tutun, în valâre de 712 miliâne lei.
tăl meu. Ce ar 4i° pentru D-4eu, dâeă riaţiune tot aoeea ’mi-a 4 ) ce’ml 4isese franc, astfel oum i-am spus şi în Oluşiu eheltuâla întregei populaţii pentru grâu nu
e
1S
eu aşi înoeroa să-i vorbeso în modul pro şi celalalt. Răspunsul oe i-l’am dat aces între patru ochi, dorul şi amarul nâmului este, deoât de 740 miliâne de lei pe an,
pus de d-ta ? Şi încă ceva: nu esistă o fe aşa că, englesii oheltuesb aprâpe tot atât
tui domn, ’l voiţi spune de altă-dată, când româneso. Uliţă cuvântarea ce voiam să i-o pentru tutun, oa pentru pâne. Şi ou tâte
ricire atât de mare, pe aeâsta şi pe cea
îi voiii faoe şi fotografia. rostesc. Aouma bag sâmă mă voiă lăsa de acestea englesul nu este, relativ, oel mai
laltă lume, pentru oare el ar face vre-un ea, şi’l voiii primi fără program polifio.
rău nâmului româneso. Şi dâoă ar fi în De-odată se trag olopotele într’o — Eu cred unohiule, că va fi posibil fumător din lume, oăoi oonsumaţia lui nu
stare să facă, m’aşl lăpăda eu de el. dungă. Oe-i asta se întrebară toţi Blâ- ca să trâoă rîul; âr’ cuvântarea la tot oa trece peste două livre pe an de oap. Olan
şienii ? dezul fumeză 7 livre pe an; austriaoul, 3
— Te admir, nu te supăra, dâr’ tra şul să i-o rostesc!. Comisarul regesc e om şi jum.; danesul 3 şi jum.; elveţianul şi
buc să'ţl spun, că, e daună oă eşti Arde podul de peste Târnavă, fu răs cult, soie el prâ bine să distingă lucrurile. belgianul, 3 şi un sfert; suedezul şi norve
Român. punsul. Scopul oălătoriei dânsului e să se infor gianul, 2 şi un sfert; franoesul, 2; italianul,
— Aoesta „daună" eu o simţeso mai Am întrat la metropolitul; l’am aflat meze despre dorinţele Românilor. Ciue al rusul şi spaniolul, 1 şi jum.; amerioanul 4
s
tare. Şi fiind-că ’mi-ai 4‘ aceste ouvinte, într’o stare de tot îngrijatâ. El îmi 4> e: tul e mai competent d’al informa?" livre. Dâr românul? Rămâne să ni-se spună.
s
apoi trebue să-ţi mărturiseso, oă eu din — „Par’oă e o făcătură, nu altoum. Am lăsat să ’ml prindă caii la trăsură
autorii unguresc! am învăţat cum trebue Eu am vrut să’l primeso pe comisarul re şi am mers la podul ce ardea.
să’şl iubâsoă tot insul naţiunea sa; căol eu gesc ou totă onârea, ou tâtă afabilitatea (Va urma.) Proprietar: I5r. Aurel Mureşiami.
afară de casa părintescă, altă şoâlă româ- posibilă, aşa preoum m’a primit el pe mine ^Redactor responsabil: Gregorfiu Maior.
