Page 113 - 1897-05

Mcdm ÂîiMiiîirs.ţMsi, „Gazeta" iese îi flă-care ii.
zi Tipsgraiis Anouamente pentru Austro-Ungana:
Bîmov, pî&U mare Kf, SOo Po un an 12 fl., po şeso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrutaşi scftaRM.to .sa »» N-rii de Duminecii 2 II. pe au.
!<K3nu»u«r ~Haaaooiîp4® sie s«i
Mtcteaat, Pentru România si străiuătate:
1KSEHATE «o primesc ie. Aflml- Pe un an 40 franol, pe ţâse
HltîrsţlKnaîn iîrsijov ţi 3» ur- luni 20 fr.,pe trei iunl 10 fr.
raăiâroie Birouri tis anusolurl: N-rii de Duminecă 8 frânat.
Sn Tioria: 21. Duka, Ssim-ich
Sthaltk, Hudoif Mosse, A. OvpslOx Se prenumără la t6te oficiele
jSfachfoiger; Anton Oopeiik, J. poţtaio din întru şi din atară
llanntacr, in Budapesta: A. V, şi la dd. aoleotori.
’Aoldbergerg, Xekxtdn Bemu;; în Uwjnamentul ratru Biasor
Bucuresoi: Agcncc Bavas, Sixo- administraţiunea, piaţa mare,
ouisaie do 3/jumunio; in Ham- târgul Inului Nr. 80 etagiu
îrart: Karoiyt & Liobmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Intarţiunilar: o şerifi luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Cu dusul în casă: Pe un an
Xarmond po o ooI6n& I! or. şi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
80or. timbru pant.ru o publi- A 1T TJL LX. 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
ce.ro. Publicări urni dese după său 15 bani. Atât abonamen­
tarifă oi învoială. tele cât şi mserţiunilo sunt
Reclame pe pagina a 3-a o
swriă 10 or. sau 30 bani. a se plăti înainte.
ir. 119. Braşov, Sâmbătă 31 Mai (12 Iunie) 1897.

Se ne îngrădim! tivitatea pbte se-şî primescă impuls deputaţiă a stângei estreme la el spre ai lui. Saşii sibiienl n’au voit să rămână mai
numai din optimism . aduce la cunoscinţă în mod oficial obstruc- pe jos de adoratorii guvernului din alte
44
In numeral nostru de alaltăerî Recunoscem şi noi, că fără de ac­ ţiunea. comitate. Dâr nu numai în Sibiiu, ci şi în
am publicat răspunsul, ce ni-1 dă tivitate nu este progres. întrebarea Deputaţiunea va face cunoscut minis- Braşov Saşii moderaţi s’au grăbit a depeşa
I6ia bisericescă din Blaşiu la obser­ e numai, cum şi în ce direcţiune se trului-preşedinte, că dâcă nu va retrage mulţămire patriotioă guvernului Banffy. Vi­
vările nostre asupra articulului seu se desvolte activitatea, ca se-şî ajungă §. 16, obstrucţiunea se va estinde şi asu­ nerea trecută s’a ţinut adeoă aicia o adu­
scris în cestiunea autonomiei bise­ scopul? Dăcă în caşul de faţă nu­ pra proiectelor de lege militare, cu atât nare electorală a partidei liberale mixte
ricesc!, la ordinea cplei- mita foia ar înţelege o activitate, mai vârtos, ou cât partidei independente (Saşi moderaţi şi Maghiari amestecaţi) pen­
Decă întunecbse şi contra-4ice- care se planeze numai calea, ce ar nu-i trebue o astfel de aoademiă militară, tru a-şî alege noul comitet al partidei.
tore au fost espunerile „Unirei în face pe Românii uniţi se alunece în în oare junimea să înveţe a se însufleţi Cu acâsta ocasiă s’a trimis o telegramă
44
acel articul al seu, atunci ce se mai gura leului celui tare, care stă se-i pentru „Glott erlialte!“ Deputaţiunea va ministrului-preşedinte Banffy, votându-i mul­
4icem de răspuns? Mai întâiu fbia înghiţă şi care se numesce „autono­ anunţa în fine ministrulni-preşedinte, oă ţămire patriotioă pentru proiectele militare
44
din Blaşiu ne face se credem, că mia catolică din Ungaria , atunci ea va face obstruoţiuae şi în contra pro­ maghiare.
sub „cei tarî“, cari „revneso a ne n'am pute se părtinim nicidecum iectului de lege asupra premiilor de zahăr, După aoeea s’a ales comitetul de 25,
înghiţi pe noi, cei slab! , ea n’a în­ optimismul ei, care ar da impuls la care proiect ar trebui să fiă sancţionat pănă compus afară de preşedintele, notarul Sohnell,
44
ţeles biserica catolică de rit latin. un astfel de salt mortal. la 1 August. jumătate din Saşi şi jumătate din Maghiari
Afirmă totuşi, că răul vine de acolo, Dăcă însă înţelege o activitate, Din incidentul acestui proiect oposi- guvernamentali.
că „şovinismul maghiar cu intere­ care se aibă în adevăr scopul de-a ţiunea de drept public din dietă va pro­ E interesant, că ou tot avisul ce l’a
sele sale“ se amestecă în afacerea îngrădi bine biserica română unită voca o formală desbatere asupra pactului, dat cabinetul Banffy fişpanilor săi oa să-i
autonomiei bisericei române unite. în contra duşmanilor independenţei în deoursul oâreia se va aduoe în diseu- voteze încredere pentru cele două proiecte
De-odată apoi face o întorsătură şi ai esistenţei ei ca biserică naţio­ ţiune şi cestiunea tratatului vamal, a militare, lucrul nu merge toomai aşa strună.
scriind: „Prin acăsta firesce, că nu nală românăscă, atunci ne închinăm băncii naţionale şi a cvotei. S’au aflat şi congregaţiunl, cari n’au voit
vom se 4icem, că în special Ma­ şi noi unei astfel de activităţi. Unele foi vor să scie, oă br. Banffy să scie de oăciulire înaintea guvernului.
ghiarii catolic! nu ar fi infectaţi şi Din primul articul, ce-1 aduce ar fi decis să renunţe la §. 16, căutând a Astfel oongregaţia comitatului "Wiezelburg
44
ei în măsură mare de şovinism. De „Unirea în acelaşî număr dela 5 se înţelege cu stânga estremă. De acolo, a hotărît unanim să trimâtâ o adresă de
aceea va fi neapărat de lipsă, ca se Iunie n. c. se vede de altă parte, că Banffy nu a spriginit ou niol un cuvânt mulţămită Majestăţii Sale. Când însă s’a
44
ne îngrădim bine . că ea nicî pentru activitate nu se însu- pe colegul său Erdâlyi în desbaterea asu­ făout propunerea să se voteze guvernului
Ce am înţeles dăr de aic! ? Car! fleţesce, decât numai în anumite con- pra §. 16, conchid unii, oă ministrul-pre- încredere acâsta a fost respinsă.
sunt cei tar! şi car! sunt cei slab!? diţiunî, care sunt mai aprope de şedinte e gata să desavueze pe ministrul
Car! vor se ne înghiţă şi car! nu? egoism, decât de optimism, ceea ce Erdâlyi, lăsând să o&dâ §. 16 şi că în scurt
vom încerca se dovedim în alt articol. timp Erdâlyi va trebui să-şi dea dimisiu- înarmările Bulgariei.
Dâeă „şovinismul maghiar cu
interesele sale umblă se paraliseze nea. Se va vedâ în curând decă aceste su- „Lumea Nouă din Buourescî scrie
44
44
silinţele Românilor uniţi de a-şî or- Serbii şi autonomia bisericei lor. posiţii au vre-o basă. următorele:
ganisa de sine stătător propria lor Din Neoplauta sa scrie: Bărbaţii conduoă- „Am aflat acjl soiri de o gravitate
autonomia, şi decă şi Maghiarii ca­ torî ai partidei oposiţionala de vre-o două Catolicii unguri şi autonomia. esoepţională. Sorgintea, din care am cules
tolic! sunt „infectaţi în măsură mare“ săptămâni outrieră cercurile electorale şi In sinul catolicilor unguri, mai ales în si­ aoeste soiri inspirând tâtă încrederea, vom
de acest şovinism, prin urmare şi fac tot oe le stă în putinţă pentru oa să nul clerului lor se observă o mare mişcare. da cetitorilor noştri amănuntele, cari ni-se
episcopii ungur!, car! stau în fruntea asigure reuşita oandidaţilor lor la viitorele Preoţii din Budapesta au ţinut alaltăerî, în relatâzâ asupra înarmărilor oe se fac în
lor: atunci cum stăm cu biserica ca­ alegeri pentru oongresul bisericeso. Libe­ 9 Iunie n., o conferenţă secretă sub presi- Bulgaria.
u
u
tolică ungurâscă, pe care ei o for- ralul Brani]c şi radicala „Zastava , care diul episcopului titular Bogisich Mihaly. Au „Ambasada otomană din oapitală a
r
rnăză ? în oestiunea acâsta luerâză mână în mână, luat parte la conferenţă 50 de preoţi ca­ primit cjilele acestea din Sofia uu raport
Pănă aic! deci din t6te găsim, publică un apel, în oare se aocentuâză, oă tolici, fiind representate t6te bisericile din confidenţial, prin care se destăinuesce, oă
că foia bisericescă din Blaşiu ar vre Serbii din Ungaria sunt cu desăvârşire es- Budapesta, precum şi ordurile călugăresol la ministeriul de răsboiă al Bulgariei se
se salveze idea „înfrăţirei catolice , oluşl de pe terenul politic, deorece în oa- ale Franciscanilor şi Cn.puţinerilor. Confe- luorâză ou-o extra-ordiuară înoordare şi îu
41
despre care ne vorbea „Magysr mera ungară de-un lung şir de ani nu se renţa, care a durat 3 ore, s’a ocupat ou oea mai mare taină. S’a dat ordine noud de
Allam , der pe lângă cea mai mare mai află măcar un singur deputat naţional oestiunl privitore la fiitorul congres auto- concentrare de numirâse trupe bulgare la fron­
44
bunăvoinţă nu pbte şi, prin urmare, sârbesc. Singurul lucru, ce i-a mai răm&s nomio. Amănuntele disouţiunilor şi hotărî- tierele române.
ajunge şi ea, în deplin acord cu noi, poporului sârbesc din Ungaria, este auto­ rile luate în acea conferenţă, nu sunt însă „Se mai afirmă, că se aştâptă la Sofia
la resultatul real şi practic, că este nomia biserioâsoă serbâsoâ, dâr guvernul cunoscute, debrece, cum am (jis, conferenţă sosirea unui mare transport de arme şi
neapărat de lipsă să ne îngrădim unguresc şi pe acdsta a atacat'o încă în 1892, a fost secretă şi s’a hotărît a nu se da pu­ muniţiunl de răsboiă din Rusia ; oă agenţi
bine. & acum o atacă din nou. Mai trist decât blicităţii cele petreoute în ea. bulgari au distribuit în Dobrogea şi prin
Asta-i ce dorim şi asta-i la ce tâte este însă faptul, că însu-şl oierul gr. Se scie, că în oestiunea congresului oraşele de lângă frontiera nostră hărţi geo-
nisum, şi ne pare bine, că în punc­ or. sârbesc din Ungaria, precum şi o parte autonomie, primatele a fixat cjiua de 24 grafioe, în care Dobrogea figureză ca anexată
44
tul acesta „Unirea este de-un cuget forte însemnată dintre bărbaţii cu carte Iunie d, oa termin pentru oonsorierea ale­ Bulgariei; oă se trimit la Constanţa agita­
cu noi. sârbi din Ungaria sprijineso guvernul un­ gătorilor. Din incidentul aoesta episcopul- tori şi spioni militari; oă piroteenia bulgară
Se ne îngrădim aşa-deră. Cu guresc. oardinel Sohlauoh dela Oradea-mare a adre­ s'a aprovisionat cu o considerabilă cantitate
alte cuvinte, Românii uniţî să se „Intre aceste împrejurări triste“ — sat ou ooasiunea Rusaliilor o oirculară că- de dinamită.
pună în posiţiune de a-şî pute apăra cjioe mai departe apelul bărbaţilor grupaţi tră clerul diecesei sale, comunioându-i tot­ „In sfirşit raportul sosit la ambasada
u
tt
cu succes drepturile şi independenţa în jurul lui „Branik şi „Zastavei — „nu odată instruoţiunl ou privire la modul, oum otomană înregistrâzâ o seriă de svonurl
bisericei lor. Dăr cum, pe ce cale, ne rămâne alta de făcut, decât ca Sârbii are să prooâdâ în cestiunea alegerei. Pro- alarmante, oarî circulă prin populaţia bul­
când şi cu ce mijlbce? Cu aceste ou ooasiunea alegerilor, ce se vor ţinâ la vbcă pe preoţi să fiă cu cea mai mare bă­ gară din Dobrogea, între oare aoela, oă la
întrebări ar trebui se se ocupe, îna­ sfârşitul aoestei luni, să voteze esclusiv nu­ gare de sâmă, mai ales în privinţa delega­ un eventual răsboiii podul dela Constanţa
inte de t6te, fbia bisericescă din mai pentru bărbaţi independenţi, probaţi ţilor, oe-i vor alege pentru oongres. „Chiar va fi aruncat în aer“.
Blaşiu, âr nu se-şî piărdă timpul cel oa buni patrioţi sârbi, cari singuri vor fi şi din esperienţă vă pot spune“, cjice epis- „Soirile, pe oare le^ publică „Lumea
scump cu articul! de ibis 7~edibis asu­ in stare de-a apăra autonomia biserioei oopul Sohlauoh oătră preoţii săi, că ooreota Nouă au fost aduse — (jioe „Drapelul —
44
44
44
pra „autonomiei . sârbesoi . resolvare a acestei „cestiunî mari şi de şi la cunosoinţa nbstră de persone demne
44
La sfârşitul acestui apel se înşiră lista nespusă importanţă pentru biserioa şi pa­ de totă încrederea. Ar trebui oa autorită­
Pănă acum deja trebuiau resol-
44
vate aceste întrebări şi este, după candidaţilor naţionalişti, între oarî se află tria nbstră atârnă în prima liniă dela ţile nostre se oerceteze întru cât ele sunt
noi, un semn trist pentru causa bi­ şi Mihail Bolit. aoeea, că membrii congresului să fiă bmenl adevărate în oe privesoe hărţile oe se dis-
sericescă a Românilor uniţî, că încă isteţi, cu oredinţă, ou judecată clară eto. tribue în România, spionii şi oelelalte, căol
şi astă4î fbia bisericescă din Blaşiu Obstrucţiunea din dieta ungara. aoestea ne importă mai mult decât înar­
mările sâu neînarmările statului vecin. 44
pare a considera încă de neoportună „Magyarorszâg oomunioă în-numărul său Depeşi de mulţămire guvernului
44
chiar şi discutarea lor. ultim, oă în sinul partidei stâDgei estreme Banffy. Nu-i vorbă, se pricepe bine Banffy
O alusiune însă totuşi face „Uni­ se discută viu asupra obstruoţiunei contra să facă să i-se voteze mulţămirl pentru
44
rea cel puţin la un mijloc, care ar §-lui 16. Da-ocomdată ea ouvântul unul „isbândele câştigate. Astfel s’a pus în lu­ Tratările de pace.
44
44
pute se servescă spre „îngrădire . după altul deputaţii din oposiţiă la § 16. crare trimiterea de telegrame de mulţu­ Mult se vorbesoe îu pressă despre tra­
Ea vrend se-şî justifice optimismul îndată oe se va reîntbrce ministrul-preşe- mire din tote comitatele şi oraşele pentru tările de paoe, ce decurg acum în palatul
4ice: „fără de activitate nu vom pute dinte Banffy dela Cluşiu, unde a plecat să presentarea nouălor proieote de lege mili­ Tophane din Constantinopol, dâr fiind-oă
se ajungem la nicî un bine, er ac­ presideze oonventul reformat, va merge o tare. Intre comitate se află şi cel al Sibiiu- decursul şi resultatul tratărilor se ţine în