Page 114 - 1897-05

Pagina 2 G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 119 —1897.

secret, tot ce respiră în public sunt mai cat, se spune că a părăsit spitalul fără a ruri pentru ea; mai de multe-orî şi-a es­ Societatea pentru crearea unui fond
mult numai nisoe oombinaţiunî. mai fiice un sigur cuvânt. primat dorinţa, oă ar voi să fiă de faţă la de teatru român.
Intre altele se fiioe, că Rusia ia o In total, entusiasmul pentru anexarea sânţirea bisericei din Ierusalim.
atitudine tot mai hotărîtă în favorul Greciei. Tesaliei e mare în Turoia. E temere jchiar, Soim, oă „Sooietatea pentru crearea
Băile şcfilelor române din loc, atât unui fond de teatru român“ îşi va ţinâ
Ţarul Nioolae II a deolarat într’o sorisore oă în caşul, oând Turcii ar fi constrînşl să
cele de vană şi de abur, cât şi hidrotera- adunarea generală din soest an la Orăştiă
adresată regelui greoeso, oă va pretinde în redea Tesalia Greciei, uşor s’ar pută nas-
pia vor fi Duminecă şi Luni înohise din Dumineca şi Lunia viitâre, în fiiua întâiii
timpul oel mai scurt retragerea trupelor oe evenimente ou totul neaşteptate, pro­
turcesc! din Tesalia. babil chiar şi revoluţia. causa S.-lor sărbători ale Rusaliilor. şi a doua de Rosalii. Din programa serbă­
rilor, ce am publieat’o fiilele treoute, s’a
Ambasadorii luoreză după instrucţiu­ Un nou sistem de pusei. Din jBerlin
nile primite dela guvernele lor, care tfite sa telegrafâză, oă fabricantul de arme Mau- putut vedâ, oe frumfise pregătiri au făcut
se fiice, că sunt de aoord întru a reduoe ser a inventat un non sistem de pistfile şi Românii din Orăştiă pentru primirea fispe-
ou desăvîrşire pretensiunile Turcilor. Diplo­ oarabine, '.care sunt întoomjte pentru oâte ţilor şi buna reuşită a adunărei. Ar fi de
maţii cred, oă niol una dintre puteri nu se — 80 Maiu. 6, 8 — 20 focuri. Acestea nu sunt numai dorit, oa publiool româu să ţină cont de
va afla, oare să sprijinâsoă pe Turoia în Proiectata cale ferată Feldiora-Sepşi- simple arme ou repetiţia, oa oele de afil, aceste pregătiri şi să participe în număr
pretensiunile sale. Sângeorgiu. înţelegând, oă ministrul ung. ci după prima desoăroare, ele singure se cât mai mare la adunare, ridicând astfel
De-altmintrelea, după cum susţine fiia- de comeroiu umblă cu planul de-a lega încarcă din nou şi imediat pot fi ârăşl des- acâstă serbare culturală a ufistră la nivelul
cuvenit.
rul grecesc „Akropolis", aotualele tratări staţiunea de drum de fier Feldifira (de oăroate. Se fiioe, oă nouele arme sunt ffirte Ou acâsta ooasiune lăsăm să urmeze
dela Constantinopol au de scop a stabili lângă Braşov) direot ou oraşul Şapşi-Sân- avantagifise, la desoăroare nu smânoeso aioi un estras din raportul comitetului şi
numai principiile încheiării păoei, după care georgiu din Săouime, s’a decis din partea de loc, mănuarea e peste măsură repede al oassarului despre activitatea sooietăţii în
tratările se vor continua între Turcia şi municipiului Braşov, de-a se trimite o de­ şi uşfiră, aşa oă în prima seoundă se pot decursul anului din urmă. Itltă-l:
Grecia în mod nemijlocit. putăţia la ministrul pentru a-i presenta un da 6—7 împuşcături. Carabinele ou fiece
memoriu în acâstă afacere. S’a constatat glfinţe au laolaltă o greutate de 10 okilo- Comitetul a ţinut în decursul anului
Cestiunea încorporârei Tesaliei la Tur­
adeoă, oă dâoă în adevăr s’ar oonstrui aoea grame. acum expirat 7 şedinţe.
cia pare a preocupa mai mult oerourile
liniă, oomitatul şi oraşul Braşov ar fi forte In oe privesce mutarea sediului comi­
politioe din Constantinopol. S’a şi pornit Vapor cufundat. Din Fiume se tele­
o agitaţiune mare în favorul aoestei Ges­ păgubit. Acea deputaţiă s’a şi dus la Buda­ grafâză ou data de 10 o. n., oă vaporul tetului dela Budapesta la Braşov, soim, oă
tiuni, 0 telegramă din Larissa spune, oă pesta săptămâna trecută şi a presentat greoeso „Maria , oare ducea 1800 butfiie la cererea guvernului adunarea generală
u
atât P6rtei, cât şi ambasadorilor puterilor acolo ministrului un memoriu. Deputăţia a de benzin dela fabricele de petroleu un- dela Făgăraş a hotărît din nou, în confor­
li-s’a adresat în cailele din urmă o telegramă constat din representanţii comitatului: vice- guresol în Londra a esplodat pe drum. mitate ou decisiunea, ce se luase mai îna­
cu 1B0 subsorierl, în care se cere ou stă­ şpanul Dr. Jekel şi Martin Kopony. (Doi Vaporul s’a cufundat, personalul însă a inte la Braşov, oa sediul sâ se mute dela
dintre reprssentanţî n’au putut lua parte.) Budapesta la Braşov. Conform §-lui 10 din
ruinţă anexarea Tesaliei la Grecia. scăpat cu vieţă.
Apoi din reprentanţii oraşului Braşov: pri­ statute, Comitetul încă în 12 Noemvre n.
Speranţa aoâsta însă se vede a fi încă
marul K. Jakobi, Dr. Papp Arpad, Ifin Tragedie familiară. Din Gyoma, oomit. 1896 a înaintat guvernului însoiinţarea ofi-
forte departe de realisare. Se fiioe, oă Sir
Duşoiu şi Lazar Gero. Din representanţii Biohiş, se telegrafâză, că proprietarul de oifisă despre aoâstă mutare a sediului oo-
Currie, ambasadorul engles, a deolarat pe camerei comerciale şi de industriă din Bra­ mitetnlui sooietăţii.
faţă ministrului de esterne turoesc Teofik, aooîo, Hainbach, desperând în urma pagu­
şov : preşedintele camerei Garol Fabritius, belor causate de ploile mari, ce i-au inun­ Privitor la losui de 500 fi. din 1860,
că „Anglia nici-odată nu va tolera, ca un
vice-preşedintele Lazar Gero, M. Thomas dat moşia, şi-a omorît soţia, pe fiul său şi oare în V -a parte a fost donat societăţii
3
stat mohamedan se se întărâscă pe socotâla
secretar-ajutor şi membrii camerei: T. Alexi în urmă s’a omorît şi pe sine. de fericitul T. Cipariu, dâr’ se păstra la
unui stat creştin
şi Hans Schisl. Precum aflăm, deputaţi» „Asociaţiunea Transilvană", adunarea ge­
Deolaraţiunea acesta se fiice, că fă" nu s’a reîntors tocmai cu multe speranţe Ce formă are pământul? Aoeia, cari nerală dela Făgăraş în şedinţa a doua prin
a
cut o impresiune forte rea nu numai în în reuşită. Ministrul de comerciu se fiice, pănă acum au crefiut, oă pământul are hotărîrea sa de sub Nr. VI. p. 3 a decis,
cercurile politice turcescl, ci ohiar şi între formă sferică, sâu sferoidă turtită la poli,
oă a răspuns, oă dâcă oraşul Braşov va oa în oonformitate cu ofartnl din oestiune
ambasadorii puterilor. Unul dintre diplo­ după constatările mai nouă ale unor geo­
pută dovedi ou cifre pagubele însemnate, al „Asociaţiunii", losui să fiă vândut şi
maţii turnesol s’a esprimat, că dâcă Anglia ce le-ar suferi oonstruindu-se legătura di­ logi sunt în rătăoire. Renumitul geolog sooietatea să ia în primire V -a parte din
3
ar fi fost drâptâ, atunci trebuia la timpul rectă din Săouime cu Faidiora, atunci el, Lapparent a constatat, oă pământul are preţul vânfi^rii, precum şi interesele, ce
său să păşâsoă şi faţă ou Grecia tocmai ou ministru], va lua în oonsiderare gravamenul forma unui tulipan. Polul nordic nu e si­ au. rasultat dela 1877 încfice după acâstă
aceeaşi energiă, ou oare păşesce astăfil faţă oomitatului şi oraşului Braşov. metric cu cel sudic. La polul sudic, după parte din averea sooietăţii. Acâstă hotărîre
cu Turoia. In acest cas nu s’ar fi iscat cum a arătat John Murray, se află munţi Comitetul a esecutat’o întocmai şi sumele
râsboiul. Esundări şi devastări. Din Lugoşiu înalţi de câte 3—4000 metri, er polul nor­ respeotive au întrat la casssa sooietăţii.
* se telegrafâză: In partea nordioă a oomi­ dic după oum a aflat şi Nansen în oălăto- Adunarea generală dela Făgăraş a
Este interesant de-a aminti la acest tatului Oaraş-Severin în 8 1. c. s’a deslăn- ria sa, este acoperit de un Ocean estins, îndrumat Comitetul să înceroe din nou în-
loc şi următorul episod, care încă arunoă ţuit o furtună grozavă, oausând mari pa­ a cărui adâncime este de 3—4000 metri. oassarea restanţelor fondului societăţii. In
o lumină asupra actualei disposiţiunî a spi­ gube. In comuna Zorlenţul mic a fost mare Şi acâsta e oausa, că pământul are forma urma aoestui avis, Comitetul a întreprins
ritelor în Turoia: rupere de nor; întrâga comună a fost unui tulipan, adecă la nord e oufundat, âr paşii de lipsă în oestiune şi de astă-dată
inundată de apă şi case întregi au fost la sud bulbucat.
Anume în fiiua de 7 Iunie n., Sulta­ ou succes îmbucurător. D-na Ermina Maniu,
nul a visitat spitalul Drovisoriu, oe se află măturate de pe faţa pământului. O familiă Concert. La sărbătorile Rusaliilor, (Du­ văduva regretatului Dr. Aurel Maniu, fost
în palatul Yildiz. Aoi s’a întreţinut mai mult din mai mulţi membri s’a înecat în apă. minecă şi Luni) musica orăşenâscă va con­ notar publio r. în Oraviţa, a trimis socie­
timp cu un subofioer, oare a fost greu ră­ — In Roşia Abrudului, după cum se scrie, certa în grădina dela otel „Pomul verde". tăţii suma de 300 fi., cu care soţul d-sale
nit în răsboiQ, La întrebarea Sultanului, că în 7 1. c. a fost o grfiznicâ rupere de nor; In acs, oă timpul ar fi ploios, musioa va se fâouse membru fundator al sooietăţii.
oe doresoe, ostaşul răspunse: „Modul de apa, pe un teren de 7 klm., a nimioit tot oonoerta în salonul de stiolă. începutul la Tot astfel oa taxe do membrii fundatori
tratare e escelent, cu sănătatea încă stau oe i-a stat in cale. Paguba trece peste 7V bre sâra. Intrarea 30 cr. ai sooietăţii d-1 Dr. loan Raţiu, advooat
destul de bine, dâr cu t6te acestea mai 10,000 fi. a în Sibiiu, a plătit 200 fi., d-I George Ropp,
4. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai
bucuros aşi vrâ se mor“. împăratul Wilîielm pe pământul sânt. bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca mare proprietar în Băseştî, 100 fi.; D-na
Elena Francisc Hosszu-Longin născ. Ropp,
Sultanul, surprins de aceste ouvinte „Hamb. Corr." anunţă, că împăratul Wil- Molls Franzbrantwein care alină durerile, întă-
ale ostaşului, l’a întrebat, că pentru oe nu helm al Germaniei are de gând să facă în resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos din Deva 100 fi.; âr d-1 Iosif Ropp, jude
doresoe să trăesoă, âr subofioerul răspunse: anul viitor o călătoria pe pământul sânt, băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura dîlnic la reg. la tribunalul din Sătmar, a solvit suma
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantu, de 50 fi. ca taxă de membru ordinar pe
„Padişahul (adeoă Sultanul) vrâ sâ dea în­ oa să fiă de faţă la deschiderea nouăi bi­
curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
dărăt ţâra câştigată cu sângele nostru; decât serici evangelioe din Ierusalim. împăratul provincie se se ceră espresă preparatele lui Moli, viâţă al sooietăţii.
să văd una oa ssta, mai bine vreau sâ mor . german s’a interesat mult de edificarea bi- provSfiute cu marca de contravenţie şi subscriere. D-1 Dr. Emanuil Ungurianu, advooat
u
Aufiind aceste vorbe, Sultanul, miş­ serioei şi a făout în mai multe rânduri da­ în Timişora, din propriul îndemn s’a făcut

FOILETONUL „GAZ. TRANSA fiicea el forte înţelepţesce: rîul nu e atât care servise mai mulţi ani la guvernato­ — Eu dau ou soootâla, că un oerşi-
de mare, ca „caii mei" să nu trâoă, eu trec rul Grof Teleky, caii erau de 17 pumni, îor, ce şedea la oapul podului şi fuma de
ou aceşti oai chiar dâcă Târnava ar fi încă o& patru smei, nobili şi mândri. Vizitiul a regulă dintr’o pipă, văfiând atâţia domni
Superficialitatea şi şovinismul în odată aşa mare; dâr să vedeţi d-nilor! desfăout biciul şi a strigat caii pe nume: mergând înaintea Escelenţiei Vfistre, şi-a
Târnava e o apă blăstămată, afil e vadul Cesar! Dalii oa la o comandă au sărit ascuns pipa între paie la oapul podului,
literatură.
sigur, mâne după o plfiie mare oum a fost toţi patru în rîu şi au trecut în sărite paiele au luat foc, âr’ cerşitorul ÎDfrioat a
De Iosif Sterca Şuluţiu. S i b i i u 1897. şi ieri, s’a adunat un turn de nomol la un Târnava. fugit. Nu pot crede, oa cine-va într’adins
loo, sâu a spălat gropi adânoi, mi-se vor se-1 fi aprins şi să facă cu voia o daună
(U r ma r e.) Comisarul regesc, care era colonel la
încurca caii şi toţi patru se ’nâcă. Mie nu husari, un iubitor şi prioepător de oai, nu aşa mare metropolitului, a cărui proprie­
Când am ajuns la pod, comisarul re­ mi-e frică de mine; apa nu e tocmai aşa tate e podul.
gesc ou suita lui se dăduseră jos din tră­ mare. Grija mă cuprinde pentru cai". se sătura de’ai guguli şi netezi, atât de Aşa va fi, acâsta presupunere stă mai
suri şi stătâu pe malul de dincolo al Ter- dragi îi erau, văfiâodu-i cu atâta bravură
Era p’aci, oa să se ’ntfircă oomisarnl trecând rîul. S’a suit în trăsură cu cano­ aprfipe de adevăr".
navei, âr canonicii, cari merseră ou tră­
regesc de unde a venit, âr oanonioii îndă­ nicii şi au treout ou toţii în pace. După-ce s’au depărtat âspeţii, i-am
sura de gală a metropolitului, ou oare era răt la Blaşiu, re infecta. Atunci am zărit pe
să-l aducă pe groful Pâohy, stăteau pe ma­ un pădurar al ourţii, oare venise călare, oa Metropolitul însoţit de oapitul l’a pri­ istorisit Metropolitului cum păţisem cu acei
lul de dineâoe al Ternavei şi se privâu din să admire şi el, podul ce încă ardea. L’am mit Ia treptele castelului, ou cuvântarea domni, cari mă rugaseră, oa să-l înduplec
depărtare unii pe alţii. ce-o pregătise. să nu facă „politioă" la primirea grofului
provocat să trâoă rîul, să ne convingem de Pâchy.
Din gesticulările nobililor, oarl înso- este posibil a, trece ou trăsura. Pădurarul La prânfi Metropolitul a ridioat un
ţiau pe Groful Pâchy am priceput — vorba a clătinat din cap, dâr’ totuşi, după-oe toast în limba română în onfirea comisa­ — Bine le-ai răspuns — fiise bătrânul
nu se aufiia — oă ei vreau să-l convingă, i-am spus cum stă trâba, m’a ascultat. Mer­ rului regeso; la acâsta a răspuns comisa­ îndestulit — astfel pretinde umbra tatălui
oă apa e prea mare, n’ar fi consult să în­ gea cam ou greu căluşelul prin Târnava rul reg. în limba maghiară; în urmă a tău dela tine". *
cerce d’a străbate; âr’ canonicii n’aveau repede, ou tfite aceste a trecut ou bine. toastat corniţele suprem Pogâny pentru
curagiu să trâoă cu calâsoa rîul. Ce-i drept Văfiând vizitiul, că vadul e neschim­ metropolitul, în limba română. Peste patru săptămâni în 8 Iulie 1867
vizitiul stătea şi aştepta mandat, n’a vrut bat, a poftit pe canonici să se suie în oa- După prânfi m’a întrebat groful Pâ- am fost pensionat ou 200 şi vre-o câţl-va
să iea răspunderea asupra sa, căol precum lâscă. Era un vizitiu de tfită „uădejdea", ohy: ce cred eu, acum s’a aprins podul? fiorini, cam cât avâ şi vizitiul meu, şi am