Page 115 - 1897-05
P. 115
Nr. 119.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
membra fundator al societăţii, trimiţând tima adunare încâos tâte acele taxe res — Asupra prăbuşirei muntelui Gozla ULTIME SOIRI.
Comitetului suma de 100 fl., âr d-1 Valeriu tante de membri fundatori şi pe viâţă, de lângă oraşul Pâtra-Nâmţu, un cji&r din
Bologa dirigentul filialei „Albina din Bra oare mai erau ţinute îu evidenţă de incaş Iaşi publică următârele amănunte : Constantinopol, 10 Iunie. Şedinţa
14
şov şi oassarul societăţii, solvind taxa de sabile, afară da două: una de 100 fl. şi Fapt curios: alarma, că muntele de erî a ambasadorilor a durat dela
1
50 fi., s’a făcut membru pe vitiţă al socie uua de 50 fl. Cozla se prăbusesce a fost dată de un . . . 2 / —5 bre p. m. O hotărîre defini
2
tăţii. Acestor membri fundatori, cari încă Starea fondului în efecte, bani g a t a pore. Un sătean aşe4ase un coteţ pe dealul tivă încă nu s’a luat, Piind-că am
sunt în viâţă, precum şi membrilor ordi şi pretensiunl este per 7 Iunie a. o. fl. muntelui şi închisese acolo porcul. Prăbu- basadorii încă n’au primit instruc
nari pe vieţă li-s’a trimis diploma presorisă. [ | 108,865 şi 29 cr. A sporit deci fondul, şindu-se muntele ds-asupra coteţului, ani ţiunile de lipsă dela guvernele lor,
Tot astfel li-s’a trimis diplomă şi domnilor dela ultima adunare generală încâoe cu v. a. malul înoepu a soâte nisoe ţipete atât de abia în şedinţa de Sâmbătă se va
Basiliu Raţiîî, vicar gr. cat. român în Fă sfâşietâre, încât atrasBră pe nisce săteni, putâ ajunge eventual la un resultat.
fl. 5526 şi 33 cr. '
găraş, Dr. Iancu Meţianu, proprietar în oarl dormeau în josul muntelui. Sunt 24 Constantinopol, 10 Iunie. Se vor-
.ZerneştI şi d-lui luliu Puşcariu, jude reg. Numărul total al membrilor este : de case prăbuşite şi două în parte dărîmate. besce, că Anglia a încercat se co-
în Budapesta, cari încă s’au făcut membrii fundatori 54; pe vitiţă 30; ordinari pro Detaliu curios: părţi din oasele unora au rumpâ cu ■ sume mari de ham pe mai
fundatori ai societăţii parte la adunarea 1897, 41. fost găsite în oasele altora. Aşa, oasa d-lui mulţi bărbaţi cu influinţâ din palatul
generală dela Făgăraş, parte înaintea ace Manoliu, oassierul oassei Sf. Spiridon, s’a Yldis-kiosk, pentru ca se paraliseze
lei adunări, solvind fiă-care câte 100 fl. la Scirî din România. găsit de-asupra unei pivniţî străine. Gu disposiţia în favorul Rusiei. Planul
fondul societăţii. vernul a trimis 4000 de lei spre a fi dis de mituire înse n’a succes.
— Principele moştenitor român. In nâp-
Referitor la întreprinderea pentru , ? tea de 27 spre 28 Maifi st. v. starea Prin- tribuiţi victimelor aoestei nenorooirl. Prin Londra, 10 Iunie. „Standard" e
cipesa Cuza, oare loouesce la Piatra, s’a
edarea opurilor teatrale-musioale întru spo- \ ; oipelui Moştenitor a inspirat seriâse îngrijiri informat din Constantinopol, că ma
rirea averii sooietăţii, adunarea dela Făgă medicilor curanţi şi familiei regale. Se îoscris, în aoelaşl scop, ou suma de 1,500 rele vizir a dat Sultanului sfatul, se
raş a îndrumat comitetul, oa să studieze crede într’o reîntârcere a bâlei, de ore-oe lei. Se crede, că suma totală a pagubelor detragă principelui bulgar Ferdinand drep
cestiunea acâsta şi, decă o va afla realisa- temperatura se ridicase puţin şi Augustul s’ar urca la 60,000 lei. tul de guvernor peste Rumelia orientală
bilă, să se editeze astfel de opuri, pe oare şi în locul lui se nume3că ca gu
bolnav pierduse ounoscinţa. M. Sa Regele, — Direcţia generală a căilor ferate
comitetul le va afla acomodate şi de va- vernor un paşă. Acâsta din causa
căruia ’i-se telefonase starea îngrijitâre a române a întocmit un tablou despre pagu
16re, împuternioindu-se tot-odată, oa spre purtârei suspecte a lui Ferdinand.
prinoipelui era forte neliniştit şi dăduse bele oe a suferit îu urma ploilor şi inunda
acest scop să pâtă folosi suma de lipsă din
Ordiu ca să fiă pus în ounoscinţă, din oră ţiilor. Până la 20 Maiă pagubele se eva- Atena, 10 Iunie, piarele protes-
venitele sooietăţii. Pentru eseoutarea aces
în oră, de mersul nouei crise, prin care luiază la 17 miliâne 850.000 lei. tâză contra scirei privitore la o
tui decis Comitetul a însâroinat pe vice trecea principele moştenitor . noua delimitare a graniţelor, prin
preşedintele sooietăţii, d-1 Yirgil Oniţiu, — Conferinţa interparlamentară pentru
Din fericire, în urma îngrijirilor me- care Grecia ar trebui se renunţe 1?
ca să facă în cestiunea acesta un studiu pace se va ţinâ anul aoesba la Bruxelles,
dioale ce ’i-s’a dat la timp, chiar spre fliuă o însemnată parte a teritoriului seu
amănunţit şi d-sa a şi presentat comitetului s’a putut constata o sensibilă ameliorare. în 4del9 de 6, 7, 8, 9 şi 10 August st. n. în favorul Turciei,
un raport în afacerea de sub întrebare, er Alteţa Sa regală îşi revenise în simţire, âr Dintre membrii români ai uuiunei inter
Atena, 10 Iunie. Guvernul gre
comitetul, pe basa propunerii d-lui preşe temperatura — un moment puţin ridicată parlamentare au anunţat păn’aoum sosirea cesc a atras atenţiunea puterilor asu
dinte losif Vulcan, a luat hotărîr6a, ca să — scăîjuse. Accesul, prin care trecuse, nu lor 10 representanţl ai ţărei. pra faptului, că Turcia jîncă şi acum
aranjeze editarea unei biblioteci-teatrale, era — 4* „Epooa — decât ceea-ce în — D-1 V. A. Urechia în capul a 40 concentrezâ trupe în Tasalia. A protes
44
00
care să stea sub supravegherea comitetului, medicină se ohiamă o „sincopă da conva de deputaţi şi senatori a adresat d-lui Dim. tat tot-odată Ia marile puteri contra
acesta adecă să alâgă piesele de publicat, lescenţă . Sturdza o petiţie, cerând să încuviinţeze intercjicerei navigaţiunei în sînul Am-
44
âră pentru partea materială a întreprinderii Astăcjl se pâte spune cu siguranţă, oa grupul român să invite la congresul brakia.
■să se caute un editor, care să facă publi- că A. S. Regală o în afară de perioul. internaţional de pace pe grupurile celelalte, Mai multe organe ale pressei
•caţiunea pe risioul său. Comitetul a şi fă- Bâla îşi face cursul său normal, ne mai ca viitorul congres din 1898 să-l ţină în dau Cretanilor sfatul, se primescă au
-cut în afacerea acâsta o învoială ou d-1 inspirând nici o îngrijire. Bacuresol. tonomia îndată ce trupele Rusesc!
Nicolae I. Ciurcu, librar-editor din Braşov vor părăsi insula. Promisiunea ad
— La jubileul de 60 ani al domniei Re — Marcuri pe Ia6rele6sâra s’a întâm
si astfel scopul de-a facilita desvoltarea gine Victoria a Engliterei, România va fi plat pe bulevard în Buouresol un acciăen\ miraţilor, că Cretanii vor căpăta o au-
artei teatrale la noi prin editarea pieselor oare putea avea nisoe urmări diutre cele tonomiă estinsă, a făcut bună impre-
da teatru potrivite, este fârte aprâpe de representatâ prin d-nii I. Bălăceanu, mi siune.
rt alisare. nistru plenipotenţiar, general Penooviol şi mai nenorocite:
loc.-oolonel Georgesou, adjutant al M. S. La încrucişarea stradei aoademiei
Comitetul a făcut trei cărţi sâu re Regelui. D-nii general Penooviol şi l.-eol. ou bulevardul, scrie „Drapelul , o tră
14
gistre, una pentru membrii fundatori, alta DIVERSE.
Georgesou vor pleca la finele săptămânei sură de casă în care se aflau o dâmnă
pentru membrii ordinari pe viâţă şi a treia la Londra. şi o domnişâră trecea linia tramvaiului Un câne prisoner. Aoum, oâud între
pentru membrii ordinari ai societăţii. Mem- eleotrio. Toomai în acel moment venea din Turcia şi Grecia decurg tratările de paoe
"brii fundatori fiind introduşi în registrul — Herourî diminâţa profesorul E. v. spre strada Colţei un vagon al tramvaiului. atenţiunea tuturora este îndreDtată spre
respectiv, comitetul are de gând să adaugă Leyden a plecat, însoţit de miniştrii Sturdza, Vizitiul trăsurei, apreoiind distanţa şi vi prisoueri. Numai acum s’a aflat oă între
la numele lor şi o scurtă biografie. Stolojan şi Brătianu, de direotorul general sodlaţii greci din oaptivitatea turoâscă se
al C. F. R., d-1 Saligni, la Cernavoda, teza vagonului, dă să trâoă linia, însă co-
Din raportul d-lui cassar Valeriu Bo- spre a visita podul de peste Dunăre. — cânele din trăsură ore4ând, că vagonul află'şi un câne mare de rassa dogg. S’a con
l,oga, aflăm, că in administrarea fondului de tramvaiului are să sfarăme trăsura, de o- statat, că acest câne e al prinţului greoeso
•teatru român dela ultima adunare generală Ilustrul medio a fost deoorat de M. Sa Re dată dau ţipete şi sar din trăsură, rosto- Constantin, cel mai favorit animal al prin
gele ou marele cordon al „Cortinei Ro
înooce, nu s’a ivit nici un moment extra mâniei. golindu-se una pestea alta şi că4end ohiar ţului. E un câne frumos, ou numele Negro,
ordinar. Fondul a sporit în mod normal pe linia tramvaiului. Vizitiul, neobaervând care oine soie, cum, în decursul luptei a
prin interesele, oe le produc şi prin ooti- — D-1 Jules Brun corespondentul săritura, a mers înainte şi trecuse mult de rătăcit între şirele duşmane. Prinţul a oăui
:c
saţiunile membrilor. D-1 Pavai Boldea, Bucurescean al fiarelor „Dtibats şi „Figaro , linie. Meoauicul dela tramvai, vă4âud pri tat preturiadenea oânele, âr aoum au4ind
11
■capei. o. r. oamp. gr. ort. în Budapesta şi aflându-se aoum în Paris, va ţinâ la 10 mejdia, a strîns repede frâna izolând ou- oă el se află la Turoî, l’a cerut înapoi, şi ’l
d-1 Silviu Suoiu, concipist ministerial în Iunie st. n. o conferinţă în versuri despre reutul. Cu tâtă viteza mare a tramvaiului, să răspunse, oă cânele va fl dus oa dar
Budapesta şî-au achitat taxele de membrii Epopea Română. La 16 Iunie d-aa va tinâ vagonul se opresoe, diu ferioire, la o dis Sultanului.
ordinari pro 1896 după facerea raportului o altă conferinţă în sala festivă a Sooia- „Am onâre a ve anunţa morîea mea“.
tanţă de aprope un metru de locul ou pri
pentru acei an, — eră la adunarea gene tăţei geografioe francase despre România — La Luxemburg anul treout deja un tî-
mejdia. Publioul intervine, ridică de jos
rală din anul treout din Făgăraş s’au mai actuală, locuitorii şi moravurile lor, etc. ou pe d-na şi d-ra, cari leşinaseră de spaimă năr şcolar, de vre-o 15 ani, s’a împuşoat
■înscris ca membrii ordinari pro 1896 şi au projeoţiunl electrice. Acâstă din urmă con şi le pun din nou îu trăsură. Imediat li din cauză că nu a putut reuşi la examenul
■■solvit taxa de 5 fl. 21 da inşi. Comitetului ferinţă va fl stenografată şi publioată prin s’a dat apă rece şi trăsura a pornit. trimestrial. De rîndul ăsta, un şoolar ou
î-a succes a înoassa îu restimpul dela ul- „Buletinul societăţii geografice franoese . mult mai tînăr, oare n’avea deoât 13 aul,
44
fiul unui mare fabricant din Luxenburg, a
fost găsit spâmţurat în oamera sa. Intr’o
Tămas în acesta stare pănâ în 14 August Roma şi depărtarea numitului Metropolit. tolă de-o mare însemnătate istorică, în oare sorisâre depusă p9 masă, el făcuse, în ver
1868; atunci s'au înfiinţat tribunalele re- din aotivitatea sa biserioescă şi înlocuirea se cuprinde convorbirea dânsului ou comi suri franceze ultimul adio cătră părinţii
gesol urbariale în Ardeal, âr eu am fost lui prin un coadjutor? sarul regesc, privitâre la oestiunea naţio şi amicii săi, âr pe o bucăţică de hârtiă
•numit judeoător. „3. Are de ouget on. ministeriu reg nală, pe oât de interesantă, pe atât de im scrisese: „d-lui oomisar de pobţiă. Am
44
Intorcându-se oomis&rul regeso din a urma şi de aiol înainte prooedura de portantă. onâre de a vă anunţa mârtea mea . Se
Blaşiu, a raportat ministeriul, că Metropo- păn’acum atât în oestiunea Uniunei, oât şi Răspunsul Metropolitului, dat la im orede că acest nenorooit oopil a luat a-
litul Şuluţiii e causa de Românii ardeleni se în priviţa numitului Metropolit?“ putările comisarului regeso termină astfel: oâstă fatală rezoluţiune în urma mai mul-
opun „Uniunei ou Ungaria. In urma acâsta Dâcă ar fi oăcjut o bombă, din oerul „Un Român nu pâte să nu faoă oposiţiunl tor disouţiunî ce a avut cu fratele său.
14
ministerial în 24 Iunie în şedinţă plenară senin, în parlament, n’ar fi surprins mai unei constituţiunî egoistioe, care îi esolude
a decis, oa prim-ministrul Groful Andrâsy mult, oa aoâsta interpelare. naţionalitatea şilimba Ini, şi aşa-dâră nu Proprietar: I9a*. Aurel Mureşianu •
să mârgă la Viena şi să stăruiâsoă la Re Miniştrii s’au uitat miraţi unii la pâte fi mirare, dâeă eu faţă cu aoâsta apăr Redactor respoiisahil: ©regoriu Maior.
gele, oa să-l dea jos pe Metropolitul Şaluţiă alţii. egalitatea drepturilor uaţiunei mele, ou oare
'-ri Pentru fumătorii le jigări!
din dignitatea sa; de acolo să mârgă la D-1 Roman a fost îngrămădit ou în tocmai ca Metropolit român sunt dator naţiu- * *
Roma şi să esopereze şi învoirea Papei. trebări: Cum şi de unde a aflat el tâte nei mele, oăol din sinul naţiunei şi pentru h-f
H
Aflând deputatul Alesandru Roman aoeste ? M naţiunea mea sunt ridicat la dignitatea de H—< CtLUIS ^ s
b-H
despre aceste, a interpelat în 25 Iunie în Apoi i-s’a spus să nu insiste la răs Metropolit; şi oa atare numai cu Naţiunea Ps este cea mai curată, subţire şi totuşi tare H3
(X,
>
44
treg ministeriul, şi a întrebat: puns, oăol Metropolitului Şuluţiu nu i-se am de a şi trăi şi de a şi muri . o lEazărtiă, d.e tlgvari, +3
„1. Este adevărat, că Groful Pâchy va întâmpla nici un rău. Epistola termină astfel: <1 fără glicerină.
după călătoriile sale făcute în ţâră a in Domnului Roman răspuns la interpe „Iuoât se ţine de persâna mea, pe b-H Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 19 cr.
format ministeriul, că singur Metropolitul lare pănă în 4' do acjl nu i-s’a d a t ; dâr mine, fiind la tâte pentru naţiunea mea re- Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă O
ua
TJ
gr. cat. Alesandru Sterca Şuluţiă este con nici Groful Andrâsy la Viena n’a oălâtorit, solut, nu mă vor putâ nici ou coadjutor, C L U B . W
tra Uniunei forţate? nici Metropolitul Şuluţiă n’a fost batjo ba niol chiar ou destituirea totală din dig- a Yemjare en gros la i-a
„2. Adevărat este, că ministeriul reg. corit. nitatea ce o port — spăria eto. îulius ^iiller Nachfoiger, ţ»
44
ung. a oerut dela M. S. dojenirea Metro- înţelegând Metropolitul Şuluţiă despre (Va urma.) $ *
(13) BBrnşov.
politului Şuluţiă, prin sfântul scaun dela interpelarea d-lui Roman, i-a scris o epis-
