Page 14 - 1897-05
P. 14
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 98.—1897.
A fost solemn momentul oând archie- instalat în noul său post de episcop al aoe- dovedit a fi un orator eminent, oare faoe Vă rog, D-le Redactor, să-mi daţi voiă
reni Radu îmbrăcat în ornatul episoo- lei dieoese. oinste biserioei nâstre. a Vă comunica resultatul adunărei consti
peso după „Sfinte Dumnec}9ule“ din uşa Aoest archiereu, care nici în frumosul Ajungând trenul în gară, episcopul tuante din tractul Biei, ce a avut loc în
altarului oea prinoipală prima drâ a dat său discurs, ţinut ou ooasiunea oonsaorării, mai mulţămi odată Metropolitului Viotor Căpâlna-inferioră la 5 Maifi n. c. (diua S.
poporului binecuvântare între sunetul clo nu şi-a uitat, oă a eşit din sinul poporului, şi celor presenţi, apoi s’a urcat în tren. George.)
potelor şi urările publioului, afară bubuiau oăruia i-a promis ajutorul şi scutul său, Intre strigăte de „să trăâsoă" se puse tre
Ou mulţumire mărturisesc, că deşi pe
trâsourile, âr străluoitul oor, cel de 180 da credem, că va fi un dar dela Provedinţu nul în mişcare, ducând pe episcopul Lu- un timp de tot neplăcut — totă c}hia a
persâne al d-lui profesor Iac. Mureşianu divină pentru dieoesa gr. cat. a Lugoşului. goşului, de care atâtea speranţe sunt legate.
plouat — şi cu t6tă greutatea drumurilor
cânta puternic „vrednio este". In timpul de faţă, oând legile politice bi- Pe Uustr. Sa îl însoţesce pănă la Lu- puţin practicabile, în diua amintită s’au
E bun, blând şi sincer poporul ro 8ericesoi înoep a corupe moralitatea şi în goşiă: Dr. Bunea, seor. metr., Dr. Smi- adunat 14 învăţători lipsind numai unul
mân din a oărui sîn voinţa şi puterea lui sînul poporului româneso, când societatea
gelski, Dr. Hossu prof. de teologie şi A. din întreg tractul.
Dumne4eu şi a dmenilor l’a ridicat pe Di- tinde să se sodtă de sub influinţa binefă»
O. Domşa, comptabil. Pănă la Teiuş îl mai D-l Adm. protopopesc al Biei, Ioan
mitrie Radu la aoâstă mare şi frumdsă po- oătore a biserioei, oând aprope peste tot însoţesc mulţime de fruntaşi din Blaşiu. Horşia, prin o vorbire acomodată şi forte
siţiă, şi aşa sinoer mărturisim, că multe locul demoralisarea progreseză, ou paşi re Până la Lugoşiu ’i se vor face mari ova- bine simţită, a arătat însemnătatea şi sco
bune aşteptăm dela el. Credem şi sperăm, pet}! şi ouvântul moralitate şi Dumnecjau ţiuci.
oă Radu va fi un archiereu de toţi ai săi sunt nisce oonoepte gole : fără îndoâlă, că Dumnezeu să-l ducă în pace! pul conferinţei, meritele şi lupta neobosită
a Escelenţei Sale Dr. Victor Mihâlyi, prea
stimat şi iubit. un arohiereu cu ounoscinţele şi pătrunderea V . bunul nostru Metropolit, pentru a dobândi
Observ aioi, oă intre telegramele de episoopului Radu pâte face nespus de mult
aprobarea statutelor. La amintirea numelui
felicitare, oarî vre-o 90 la număr i-au sosit bine în orl-ce dieoesă.
Reuniuni înveţătoresci în Archi- Escelenţei Sale, toţi cei de faţă au erupt
episcopului Radu din Roma, Viena, Pesta, Poporul român este apăsat politicesoe,
în puternice strigăte de: „Să trăiăscă!"
Cluşiu, Iaşi, dâr ou deosebire din Bucu- acel popor, care aprope de 2000 de ani cu diecesa Blasiului.
îndemnând mai departe pe cei de
resoi, unde a petrecut timp mai mult, băr sângele şi avutul său a oontribuit la înăl
Protopopiatul Biei, 10 Maiii 1897. faţă a-şi alege funcţionari demni, cari să-i
baţi şi familii din cercuri de cele mai de ţarea patriei comune. Politioa dominantă potă representa cu totă încrederea şi să le.
frunte ale societăţii din ţâră şi-au espri- tinde să-l despâie de oel mai scump te- On. D-le Redactor! Un act de mare conducă cu zel reuniunea, între entusiaste
mat sentimentele lor de simpatiă în ter saur: de limba şi naţionalitatea sa, şi cu importanţă pentru progresul nostru naţio strigăte de „trăescă", declară şedinţa de
menii cei mai călduroşî. tâte acestea vedem, că aoest popor apăsat nal şi-a luat începutul acum în cjilele din deschisă.
de secuii pare a fi împăcat, şi ou acâstă urmă: vorbesc despre înfiinţarea „Reuniunei
« După alegerea unui notar ad hoc,
sorte a sa. La oe să atribuim ore acâsta? de învăţători din Archidiecesa gr. cat. de
N’am putut îndestul admira corul d lui Alba-lulia şi Făgăraş. lasă acestuia, ca să citescă ordinaţiunea,
Trebue să căutăm oausa mare parte în îm
profesor lacob Mureşianu. Are acest artist în care se arată însemnătatea conferinţei.
prejurarea, oă el nu este destul de lumi Ou viu interes şi cu mare însufleţire
distins al nostru câteva piese musicale, cari nat, nu are şoâle, sâu şi dâoă are, acestea au primit toţi învăţătorii soirea despre După aceea prin votare secretă au fost
ar pute face onore ori-oărei naţiuni din aleşi funcţionari câte unul: Preşedinte: T.
nu sunt la înălţimea, ce-o pretinde timpu înfiinţarea sus amintitei Reuniuni. Sunt
apus. rile nâstre. Etă aici un bogat teren de ac cunoscute greutăţile, cu cari s’a înfiinţat Pănăaanu, învăţător în Sâncel; Notar:
Am aucjit şi balada musioală „Mă tivitate şi în momentul, câud noul episcop câte-o Reuniune icl-colo; multe încercări Romul Rusu, învăţ. în Biia; Cassar N.
năstirea de Argeş" a lui Mureşianu. Acestă al Lugoşiului părăsesce Blaşiul pentru a au fost zădarnice, altele nu au primit Tutelea, înv. în Tăuni; bibliotecar: Ioan
străluoită oomposiţiă te râpesoa în adevă Poşa, înv. în Peisa; ca delegat în comi
merge la Lugoşifi, ca să înoâpă păstorirea aprobarea guvernului. O încercare s’a fă
ratul sens al cuvântului şi tot acordul te aoelei diecese, ’i legăm de inimă, oa dip cut în comitatul nostru pentru înfiinţarea tetul central al Reuniunei archidiecesane
transpune în sferele mai înalte ideaie. tote puterile să se îngrijesoă de luminarea unei Reuniuni comitatense, dâr fără suc a fost ales tot Romul Rusu, înv. în Biia;
Dar’ noua composiţă a lui Mureşianu poporului, din sînul căruia a eşit. ces, încă în Decemvre anul trecut. Causa şi ca delegaţi la adunarea generală din
Blaşiu : Ioan Frăţilă, înv. în Făget şi Ger.
„Carii pe Clieruvimî" apoi prieesna „Ochiul" Noul episcop a câştigat simpatia şi mai este, că unii primiau apelurile cu o
Mărgineanu, înv. în S.-Miclăuş.
cu cari a debutat la serviciul solemn în iubirea Blăjenilor. Acâsta a dovedit’o si indolenţă condamnabilă.
Resultatul desfacerei buletinelor a fost
catedrală, au 6re păreche la noi? De pre- numărul imens al acelora, cart şi-au ţinut Dâr acum Prea Ven. Consistor din
sent luoră ârăşi 1b o mare operă. Artistul de datorinţă — deşi timpul era oam nefa Blaşiu o luat în mâna Sa înfiinţarea Reu- strict esaminat de 2 membri de încredere,
însă e de tot discret şi ou greu ne-a con- vorabil — a petrece pe Ilustritatea Sa niunei şi întruparea ei, şi fârte bine a şi enunţarea aceluia a fost primită cu apro
ces ca din partea ce e deja gata să ascul pănă la gară ou ooasiunea plecărei. încă făcut. bări vii.
tăm mai mulţi la pian. ou mult înainte de sosirea trenului la gară, După-ce^Prea Veneratul Consistor a In urmă M. On. D-n Ioan Horşia,
mulţumind învăţătorilor presenţi pentru
ErI în catedrală d-l Mureşian a diri- sosiră teologii în frunte cu profesorii de luptat pănă acolo, că a putut exopera
viul interes şi pentru seriositatea, cu care
giat 3 coruri: cel de băieţi, al teologilor teologiă, studenţimea în frunte ou profe aprobarea statutelor înfiinţândei reuniuni,
s’au constituit, declară şedinţa de închisă,
şi cel mare mixt, cu totul la 200 persâne. sorii săi, apoi mulţime de dame şi domni, a şi luat măsurile necesare, ca acea cât
la ce i-a răspuns în puţine cuvinte nou
Banchete au fost în castelul metro întreg peronul şi sălile de aşteptare erau mai în grabă să-şî încâpă activitatea. alesul Preşedinte T. Pănăzan, învitând pe
politan, în refectoriul internatului de băieţi, pline de publio, care aştepta să mai salute Centrul reuniunei este în Blaşiu, âr membrii a striga un „să trăâscă" pentru
la internatul de fetiţe, şi masă pentru po odată pe episoopul Radu. înainte de-a pleoa protopopiatele formâză tot atâtea despăr- Escelenţia Sa şi mulţumesce d-lui Preşe
por (cu un butoi de vin 76 de ferii). la Lugoşiă. ţăminte. Adunarea generală constituantă se
Nu peste mult sosi şi episcopul, îu- dinte în numele colegilor săi pentru zelul,
Tinerimea din Blaj oa şi de altă-dată va ţinâ în' cliua a 3-a de Rosalii în Blaşiu ee-1 manifesteză tot-deuna faţă de corpul
şi acum s’a ÎDgrijit ca petrecerea cu dans soţit de I. P. S. S. Metropolitul Victor. (15 Iunie n. c.)
Mulţimea îi primi ou strigăte de „să tră- Piind-că despărţămintele trebuesc a învăţătoresc.
oe o-a arangeat asâră în Hotel „Univers"
âsoă", oe nu mai voiau să înceteze. Ajun fi constituite înaintea adunărei generale, Acum numai aceea o dorim, ca să se
să sucoâdă pe deplin. A şi luat parte la
petrecere o societate frum£>9â, dame multe şi gând arohiereii pe peron, episoopul Radu, în urma ordinaţiunei Magnificului D-n începă odată activitatea. Multe rele se cu
îndreptându-se mai întâia cătră Metropoli răţă prin reuniune, şi tuturor le e îndrep
frumose din depărtări mari. Toţi au dus G-avrilă Pop, canonic metropolitan şi in tată atenţiunea asupra ei. Dee cerul, ca
ou sine suvenirile cele mai plăcute. tul Victor, prin cuvinte alese îi mulţămi spector şcolastic archidiecesan, de dto 12 rode bune să culegă tot poporul din
a. b. pentru tâte poveţele, ce ’i le-a dat, pentru Aprilie n. c. Nr. 88 adresată cătră tâte
a-i uşura sarcina, oe 1 aştepta. Luându-şi oficiile protopopescî, au şi ţinut cele mai acăsta.
La 15 1. c. se încep esamenele în
rămas bun, s’au îmbrăţişat şi sărutat, apoi, multe depărţăminte adunările lor consti
P l e c a r e a d i n B l a s i u .
» tractul nostru. Gu bunăvoinţa M. O. Re-
adre9ându-se oătră publioul present, îşi luâ tuante, ca aşa conform sus amintitei ordi-
Blaşiu, 2 (14) Maiă 1897. rămas bun şi dela aoesta. Strigăte d3 „să naţiuni, procesele verbale ale despărţâ- dacţiunl voiîi publica în colonele mult pre
Ilustritatea Sa Dr. Demetriu Radu, trăâsoă" au urmat cuvintelor episcopului mintelor, cel mai târdiu pănă la 15 1. c., ţuitei „Gazeta" resultatul acelora.
astăcjî a părăsit Blaşiul pentru a merge la Radu. Discursul de adio al episoopului pe să fiă înaintate Prea Ven. Consistor me „Dela Ternară".
Lugoşiu, oa Duminecă în 16 Maiii să fiă toţi i-a mişoat. Şi cu ooasiunea acâsta s’a tropolitan.
pute ridica erăşî, laşul Macaire îl pe drumul acesta singuratic, şi bie In adevăr a” treia di, cânele bine cunoscuta a lui Aubry. Un
ea
ua n
atacă, furios. O lovitură turbată, şi tul câne veghiâ 4i - opf ) pănă vine erăşî. Acum însă gudurându-se strigăt de spaimă eşi din piepturile
încă una, şi nobilul tîner zăcea fără când era aprope să mâră de fâme. şi gemând se alipi la piciârele re tuturor şi a regelui voce resunâ
mişcare, er sângele din inimă i-se gelui, ca şi când ar vrea să-l r6ge mai tare ca tâte, fiind-că, plin de
*
scurgea prin răni şi colorea şi mai de ceva. Carol, fârte mirat, ordouâ măniă pentru fărădelegea întâmplată,
roşu frun4©le roşietice de tomnă. Intr’una din 4ile regele era la suitei întregî să încalece pe cai şi cerea se scie, cine e vinovatul. Ni
Ucigaşul îşi şterse iute sabia. masă, când, etă, un câne de vânat, să mergă după câne, ca să afle meni nu răspunse. Macaire însă se
Ucisului abea îndrăsni se i-se uite mare, slăbit numai schelet, acoperit causa purtării lui ciudate. Animalul retrase îndereptul eelorlalţî, când
în faţă; cu frică căută împrejur, âre cu sânge şi noroiu, sare în sală. înţelept, cum v§4u pregătirile de v§4u pe bietul câne că, tânguindu-se
nu l’a vecjut vre-un ochiu omenesc, Habar n’avu de cei de faţă, luâ de plecare, se arăta de tot vesel. Lă- dureros, se aruncă asupra cada
cadavrul l’a tîrît dup’aceea într’un pe masă o pâne întregă, şi iute, trând tare, sărind în sus, şi trăgând vrului şi cercă îndeşert se aducă
şanţ nu tare afund din apropiare şi cum a venit, s’a făcut nevă4ut, îna cu dinţii de haina regelui, se părea prin gemetele sale pe mort la vieţă.
pe jumătate îl acoperi cu frunc|.e inte de a-i veni cui-va în minte să-l că vrea să 4i veniţi numai după înţeleptul dobitoc îşi ridicâ apoi
ca:
uscate. După acestea se urcă pe cal oprâscă. Nimeni nu scia al cui e, şi mine! capul şi cu un urlet întins privi sus
şi sbură iute cătră Paris, lăsând ca de unde a venit. Fiind toţî gata, cânele începu în faţa regelui, ca şi cum l’ar ruga
davrul lui Aubry pradă lupilor şi Tot aceeaşi se întâmplă şi a să fugă din tâte puterile, se întorcea se facă dreptate.
corbilor. doua 4i- Cânele năvăli în faţa re însă mai de multe-orî îndărăpt. ca Gu faţa încruntată spuse regele,
Când lupii tăbărîră într’aceea gelui, luâ ârăşî o pâne în gură şi şi când ar vre să se încredinţeze, că de se va găsi ucigaşul, cu morte
la pradă, aflară că ucisul nu este se cam mai duse. decă convoiul merge după el, şi-l plină de torturi va trebui se mâră.
cu totului tot părăsit. Credinciosul De astă-dată însă, câţî-va inşi conduse drept la pădure şi dealun- De-odată cânele zăresce în cer
lui câne veghia lângă cadavru, acuşi recunoscură cânele, că este al lui gul prin poene, pănă la locul, unde cul suitei pe Macaire, care cât pute
luptându-se curajos în contra cetei Aubry, fruntaşii (pair-ii) şi cavalerii se afla ucis Aubry. Jur împrejur se se îndesa între cei din urmă. Mâ-
flămânde şi alungându-i înderept, se întrebau unii pe alţii, că ore ce vedeau urme de o luptă cerbicâsă răind sălbatic şi cu o săritură pu
acuşi aşec}endu-se pe pieptul stăpâ însemnă acestă întâmplare curiâsă? şi de o furia sălbatecă a lupilor ternică, nobilul animal sări în gâtul
nului seu mort, ca se-i lingă ranele Regele porunci să se bage bine de alungaţi. lui Macaire. Acesta, deşi înarmat
şi prin urletele-i triste şi tângui- semă, când va veni animalul erăşî, Aci steteră locului. Cânele mă pănă ’n dinţi, în consciinţa vino
t6re se atragă pe trecători într'aju- să se închidă iute porţile, ca să nu tură cu labele frun4işul subţire, ce văţiei sale, îngălbenia vă4§nd cu
tor. Der numai puţini omeni umblau mai p6tă scăpa. acoperea cadavrul şi descoperi faţa ochii.
