Page 15 - 1897-05
P. 15
Nr. 98.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI r agiun v.
Turda, 1 (13) Maifi n. 1897. urmă de ş^olă confesională nu mai este, oi zeranitatea Turciei, şi că va res oficerii activi, grecescî, cari comandâză
pe ruinele şoolelor ndstre înfloresoe şcola pecta sfaturile puterilor — au pri cete de insurgenţi, îşi vor depune eoman-
In adunarea din 8 Maifi n. a învăţă
de stat ou şovinismul ei uugureso, er în mit se mijlocâscă pacea între Tur dele şi se vor reîntdree în Atena. Colo
torilor români gr. cat. din protopopiatul
comunele Cenaliş, Nădar, Gurbeşi, Chinag, cia şi Grecia. nelul Vassos rămâne în Atena.
Turdei s’a constituit comitetul despărţă
Selişte, Tria nu sunt învăţători şi aşa aoeste Se ’nţelege, că pentru ca se se *
mântului viitorei Reuniuni învăţătorescî din
înoă stau la marginea prăpastiei. pdtă face pace, trebue se înceteze De unde au luat Grecii banii pentru resboiu ?
archidiecesa Blaşiului în următorul mod:
La întrebarea, oă pentru ce aceste ostilităţile, adecă vărsarea de sânge
Simion Poruţiu, învăţător în Turda, ca Totă lumea se întrâbâ de unde a
comune sunt fără învăţători, răspund, că şi se se încheie mai întâiu un ar
preşedinte; George Tătar, învăţ. în Mis luat guvernul grecesc bani pentru chel-
n’avem de unde să luăm învăţători, căoî mistiţiu pănă la încheierea tratărilor
chiu, notar; Ioan Pestean, învăţ. în Sând, tuelile râsboiului?
preparandii de acji, ondre esceptiunilor nici de pace.
cassar; Yasiliu Bdlu, învăţ. în Petridul întâiu, au fost în visteria Statului
că păşesc preste pragul preparandiilor şi Acest armistiţiu, n’avem soire
infer. bibliotecar. vre-o 15 milione de drahme, care au satis
se şi angajâză la şcdlele statului, că vecji se se fi încheiat însă pănă în mo
Ca delegaţi pentru adunarea gene făcut primele necesităţi Tot restul s’a luat
bine acolo oapătă plata mai regulat. mentul de faţă, causa trăgănării
rală de constituire, ce se va ţme la Blaşiu din banii strînşî prin sub ser ipţiunî publioe şi
In Sărsig (Sârszeg) cea mai bogată este de astă-dată Turcia, care vrea
a treia-di de Rosalii pentru întrega archi- „Figaro“ e în măsură se dea resultatul ob
comună din părţile aceste, judele satului se mai câştige timp pentru ca
diecesă, au fost aleşi d-nii: Dimitrie Chi- ţinut pănă acum.
D. Fur tos Păi ca partisami lui au acusat se mai ocupe unele posiţii şi să-şî
cinaş învăţ. în Micaş; Grigorie Sâmpăleau In Grecia însăşi sumele cele mai con
pre preotul lor Ştefan Crcsniac, care tot-odată potă crea astfel o liniă de demar
învăţ. în Tritul de sus, şi Simion Lucaciu, siderabile au fost date de nisoe Greoi cari
e şi protopop districtual la fisolgăbirdul din care favorabilă pentru armistiţiu.
învăţ. în Ceanul mare. s’au îmbogăţit in străinătate şi s’au stabilit
c
Amor. Margita, cereud investigaţia contra den Ambasadorii puterilor cj' ) că apoi din nou în patria lor; aşa numai d-I
sului, căci după cum elice, el şi partisanii lui, nisuinţa acesta a POrtei e îndreptă Syngros a pus la disposiţia guvernului două
preotul, fără scirea şi învoiala lor a ridicat ţită, căci Turcii, fiind victorioşi, nu-i
Din B i h o r . salarul înveţătoresc la minimul de 300 pot sili se-şî curme operaţiunile de milidne.
11., că-i deci Daco-Român şi nuirescc simţe- odată şi se se oprescă pe locurile Afară de acâsta, mai mulţi fuuoţio-
De pe Yalea Bărcaulni, 1 (13) Maiu 1897. narl au renunţat la lefurile lor, er un nu
miniele contrare ideii de stat maghiar, fă- cele mai grele din munţi, ca pe acolo
Porte adeseori aucjim, că poporul ro măr mare d9 Greci au pus la disposiţia
cendu-le pedecă ca sd nu-şi capete şcdlă de stat. se trecă linia de demarcare a ar
f
mân dela sa e — fiă din nepăssrea con statului toţi banii ce aveau.
Acest destrăbălat a învăţat 6 olase mistiţiului. Puterile au declarat, că
ducătorilor lui, fiă din lipsa ruijlooelor pen Să trecem la coloniile grecescî din străi
gimnasiale în Beiuş, prin urmare ar trebui nu pot sili pe POrtă se-şî sisteze în
tru traiul vieţii, fiă din răcelă şi indiferen nătate :
să vadă mai încolo de verful nărilor, dâr dată operaţiunile în munţî, dâr vor
tism cătiă progres, fiă că se lasă amăgit Cea din Marsilia are membrii fdrte
de dragul, ca să potă rămâne la oârma sa scuti pe cât se p6te interesele
de oontrarii a tot ce este românesc, în bogaţi, cum sunt d-nii Zarifi, Zafiropulo,
tului, cu apucături mincinose şi linguşiri Greciei.
multe părţi nu-şi mai susţine şcolele con Vagliano, Metaxa eto., care au dat fiă-care
păcătose, prin înfiinţarea uuei şoole de stat Bate la ochî, că cu tâtă mijlo
fesionale, oi cu gând, că du va mai plăti câte 160,000—200,000 de drahme, îu total
ar vră să-şi câştige „merite pentru a se cirea puterilor, Turcia tot mai face
14
învăţătorului, sd învoesoe, ba în multe lo vre-o două milione.
susţină în acest post. Forte uimerit l’a apos pregătiri militare. Dela Muraţii a
curi chiar el să rogă, eă. să ’i-se dee şoolă Greoii stabiliţi în Egipt au trimis su
trofat vrednicul plugar trei olase gimna plecat un nou tren militar turcesc
de stat, mele cele mai mari. Milionarul Averof a
siale, Florian Sabău, înaintea fisolgăbirâului (al 88-lea). Până acuma s’au trans-
Amară înşelaţiuue şi tristă desamăgire! dat cinci miliâne, d-1 Sinadino 200,000 de
l
Morvay, tj °dodu-i: d-ta te forte potri- sportat 40 batalione de redifi. Se
Ou mare durere de inimă aduc la franci, d-nii Zervondaki, Salvago, Benaki,
vesoi oobitoouim aceluia, care de jumătate asigură, că Turcia vrea se-şî creeze
cunoştinţa celor, cari să interesez» decausa câte 150,000 de franoi. Cotizaţiile Greoilor
e măgar, er de jumătate cal. o posiţiă cât mai favorabilă şi afară
şi sortea Românului plugar, că o astfel de din Egipt, dintre care cele mai mici au
Jupâne birău, pănă ce în Sărsig vor de despăgubire şi de desfiinţarea ca-
stare şi-a luat locul şi în părţile Băreăului fost de 150,000 drahme, au atins până acjl
fi omeni de seina lui F. Sabău, dorul pă pitulaţiilor, vrea se câră şi micşora
şi ale Luncii din comitatul Bihor. In acele cifra de cjeoe milione.
catelor d-tale nu s’a împlini, deci de-acum rea flotei grecescî şi ocuparea Te-
părţi adecă ale acestui comitat în cari po Subscripţiile din Londra, Liverpool,
încă îţi pune pofta în euiă, căci şi aşa saliei. Cercurile turcesc! cred, că
porul român şi de alt-fei vorbasce o .limbă Manchester, Birmingham, Triest, Livorno, etc.
dinţii ţi-au strepezit deja. lucrurile încă nu s’au sfârşit şi se
din cale atarâ schimonosită, lolosindu-se au produs sume considerabile. La Man
După ce apucăturile mârşave ale con tem de încurcături anglo-rusescî din
în vorbirile iui de espresiuni şi cuvinte chester subsoripţia a atins, îu prima cjb
trarilor noştri sunt în stare a despoia po causa Cretei, orî-că sperâză chiar
uagUresci, oa de esemplu: „am vegăsiP- numai printre Greoi, suma de 750.000 franci.
porul acesta de încrederea, ce ar trebui să ceva-şî din asemenea încurcături.
(am isprăvit), „am \v6tcăs>t* ( m păcătuit Guvernul elen a primit pănă acum diu
u o aibă în preoţii săi, cari numai bina îi De altă parte organul oficios
greşit), „am tâlâiit“ (aflat, din „talâltam ), Anglia cinci milione. Şi darurile oontinuă
u
voeso, inteligenţa nbstră mirână şi mai ales al ministeriului de esterne din Yiena
chiraUu (păzitorul ţarinilor, din Kerulo, a curge.
u
:) advocaţii români din Oradea-mare şi Mar- asigură, că se aşteptă în cercurile
u
„cismadău (câleiunar, din csizmadia), „ir- Din Paris colonia grâcă a trimis
gitta şi-ar pută ţină de-o sfântă şi naţio diplomatice, că Sultanul se va învoi
noc (scriitor), idezes (citaţiune), „vigzis aprope două milione.
u
a
u
n
u
(judecată, diu vegzâs), „iorvenysich (tribu nală datorinţă a-ie întinde acestora mână la tratările de pace, ca Turcia se-şî In afară de sumele trimise pentru
de ajutor, căci bucurându-se fiă-oare din retragă trupele din Tessalia încă
u
nal, din torvenyszâk), „serenciu (norocire, necesităţile răsboiului, s’au deschis sub
tre dânşii de-un mare număr de clienţi în înainte de ce Grecia ar plăti tâtă
noroc, din szerencse) şi alte multe legion scripţii în favorea răniţilor în Statele-Unite,
tre plugarii satelor aoestora, pe lângă al despăgubirea de răsboiu. Din Berlin
la număr. în Anglia, Danemarcă, Elveţia, Italia şi în
tele, i-ar pute sfătui pe aoeştia, ca să-şi se mai asigură, că Germania găsesce
Causa, că ace^t popor în multe lo- alte ţări. Nu se cundsce înoă totalul aces
susţină şcolile şi să nu se dâe de bună îndreptăţită pretensiunea Turciei la
ouri nu mai vrâ să-şi ţiuâ şcbla sa româ- tor daruri, der trebue să fiă considerabil.
voiă victime prădalnicului şovinism un o despăgubire corespuncjetâre şi decî
nesoă, in msre parte sunt Jidani', cari
guresc. nu va sprigini încercările ce le-ar
trăind în mijlooul lui nu numai, oă-1 storo
Sentinela Bărcaului şi a Luncii. face alte cabinete ca se răpescă S O I R I L E D I L E I .
tocmai ca nisce lipitori, der îl mai şi amă
Portei otomane fructele învingerii
gesc ca să-şi oeră şcolă de stat, făcendu-1 - 3 (15) Mai.
sale.
să credă, că învăţătorului de stat n’are * In interesul meseriaşilor noştri. Aflăm,
Resboiul turco-grecesc.
să-i plătesoă decât 5 or. după tot florinul Despre situaţia în Creta se telegra oă preşedintele Assooiaţiunei pentru spri-
de dare directă, aoelaşi sfat ii dau de altă Sunt câte-va cjile, de când ma fică „Corresp. pol.“ cu data de 13 Maiu: ginirea învăţăceilor şi sodalilor români din
parte şi diregătorii unguri şi renegaţi. rile puteri — după-ce guvernul Greciei Guvernul grecesc a trimis 7 corăbii de Braşov, d-1 N. P. Petrescu a avut ideia fe
Spre dovedirea celor ce soriu însemn, a declarat, că retrage trupele gre răsboifi pentru de a aduce trupele gre- ricită de-a întruni «filele acestea pe mese
oă în comunele gr. or. Burzco, Şerbi, Ciu- cesc! din Creta, că recunâsce auto cesci din insula Creta. Acolo se mai află riaşii şi industriaşii români din Braşov la
hoi şi în comuna gr. cat. Spinuş, acjl nici nomia, ce i-au dat’o puterile sub su acum încă 2550 omeni. Se elice, că toţi două eonferenţe, cu scop ca să se sfâtu-
Inainte de a se fi putut Ma decă n’ar fi fost oprit de păzitori. Pe insula Notredame se con- că fărădelegea lui nu mai pote ră
caire ruga, ori se-şî scâtă sabia, câ Decă Macaire încerca să se ascuncjă, struesc barierele de lipsă. Regele mâne taină, îşi mărturisi tâtă vina,
nele l’ar fi sugrumat, decă n’ar fi cânele mergea după el şi sgăria la numesce juraţi experţi şi tâtă curtea povestind nu numai cum a ucis pe
grăbit în ajutor păzitorii şi n’ar fi ascuncjătore. Miserabilul l’ar fi stră se adună ca să fiă martoră unei pri Aubry, dâr şi cât de neruşinat a ca-
luat de pe el animalul turbat. Inse puns bucuros cu sabia, mai marii velişti ne mai pomenite pănă aci. lumniat pe Regina nevinovată.
chiar şi cu puteri unite abia fură curţii însă nu l’au lăsat. Ei judecau Macaire apăru cu o măciucă Cu fărădelegi aşa grele, nu se
în stare a împiedeca pe câne se nu că animalul trebue să aibă motiv, scurtă, grâsă. mai aştepta la nici o graţiă. Re
se arunce din nou asupra urgisitu de se pârtă în chipul acesta. Acum se slobozi cânele credin gele îl condamnă să fiă ars de viu,
lui Macaire. Aşa de sălbatic se arăta Soţii lui Macaire începură a-1 cios asupra lui. Ager era ucigaşul care morte înfricoşată o şi suferi
cânele, încât mulţi credeau, că a bănui. Şoptele lor ajunseră în fine în apărarea sa şi bucuros ar fi ucis sub blăstemele mulţimei.
turbat de supărare. şi la urechile regelui. pe bravul câne cu o singură lovi *
* De6re-ce în decursul timpului, tură de măciucă. Acesta însă ca o Pe cât numai a fost cu putinţă,
Regele porunci, ca cadavrul lui ura cânelui în loc se scadă, crescea săgetă se aruncă asupra lui şi încă, Regele se grăbi să îndrepte răul
Aubry se se transporte la Paris şi tot mai sălbatică, mai turbată, Ca- înainte de a ridica Macaire măciuca causat de trădător. O soliă a fost
să se înmormânteze cu tâte onor.u- rol chiămâ pe răutăciosul Macaire să lovescă, fu şi trântit la pământ trimisă la Roma, ca pe Regina să
rile. Cânele însoţi tristul conduct şi, la sine şi-l învinovăţi, că el a co şi apucat de gâtlej, aşa că acum o aducă îndărept cu tâte Onorurile.
după-ce se termină ceremonia, ani mis atentatul ruşinos cu stăpânul zăcea fără nieî o putere. Fără în- In cât privesce cânele, Carol bucu
malul credipcios fu dus în curtea credinciosului animal. Macaire tăgă doelă, animalul furios l’ar fi sugru ros l’ar fi ţinut pentru sine, dâr
regală, unde i-se pregăti un loc de dui cu cerbicoşiă. Bănuela însă con mat, dâcă ucigaşul n’ar fi strigat din animalul credincios n’a voit să lingă
onâre, după cum se cuvine unui tra lui crescu din efi în 4b aşa că răsputeri şi dâcă cu voce, pe jumătate mâna unui nou stăpân. Indată-ce
servitor credincios al stăpânului seu. în sfîrşit toţî se feriau de el ca de înăduşită, nu s'ar fi declarat de în ucigaşul a fost executat, nobilul
Aicî însă, prin purtarea lui ciu un ucigaş. vins şi n’ar fi promis să-şî mărturi- câne s’a dus la mormântul lui Au
dată, produse o mirare generală. Atuncî Regele primi sfatul unuia sescă tâtă vinovăţia. bry şi nu s’a mişcat de pe el, des-
Blând şi prietinos cătră fiă-cine, din favoriţii săi şi porunci, ca Ma Atuncî, numai decât, se apro- preţuind orî-ce mâncare şi beutură,
cum numai se zărea Macaire, anima caire şi cânele să-şî termine cârta piară juraţii der numai cu mare pănă ce a murit. El a fost îngropat
lul de-odată era cuprins de o furiă în duel pe mârte şi vieţă. greutate li-a succes a scote colţii alăturea cu stăpânul seu. Numele
turbată. II căuta din suita întrâgă, Se spera, că în chipul acesta i credinciosului animal din grumazii despre credinţa lui trăesce încă, er
şi tot-deuna ar. fi sărit asupra lui, Cerul va descoperi adevărul. [ mişelului Macaire. Er acesta ve4end amintirea duelului curios între el şi
