Page 16 - 1897-05
P. 16
^soă asupra intereselor lor, şi să se faoă vestrat două pretensiuni, ce le avea: u n a ! r acesta, care asemenea a asistat ca Desprimăvărându-se, au şi mânat L
toţi paşii de lipsă pentru promovarea inte la Ioan Cârţan de 98 fl. si alta la ţăranul j ) delegat la consacrarea de episcop a câmp purceii vre-o două cîile, au fost însl
reselor aoestor meseriaşi şi industriaşi, oarl Comşa Budac de 175 fl. Cei 98 fl. mai lui Hornstein în Elveţia. opriţi de antistia comunală, să nu-i mâne
pănă aoum niol nu se ounosoeau unii pe târ4iu i-e şi confiscat. George Cârţan ne T6te aceste versiunî sunt com pe câmp, deore-ce arendaşul nu are islaz,
alţii. In conferenţa de-a doua s’a ales un asigură, oă n’a avut nici o încurcătură, bătute de însa-şî declararea solem- âr după purcei nu se plătesce porţiă. Ve-
comitet, compus din t6te branşele, care să niol o datoriă cătră nimeni pentru oare să nela, făcută de I. P. S. S. Metro- 4end aoâsta omul, care s’a întovărăşit cu Jida
faoă oele de lipsă. Comitetul acesta va ţine se fi putut duoe esecuţia oontra lui, şi deci politul în vorbirea sa ţinută de nul, s’a despărţit cu purceii de cătră Ji
mâne o şedinţă la 6rele 2 d. am. se jăluesce, că ’i s’a făcut o mere nedrep pe tronul archiepiscopesc, în care dan şi pe ai săi purcei şi i-a mânat ârăşl
u
tate „fără soirea legei . Ne soune o’a făcut accentuâză categoric, că şi Esce- pe câmp, arendaşului însă nu-i era iertat să-i
Zidarii români din Braşov. In Braşov
arătare la vice-spanul din Făgăraş şi la lenţa Sa archiepiscopul Bucuresci- mâne.
avem un număr însemnat de măestrii zi
preşedintele camerei advocaţilor din Bra lor a venit anume, ca cu Escelenţa Şî-a cumpărat deci arendaşul o gră
dari şi calfe de zidăriă români, oarl pănă
3
şov. Ba 4io ) fost chiar pănă la Viena Sa episcopul greco-catolic de Oradea dină cu trifoi unde mâna purceii în totă
e
aoum n’au avut niol o sooietate, deşi nu
în afaoerea aoâsta. Deâreoe nu ne putem şi cu înalt Prea Sânţia Sa „dim 4iua; în grădină însă nu le mergea bine şi
mărul lor p6te să fiă de vre-o 50. Aoum
u
îuobipui niol deoum o eseouţiune judeoăto- preună se împlinescă chirotonia părin umbla Jidanul în ruptul capului să-şi cum
aflăm ou buouriă, oă între zidarii români
resoă fără de nici o oausă, aşteptăm, oa telui Radu în episcop al Lugoşului pere islaz în arendă, omenii însă se feriau
s’a pornit o mişoare ou soopul de a-şl în
luorul acesta să se lămurâsoă din partea Cad deci de sine t6te versiunile, a-i da lui islaz. Şl-a aflat însă pe stăpânul
fiinţa o societate propriă a lor, după chi
oelor competenţi, şi dâoă nedreptate s’a amintite în faţa acestei declarări. casei, în care şede el cu chiriă, şi acesta
pul cum şi-au înfiinţat şi oojooarii români
comis, să ’i se dea satisfacţia cuvenită celui Alta este întrebarea, decă par i-a vendut islaz.
din Braşov. In soopul acesta, zidarii noştri
păgubit. ticiparea activă a unui archiereu ro-
vor ţine Dumineca viitore în 11 (23) Haiti Vă4end omenii acesta s’au gândit,
mano-catolic la chirotonirea unui cum ar putâ să aducă o hotărîre spre a-1
la 4 ore după am^I o consultaţiă confi La congregaţia comitatului Arad, ţinută
episcop român unit este orî nu o opri, şi au botărît, ca să concbeme comitetul
denţială în sala dela restauraţiunea Geist, Lunia treoută, s’au înfăţişat membrii români
inovaţiune. Noi nu seim se se fi mai comunal pe Marţi după PascI, ea să hotă-
la care sunt învitaţî a lua parte toţi măestri în număr mai mare şi au luat parte la dss-
pomenit aşa ceva în biserica română râscă în trâba asta. Intrunindu-se comite
şi calfele zidari români din Braşov. baterî. Propunerea de-a se vota un împru
unită. tul, mai ales la stărunţa următorilor, cari
mut de 106,0C0 fl. pentru ridicarea de scole
Catastrofa dela Paris. Pelerinagiul la Cu acesta cestiune şi cu conse- au lucrat mai mult în contra Jidanului,
de stat în oomitat, a fost viu combătută
locul nenorocirei continuă, de şi au treout cenţele ei posibile vor avâ se se anume: Georgiu Crainic şi Demetriu Mus-
de membrii români M. Veliciu, protop. Gur-
au
atâtea c}ile. Numai într’o fost peste ocupe mai de aprâpe cei competenţi. can, cărora numai cinste le pote fi, de-
ban şi Dr. I. Suciu, Membrii români au
300,000 de 6menl, în str. Goujou. Poliţia, orece pănă în vremea din urmă trăiau,
combătut şi adresa comitatului Zemplin
pentru a micşora impresia durerosă, con cum s’ar 4i°e, ca cânele cu pisica; mai
privitâre la înfiinţarea unei episcopii gr.
struise un gard de scânduri, oa să ascundă departe la îndemnul mult harnicului şi ne-
cat, maghiare. Majoritatea jidauo-inaghiară
vederei libere fiorosa privelisoe. Dâr lumea pismuitului nostru şi mare Român Lau-
însă a votat tot ce ’i s’a cerut. CoilStantinopoI, 14 Maiu. Turcii
se grămădea pe lângă gard şi privea prin au ocupat şi Oomokos. In Epir Grecii renţiu T o d e r , capelan şi învăţător, pe
orăpăturl şi atât de mare a fost erl îm-
Zăpadă. O telegramă dinFiume anunţă, continuă luptele. care îl iubesce poporul ca pe un adevărat
bulzâla, oă poliţia a trebuit să trimetă un
oă în urma temperaturei reci, oe este do Viena, 14 Maiu. Baronul Calice, preot; apoi Acsente Avrămuţ înv. emer.
detaşament de gendarmî, ca se nu dea jos
oâte-va 4^® pe acolo, a înoeput a ninge. ambasadorul Austriei, a cerut dela şi a economilor Petru Craiu epitrop primar
gardul. Multe persone aduseră flori, buohete şi Petru Drăgan cântăreţ. Aceştia şi cu
Portă în numele tuturor ambasa
întregi pe cari le aruncau peste gard, ou Concerte, Astă sâră, 15 Maiu, concert ceilalţi membri, cari însă numai cu votul
dorilor marilor puteri, imediata înce
14
intenţiunea de a aduce un pios şi mjşoător la otel „Europa . au ajutat, au botărît, că tot omul, care
tare a ostilităţilor, pentru ca se se
omagiu celor pieriţi. Printre cei veniţi se — Mâne, Dumineoă în 16 1. c. musica are / sesiune, să potă ţinâ 12 purcei.
J
4
aflau mai multe rude de ale viotimelor, oarl p6tă încheia mai iute armistiţiul şi
militară va oonoerta^la villa Kertsch. începu se se stabilescă în linişte condiţiu- Arendaşul însă, neavând numai 7
au cerut ca să le lase să între înăuntru, S
tul la 7 şi 7, 6ra sera intrarea 20 or. nile păcii. parte dintr’o sesie de islaz, nu pote ţinâ
pe locul Bazarului, ca să se roge.
— Tot mâne, în 16 1. o., oapela oră- P6rta a respuns, că doresce numai 6 din 80 de purcei câţi are. Deci
Subsoripţia deschisă de cjiarul „Fi-
şenâsoâ va da primul conoert, dâoă timpul mai întâiu se fixeze condiţiunile ârăşl a picat în cursă, dându-i-se termin
u
garo în folosul aşedămintelor, oare trăiau
va fl favorabil, în grădina dela otel „Pomul sale, între carî cea d’intâiu este o de 14 dile, ca se facă ce va voi cu cei
pe urma „Bazarului de Caritate aduoe în
14
14
verde , er dâoă timpul va fi nefavorabil, despăgubire de resboiu de opt milidne lalţi purcei, căci din contră ârăşl îl opresc
fiă-oare c}i sume aprâpe de neorecjut. In
oonoertul se va da în pavilouul de sticlă, lire turcescî. de pe câmp.
timp de trei dile aoest cjiar strîns nu mai
3
începutul la 7y 6re sâra. Intrarea 30 cr. Grecia a declarat, că mai de La toţi omenii le părea bine de o
a
puţin de 582.000 franci. Printre cei mai
grabă continuă resboiul, decât se pri- astfel de hotărîre, căci nu strica, decât Ji
mari subscriitorî e casa Rotbsohild, care a
mescâ condiţiunî ce nu se unesc cu danului şi fostului lui tovarăş, care şi el
dat peste 140,000 franol, âr erl ambasado
rul Germaniei, contele Muuster a depus La chirotonirea episcopului Radu. onor ea sa. nu pote ţinâ numai 6 purcei din vre-o 30.
Mulţime de versiuni contra-cjicetbre Acâsta însă o pote mulţămi părintelui său,
în numele Suveranului său suma de 10,000
s’au lăţit prin 4i are despre partea, căci părintele său a vendut islaz Jidanu
franci oomitetului, oare a organisat sub Scristfre dela un teran.
ce a luat’o archiepiscopul latin din > lui, aducând pe omeni la turburare.
soripţia. Dintre subriitorii germani mai re
Bucurescî Monseniorul Hornstein, Nădab, 1 Maiu v. 1897.
levăm oassa de bancă Bleichroder cu 5000 Pănă aci tot lucruri frumose, pornite
la chirotonirea episcopului Radu.
franci şi prinţul Radziwil ou 1000 franci- Ştim. D-le Redactor! Iu primăvara în contra unei lipitore de Jidan, v’am îm
Vecjurăm, că foile din Bucurescî aoâsta Jidanul Nusbaum Lajos, arendaş de părtăşit. Acum sunt silit să las acâstă cale
Ce S6 fiă? Ciobanul George Cârţan a tdte au publicat un comunicat, după regalii dela noi, a cumpărat împreună ou netedă si să apuc pe alta spinâsă. Anume:
fost alaltăerl pe la noi şi s’a plâns de-o care archiepiscopul latin de Bucu un om din comună, — căruia numai spre nefiindu-i nimărui milă de Jidan, că ce să
06
mare nedreptate, ce cfi , că ’i s’a făcut rescî ar fi representat Vaticanul la cinste nu-i pote fi, că s’a întovărăşit cu un facă cu purceii, ’i s’a făcut însă milă de el
din partea autorităţilor administrative şi consacrarea episcopului Lugoşului. Jidan — peste 100 de purcei mici cu bogatului om din comună Pavel Mercea,
judecătoresol din oomitatul Făgăraşului. Ne In „Tribuna", care şi-a avut rapor gând, că desprimăvărându-se să-i scotă la care are 2 sesiuni de pământ. Nu s’a ru
spune adeoă, că înainte ou vre-o două luni, torul seu la Blaşiu, ca şi în alte foi, islas (imaş) şi să-i ţie pănă ce vor fi mari, şinat acest ocrotitor al Jidanului de întreg
fişcalul comitatens Miou cu judele Tibald vedem cjiceEdu-se, că Msgr. Horn ca astfel după islazul întregului sat locu’t satul, si a 4is, că ar trebui să-l lăsăm să-şi
şi cu eseoutorul Gyarfas au mers în co stein a asistat la sfinţirea episcopu numai de Români, arendaşul jidan să se potă mâna purceii pe câmp, că „şi el e
muna sa natală Oprea-Oârţişdră şi i-au seo- lui Radu numai ca atenţiune faţă cu îmbogăţâscă. creştin, ca noi' .
1
ucigaşul stăpânului seu, s’a păstrat Şi ooptă la inimnţă, N’aducI lemne, nici butuoî „Doră coţi pe oine-va?
generaţiunilor următdre prin un ta Să scii, că-i dela drăguţă. Fără capurî de voinici. — „Oot pe oel ou pana verd8
blou, care mult timp s’a putut vede •t* La capătul apei mele „Sus e Domnefieu nu-1 rebde,
în sala castelului din Montargis. Am avut o mândră dragă, Se bat două taberl grele „Că m’a ’nvăţat a iubi
O-atn trimis la ţâra nâgră De răgute tinerele, „Şi m’a lăsat a dori,
(Din germană). Moşul.
Să se facă om de trâbâ. Strigă Neamţul cătră ele: „Şi m’a ’nvăţat sărutată
Atunci s’a face mândra om Daţi feoiori, pe cum v’am spus „Şi m’a lăsat supărată
Poesii poporale. Când s’o face saloa pom Nu ootaţl oă doi-trei nu-s, „Sus e Dumnedeu şi-l bată“.
Şi tânjala oleombă verde Daţi, feciori, pe cum vă cbiamă *
Frun4ă verde săoărea Nici atunoia nu-i de-a crede, Nu ootaţl că trei picară. Mare-i, maică, Mureşul,
Stricată-i inima mea Nici atunci şi pău’ atunci * Dâr mai mare urîtul,
De s’ar afla oine-va Pân-o faoe plopul nuol Mătrăgună trei jire4l Mureşu-i mare şi mere
Să-mi toomesoă inima Şi sălcuţa mere dulci. Drăguţ oa al meu nu ve4l, Dâr urîtul nu mai piere,
N’aş avă, oe eu i-aşl da. * Pe el nu-i cămaşă albă, Mureşul e mergător
* Măi, bădiţo, rosmalin, La gruma4l năframă neagră Dâr urîtu-i stătător,
Plâcă te să rup un fir! Şeda ’n dâl pe piatra seoă
Eu îu dâl şi badea’n vale Numai gura lui mi-e dragă.
Rupe, mândră, cât vei vre Şi tot strigă că se ’nâoă.
Busuioc mândru răsare, Oohii lui muriţe negre
Trandafir din pana mea, *
Busuioc moldoveneso Muriţe de pe rug verde
Tu vei rupe, el va oresce, Du draoe mândrele mele
Pus’am gând să te iubeso, Rău mă tem că mi-l'oiă perde;
Stăi mândro şi mai fetesoe! Şi ’ngrâdesce gard ou ele,
Dâr mi-a spus o ardeleană Oă l’am mai pierdut odată
Că te-a soris bade, cătană, * Şi l’am aflat la o fată; Dâcă-i gata de ’ngrâdit
Nu mi-i oiudă oă te-a soris Bade, clop împetelat, Fata vrea oa să mi-1 iâe Le prinde la ogorît,
Hi-i ciudă, că nu mi-ai spus, Multe inimi ai stricat. Dumnne4eu să nu i-1 dâe, Dâcă-i gata de ogor
Să-ţî pun merinde de-ajuns Tu te baţi să striol şi-a mea, L’am cotat şi l’am aflat La prinde la oarul gol
Merinde bună, de-un ban D’amea inimuţă-i bună In mijlocul codrului Şi cară gunoiii cu ele
Să-ţi fiă, bade, pe-un an, Nu se strioă din o glumă, La ourtiţa dorului Să spue faptele mele
Cernută prin sprâncenele; * Unde stau porţile ’nebise Care le-am făcut cu ele.
Frământată prin inele, Mureş, Mureş apă lată, Mândrele pe table scrise, Culese de Cdt.
Şi dospită sub limbuţă Ce vii aşa turburată? Prinde doru-a mă ’ntreba :
