Page 17 - 1897-05
P. 17
Nr. 98—1897. GAZETA. TRANSILVANIEI Padina 5
Audiţî, omeni buni! Pavel Mercea a rile sale în deoursul anului trecut. 2) Ra mârgă nemângăeaţî şi nemulţămiţî acasă. Celor ce o comandă prin postă li-se reco
numit pe un Jidan, ai cărui protopârinţî portul cassei. 3) Alegerea comisiunei pentru Predicatorii ori întrebuinţâză banii în in mandă a trimite pentru porto 25 cr. pen
înainte cu asta cu 1897 de ani au răstig înscriere de membrii. 4) Referada oomisiu- teresul lor propriu, ori au drept, să înfiin tru a li-se trimite cartea recomandată, ca
nit pe Domnul Isus Christos, l’a numit în nei despre censurarea Raportului comite ţeze fundaţiunl în numele lor şi al soţiilor nu cumva se se piârdă.
orba lui prostiă, „ creştin ca noi . Păcat, tului. 5) Alegerea oomitetului pe un nou lor, ori şi al neamurilor spre sprijinirea *
41
că un astfel de om are foi românesc! la period de 8 ani. Fixarea budgetului pentru şcolarilor sărmani, ori a internatelor ro „Parapleul Sântului Petru este tit
11
casa sa, căci le ţine mai mult să învălăscă anul curent. mâne din Cernăuţ şi a „Şcolei române* lul unei novele, prelucrată în traducere,
slănina în ele, decât să înveţe frumâsele Braşov, 2/14 Maiu 1897. din Suceavă. după Coloman Mikszâth, de lân Niţu Fop,
învăţături, ce ne dau ele! 9) Casele cooperatorilor să se facă Cartea e tipărită pe hărtiă fină, având un
N, P. Petrescu, m. p.
Noi însă, bade Pavele, îţi dicem, că preşedinte. pe cât se pote de aprope de biserici, cari format plăcut de 168 pag. Preţul e 60 cr.
dâcă nu te-ai ruşinat de noi, bareml de cu timpul vor trebui să fiă de-asemenea pănă la 1 Maiti, de aoi încolo va fi 70 cr.,
străini îţi fiă ruşine. — Pănă ce nu ai dat La cestiunea cooperatorilor numai şi numai de pâtră. Parochienii mai la librării 80 cr. De vânjare la adminis
41
mâna cu Jidovul, erai cel mai bisericos y bucuros ar contribui odată pentru tot- traţia cjiarului „Dreptatea în Timişâra (în
om; de atunci cam părăsescl şi casa lui bucovineni. dâuna pentru zidirea de case parochiale, al căreia foileton a fost publicată acâstă
Dumnedeu. Grijesce, nu-ţl uita de Dumne decât să se lase şicanaţi în fiă-care an şi novelă), precum şi la d-l 1. Nicolescu, cola,
—• Din Bucovina, Maiti 1897. 41
zeu şi sfintele rugăciuni, bine sciind, că zălogiţl din causa banilor de cvartir. Pa borator la „Dreptatea .
rugăciunile nu înşâlă pe om. In doi numeri dela începutul acestui rochienii zălogiţl!... pentru casele închi
44
ErăşI o veste îmbucurătore: an (4 şi 8) ai „Gazetei Transilvaniei am riate preoţescl.... pâte tocmai atunci, când
Anume în sântele sărbători, cum nu arătat, care ar fi după părerea mea, moda nu posed nici un crucer în casă!...
lităţile, prin care s’ar pute îmbunătăţi Despre prietenii seu amiciţii
s’a mai întâmplat altă-dat$, arendaşul şede 10) „Candela , foia bisericâsoă-literară,
44
sdrtea cooperatorilor bucovineni. La cele
şi se odihnea, nu prea făcendu-i nimenea oe sunt parochii şi cooperatorii îndatoriţî ,,Unde-i unul nu-i putere
dise în acei numeri, voifi să mai adaug
prea mare îmbulzâlă, pe când la cei doi a-o ţinâ, să se plătâscă din banii, ce se La nevoi şi la durere.
următorele: Unde-s doi puterea cresce
comercianţi români din comună erau pră adună cu discosul în biserică. 11 1
1) Fiă-care cooperator şi cantor să Şi duşmanul nu sporesce .
văliile ţesute de lume, cumpărând marfa 11) La congresul bisericesc viitor,
capete din sesia parochială — din cele 24
"trebuinciosă dela ei, şi nu dela Jidan. care se va ocupa cu esercitarea autono I.
de fălci — cel dintâifi 3 fălci, cel de pe
Ca lupta începută în contra Jidanului miei bisericei ortodoxe-catolice bucovinene
urmă una, ca astfel să se potă şi ei ocupa Prietenia este o legătură fră-
să fiă şi mai isbânditore, ar trebui, ca şi regularea afacerilor bisericescl conform
cu cultivarea agriculturei, trecând de mo ţâscă, este o unire înaltă a două
preoţii, ca adevăraţi părinţi, să ţie câte-o pre cu spiritul timpului *) să se admită ca
del înaintea parochienilor, eră pe de altă seu mai multe suflete, care s’au fă
dică bareml, lavre-o 2—3 săptămâni, în care membri şi câte doi delegaţi din partea ce
parte, ca să aibă şi ei cu ce trăi. (Can cut neapărate unele pentru altele,
să arate calea la omeni, pe care ar trebui lor două stări: a cooperatorilor şi canto
torilor să li-se mai dee şi un titlu nou: şi care au aflat taina a se înţelege
•să pornim. u rilor, ca în chipul acesta să aibă şi ei re-
Adevăratul Român. „Secretari parochiall şi să se întrebuinţeze presentanţl la locul competent. şi a se ajuta. Prieteşugul cel ade
în cancelaria parochială ca împreună aju vărat vine din cer şi trage âraş! că-
12) Când merge parochul ori coope
tători, de 2-orî pe săptămână, la timp tră cer; de aceea numai omenii vir
Cestisaral toises’icescî» anumit, ca astfel să-şi potă şi ei după ratorul la comunicarea unui bolnav, trupu tuoşi pot să fiă prieteni adevăraţi.
Domnului să-l aibă într’o cutiuţă, seu na-
aceea căuta de trebile casnice. De voesc Sânta Scriptură a aşec}at prie
Braşov (Tocile), 2 (14) Maiă 1897. strapă corăspundătore, atârnată de grumazu
ei mai mult să stea într’ajutor păstorilor teşugul între cele mai nobile fapte
Dela sinodul parochial al bisericii rom. de suflete în cele ale biroului, bine, dâră lor, cu baere potrivite, âră palimariul să ale omului. Prietenia der este o de
gr. or. a Sf. Treimi de pe Tocile în Braşov. acâsta să atârne dela bunăvoinţa lor. Şcola aibă a merge înaintea lor, cu capul gol, săvârşită învoire asupra lucrurilor
— Dumineca trecută, 27 Aprilie v. c. s’a cantorală ar trebui reorganisată şi frecven- cu un fânăraş (felinaraş) cu lumina aprinsă Dumnecjeescî şi omenesc!, însoţită
ţinut şedinţa ultimă a sinodului parochial tanţii ei recrutaţi de prin clasele inferiâre într’ânsul pănă la locul destinat. Palima de bunăvoinţă şi dragoste.
rom. gr. or. dela biserica Sf. Treimi de pe ale gimnasiului, ca astfel să posadă şi riul se mârgă dimpreună, mai întâifi ca Cea mai alâsă şi mai temeinică
'Tocile, început la 16 (28) Martie c. cantorii cultură mai superioră. Cred, că preotul să fiă scutit de orl-şi-ce primejdia, decât tdte societăţile este aceea a
Intre obiectele mai principale puse domnii cantori vor şi ţine în privinţa ce ar proveni dintf’o parte orl-alta, âr a omenilor virtuoşi, cari sunt uniţi prin
la ordinea dilei au fost: raportul comisiu- acesta mai multe adunări generale în Şiret doilea: acâsta o cere şi caracterul solemn conformitatea faptelor, din care se
nei pentru revisiunea raţiociniilor biseri- ori Coţman.) al funcţiunei, ce are a se împlini. nasce fiinţa prieteniei; numai virtutea
cescl, alesă la 16 (28) Martie c., şi alege Ospetărescu.
2) Decă cooperatorul are sesiă, atunci o face a se nasce şi a trăi, fără virtute
rea epitropiei şi comitetului parochial pe
se d âe el una falce cantorului, âră parochul nu este de loc prietenia.
un nou period de 8 ani.
din a sa una cooperatorului, aşa-dâră tre- L î î e s * a t M B ’ ă . Cel mai mare bine în societatea
Din raportul comisiunei pentru revi- bue unul să cedeze ceva altuia, ca şi acest Auunţ literar. După ce întâia edi- omenescă este: a se preferi priete
darea raţiociniilor presentat de raportorul chip pacea şi buna înţelegere dintre fraţii ţiune din lucrarea D-lui Axentie Severu nia mai mult decât tâte celelalte
său Nechita Luculeţ, s’a constatat, că ave şi servitorii bisericescl să nu se tulbure. 11
rea bisericii atât prin bunele economisărl „Răspuns la cartea negrâ © împărţită în bunuri ale vieţei, căci nu este nimic
3) La împărtăşirea învăţământului de tâte părţile, se face cunoscut, că o h doua mai potrivit cu natura şi mai pri
făcute de Epitropie, cât şi prin contribuirî
religiune să cadă o treiţă (Y ) din ore în ediţiune numai aşa se va soâte, dâoă se mitor de tote împrejurările norocite
3
benevole mai ales, a crescut în mod mul-
2
sarcina parochului, âr / în cea a coope vor oere cel puţin 1000 esemplare. Cei oe seu nenorocite, decât însă-şî priete
3
ţămitor. In privinţa acesta, s’a primit şi
ratorului, — fiă numai o şcolă ori şi mai doresc a avâ aoestă lucrare a bătrânului nia; căci precum acesta face ondre
propunerea comissiunei, ca 'cei competenţi
multe. — nostru luptător, să binevoâscâ deci a se fericirei şi îi cresce plăcerea, ase
să întrevină la Direcţiunea „Albinei , unde
14
4) Exortele să se ţină schimbiş: unul insinua prin câte-o corespondenţă, şi în- menea ea împuţineză şi greutatea
sunt depuşi banii Bisericei, să se dea aces
una, altul alta, dâcă-s amândoi ocupat! la îndată oe se va fi aflat numărul reoerut de nenorocirei.
teia, precum se practică şi la alte institute
aceeaşi scolă; dâcă însă sunt mai multe Români doritori de-a avâ lucrarea de va- Care ar ’ fi fructul fericitelor
de bani, cu l°/ ma i mult, ca la privaţi.
0
De-asemenea propunerea comisiunei privi- şeole, atunci ţine fiă-care exorte la şcola sa. lore istorică a bătrânului nostru luptător nostre reuşirî, dâcă n’am ave pe un
-tor la votarea absolutoriului Epitropiei pe 5) Decă se plătesce din partea comu pe mâsa lor, o vor primi franco ou 70 cr. altul potrivit nouă înşi-ne, ca să ae
periodul trecut s’a primit cu unanimitate. nei ore, care remuneraţia pentru împărtă sâu 2 lei românesc! volumul. Credem, oă împărtăşescă cu noi din bucuriă?
In Epitropie au fost reales! d-nii: şirea învăţământului de religiune şi ţinerea dâcă publicul ar îmbrăţişa acâstă lucrare, Nenorocirele erăşî ar fi fdrte
Ioan Stinghie, Ştefan Chicomban şi Dragomir exortelor, atunci să se împărţâscă orele în D-l autor se va dsoide a publica îndată anevoie' a-le suferi fără un prieten,
Pulpaş. Comitetul parochial a fost întregit tre paroch şi cooperator astfel, că jumătate şi Memoriile sale, atât de mult dorite de care ar simţi năcasurile ndstre încă
prin membri noi, în locul celor ce au ab- din remuneraţiă să fiă e celui de pe urmă. toţi! Oei oe au primit; volane din l-a edi- şi mai mult decât noi înşi-ne.
dis seu decedaţi. 6) Decă cooperatorul e bolnav, atunci ţiuDe sunt rugaţi a 4-6ră a trimite autoru Ce este mai dulce, decât a ave
parochul să fiă obligat a-i da celui dintâifi lui preţul, eventual cartea.
De aci înainte, cestiunea şcolei nos- pe cine-va credincios şi sigur, căruia
V din veniturile dela serviciul altarului *
tre merită mare atenţiune. Şcola întreţi 2 i-am pute spune tote, ca şi cum am
şi pentru îngropăciuni, pe timpul cât nu
nută de parochia nostră reclamă îmbună 0 carte (le mare preţ pentru eco vorbi cu noi înşi-ne?
pote părăsi patul.
tăţiri, cu atât mai vârtos, cu cât celelalte nomii mari şi mici este Manualul de agri După slăbiciunea lucrurilor ome
naţionalităţi ce ne înconjdră să întrec ane 7) Palimariul (ponomariul, paracle- cultura raţională (Agrologia), scris de d-l nesc!, este tot-deuna înţelept a ne
ocupa terenul cresoerei naţionale. începu siarchul) să stea în serviciul ambilor preoţi Lr. George D'aior, profesor de agricultură lega cu dmenî, pe car! i-am iubi şi
tul s’a făcut cu cererea unui ajutor dela — se înţelege, că în celea bisericesc! — în Bucurescî. Toţi câţi au avut în mână car! ne-ar iubi, căci de vom ridica
biserica Sf. Nicolae, oarea înainte cu ICO şi deore-ce bisericele ar trebui să stea acâstă preţiâsă carte s’au esprimat şi se din înclinările vieţei bunăvoinţa şi
ani forma aceeaşi parochiă cu biserica de deschise — vara — atât înainte de amârjă-cji, esprimă cu cea mai mare laudă asupra ei. prietenia, tdtă dulceţa este alungată
pe Tocile. Sperăm sfîrşit bun! cât şi după amâdă-c}î, ârna diminâţa, şi E o carte fârte mare, cuprindând 524 pa- dintr’ânsa.
La fine, nu se pote trece cu vederea după ameclî cel puţin dela 2 pănă ’n sâră, gine format mare cu 217 figuri bine reu Nimic nu se pdte asemăna prie
deosebita măestriă şi tactul, cu care pă ca fiă-care să potă întră orl-şi-când, ca să şite. In esemănare cu mărimea şi cu mul tenului credincios. Aurul şi argintul
rintele Vasile Sfetea, preşedintele, a con se roge, stând palimariul tot-hojma de ţimea figurilor, cartea este cât se pote de
întru nimic nu se vor socoti înaintea
dus şedinţele sinodului din ăst an. A dat pază lângă dânsele, ar trebui să li-se dea eftină, numai 2 fl. 50 cr. esemplarul, aşa lui. Cei ce se tem de bunul Dum
•ă deosebite dovecll de tact şi destoini- şi lor o plată mai corăspundătore. că nici în literatura celor mai înaintat po- nezeu, vor afla asemenea prieten!.
oa conducător al acestei parochii. 8) Preoţii işti tineri, nou chirotoniţî, poră nu poţi găsi astfel de cărţi cu un
Un parochian. ce petrec prin sate un an, doi, ori, şi mai preţ mai eftin ca acâsta. Fiă care institu- La alegerea prietenilor să nu
mult — fără loc şi ocupare — să fiă obli ţiune culturală' română, fiă-care comună lăsăm nimic întâmplare!. Să nu ne
C o n v o c a r e » gaţi, acolo unde se află, să ţie predici re de-ale nostre, dâr mai ales seminariile teo grăbim a iubi, şi să nu iubim dmen!
gulat de 2—3 ori, ori, dâcă voesc ei, şi logice, institutele preparandiale, reuniunile nedemn! de iubire; er dmen! demn!
lin sensul art. XIV al statutelor, se mai de mulfe-orl pe săptămână, între 6 şi învăţătorescî, cum şi toţi câţi doresc a de iubire sunt numai aceia, car!
toă priu acâsta adunarea generală a
7 sera. După predică să aibă ei ori în nu purta o economiă, mai sistematică au ne sunt virtuoşi. Acesta este un fel de
Tpiaţiunei pentru spriginirea învăţăoei- ucru rar, ca tdte lucrurile alese şi
mele lor palimariul drept, de a umbla cu apărată trebuinţă de acâstă carte, singură
h sodalilor români din Braşov , pe
41
talgerul şi a face colectă printre cei de în felul său la Români. De vândare la deosebite. Nimic nu este mai ane-
lecă 18/30 Maiu a. c. 6rele 2 d. am.
u
faţă. Fiă-care dă cât îi trage inima: dela „Tipografia A. 3Iureşianu în Braşov. voiă de a găsi, decât ceea ce unesce
'•Îm de desemn a soolelor medii. în sine tdte desăvârşirile sale; er
un crncer în sus.. . Banii să fiă ai predi
A g e n d e l e : catorilor ca răsplată pentru munca lor, *) VedI: Mişcarea bisericesc!! a Românilor din cei mai mulţî dmenî nu cunosc în
Raportul comitetului despre lucră dâră să capete şi palimarii ceva, ca să nu Bucovina-de prof. Dr. 1. G. Sbirea, Cernăuţ, 1396. viâţă alt bine, decât ceea ce este
1
