Page 18 - 1897-05

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 98—1897.

câştig, şi aşa îşi aleg pe aceia, dela se avem prietenî credincioşi şi ne- înotat, gimnastică, venat, aruncarea cu lor. Vrend să se încredinţeze despre acâsta,-
car! speră mai mult folos. Aşa der lâţarnicî, ca se trăim sub umbra săgeta, duelarea, jocul de şac, versificarea sir John Lubbok, a făcut o esperienţă asu­
ei nu cunosc în vi6ţa lor acea înalta sprijinirilor, şi aşa vom ave bucuriă şi conversaţia cu damele. Se punea deo­ pra acestui fapt. Astfel, a luat un furnicar
prietenie, care este aşa de conformă în norociri, şi o bună pază în con­ sebit pond pe crescerea morală şi şi la desfăcut în două, ţinând ambele părţi
cu natura şi aşa de atrăgetore de tra nenorocirilor. Să ne facem prie­ religiosă a lor. despărţite în timp de cincî-spre-c]ece luni.
sine şi pentru sine. tenî buni, orî-cât ne-ar costa, căcî La elatea de 14 anî, după ce După acest interval, a luat o furnică din-
Prietenia cea credincidsă şi iu­ nu vor fi nicî-odată prea scumpî, 7 anî a servit în casa unui cavaler tr’un furnicar şi după ce a însemnat’o cu
bită este cea mai curată desfătare dâcă vor fi credincioşi şi adevăraţi; ca pasagiu, tinerul crescut astfel era o pată de văpsea, i-a dat drumul în cela­
a sufletului. Ce fericire este a găsi însă spre a pute găsi astfel de prie­ declarat armator, pregătindu-se anume lalt furnicar, unde după scurt timp, ea
prieteni, în sînul cărora ţî-ai pute tenî, trebue să avem şi noi cele pentru serviciul militar şi fiind da­ fu recunoscută de vechile sale prietine,
depune secretele cu totă siguranţa, bune calităţi, ce le dorim în alţii. tor a urma pe stăpânul său în tot cari se mai grăbiră să-i ştârgă şi pata de
a căror conversaţiă ţî-ar uşura chi­ In tot-deuna trebue să ne stimăm locul, în pace şi în răsboiu. Decla­ văpsea de pe spate. Sir John, mai bagă
nurile, a căror veselia ţî-ar risipi amicii; stima cătră amic este soţul raţia de armator se făcea cu mare în fărnicar şi pe o altă furnică tot aşa de
urîtul, a căror înţelepciune te-ar lu­ cel mai nedespărţit al adevăratei solemnitate şi în biserică, va se 4i°ă mare şi de aceeaşi specie, însemnată ca şt
mina şi a căror presenţă ţî-ar face amiciţii; nimic nu este mai natural, se privia de un act cu caracter re­ cealaltă, der dintr’un alt furnicar; îndată
numai bucuriă! decât să stimăm pe amicii, pe care ligios. furnicile de gazdă tăbărîră pe ea şi înce­
Trebue, der pe cât este cu pu­ îi iubim. La vârsta de 21 anî, armatorul pură s’o chinuescă pănă ce victima îşî găsi
tinţă, a alege de prieteni dmenî cu Marele filosof Socrat 4> © «Ore se declara cavaler, având să depună o găuriţă pe unde să se furişeze. Acâstă
c
:
suflet curat, căci viţiuriie răsuflă „să nu preţuim noi pe un amic cre­ următorul jurământ: experienţă repeţită de mai multe-orî, a dat.
afară şi de suflarea lor otrăvită se dincios mai pe sus decât orî-ce acelaşi resultat, de unde se deduce, că
„Voiu vorbi tot-deuna adevărul;
infectăză tot ce se aproprie de „parte a avuţiei? Un a m i c adevărat „voiu ţine la dreptate; voiu lua furnicile chiar după un an îşi recunosc
densele. „ne vine în ajutor ori unde avem „sub scutul meu religiunea, pe prietenile, ceea ce nu se întâmplă de obi-
înţeleptul va avea pentru prie­ „lipsă; el m-se alătură cu povaţa şi „servitorii ei şi lucrurile sfinte; ceifi între omeni.
tenul său aceleaşî simţeminte, ce le „cu fapta. In norocire ne înmul- După alte fapte ale lor, s’a constatat,,
„voiu ajuta pe cei slabi şi ape-
are şi pentru sine însu-şî, va lucra „ţesce bucuria, în nenorociri ne ri­ „saţî; voiu apăra văduvele şi fe- că furnicile au simţul audului, văciului,.
pentru folosul pietenului ca şi pen­ dică “. „tele; voiu cultiva nevinovăţia; chiar o vorbire anumită şi că sunt fiinţe
tru al s ă u ; se va întrista şi se va Isus Sirac d,ice: «De ai amic „voiu apăra ondrea damelor no- inteligente având conseiinţă de faptele lor-
bucura împreună cu densul, întoc­ „în fericire, să-l aibî pe el, şi să nu „bile şi mă voiu lupta contra vrăş­ * \
mai ca şi cum acea bucuriă seu „te încred curend lui. Pentru-oă maşilor creştinismului",
acele năcasurî ar fi ale sale. „Câte ătuic pană la d vrăme, şi nu va Când a viefuit Zoroasfru ?
»
L-asă se treeă vreme-, pană ce „rămâne în cp năcasului t ă u ; şi Eată datorinţele şi însuşirile unui Despre timpul când a vieţuit ZoroES-
ua
adevărat cavaler! tru ori Zarathustra, fundatorul religiunii
vei alege un prieten, der după ce „este amic şi soţ de masa, şi nu va
ţî-l’ai aflat, deschideţi lui tot sufle­ „rămâne lângă tine în neca­ E mare greşelă a crede decî, Perşilor, puţine a sciut isoria pănă acum
tul; vorbesc6 cu densul, ca şi cum zului tău. Amicul credincios este ca cavalerismul constă numai într’o Jackson insă profseor la universitatea din
ai vorbi cu tine însu-ţî; er cele ce „acoperemânt tare, şi cel-ce l’a aflat îmbrăcăminte la modă, într’un mod Columbia americană, pe b«za oereetărilor
se numesc secrete, să le păstrăm „pe el, a aflat o comdră. Cu amicul de vorbire prefăcut, adese-orî chiar mai nouă a aflat, că marele fundator a trăit
pentru prieten!, însă numai atunci, „fidel nimica nu se p6te asemăna şi ridicul etc. Cavaler pdte fi numai în timpul dela finele secolului al YlI-lea
un bărbat bine crescut, cult, moral, până pe la mijlocul secolului al Vl-iea
dăcă ne putem basa pe ei. Sunt „nu se p6te măsura bunătatea lui.
cu caracter tare şi gata a se jertfi înainte de Christos.
dmenî, cari spun la orî-cine, carele „Amicul fidel este medicina vieţei,
pentru legea sa. Istoricii arabi şi persian! mărturisesc,,
vine în casă, ceea ce trebue să spună „şi cei-ce se tem de Domnul îl vor
numai prietenilor şi pentru cari totă „afla pe el. Nu părăsi pe amicul cel că ’şl-a început predicarea învăţăturilor
urechia este bună, ca să-şî descarce „vechia, că cel nou nu este aseme- sale cu 285 de ani înainta de cucerirea
inima, 6r alţii din contră, nu se în­ „nea lui". (6—17). Persiei de cătră Alexandru cel Mare. După.
cred nici celor mai de-aprope prie­ „Când omul este în bine, ini- calculul lui Jackson, Zoroastru s’a născut
teni, ci îngrdpă în sine secretul lor. „micii lui se întristeză, er când este 0 mărlUB’isBB’e. la 8nul 630 Înainte de Christos, şi fiind-oă
Acestea sunt două scăderi, de cari „în rău şi amicul se desparte". (12,11). Pe când Narvaez, ducele de Valencia, a trăit 77 de anî, a murit pe la anul 553,,.
trebue se ne ferim, căci a se încrede Se nu luăm de prietenî pe acei zăcea pe patul morţii, se afla lângă el ar- aşa dâr pe timpul când s’a născut Buddha-
cine-va ia tdtă lumea, şi a nu se dmenî voioşi, carî vin ca să ne imi- cliiepiscopul de Granada, care-1 îndemna Locul nasoerei profetului este Media
încrede nimănui, sunt două viţiurî teze în totul numai din interes, fără să se pocăescă. occidentală, der aici nu şi-a putut câştiga
egale; der într’o parte este mai sentiment de prietenie. — Gândesce-te şi la duşmanii d-tale. aderenţi pentru învăţăturile sale. Numri
multă curăţenia şi ondre, er în cea­ Marele Socrate îşî zidea odată Ertă-i pe dânşii pentru ca şi d-ta să gă­ după ca s’a dus în Bsk lia şi şi-a câştigat
laltă mai mult siguranţă proprie. sesc I iertare în cer! cfl prelatul. patronagiul regelui Vislitaspa, au început
se
o casă m i c ă ; de-odată vine un om
Nimic din cele ce se numesc din public şi îi 4i°e «Ce este asta? — N’am duşmani, răspunse muri­ să curgă credinoioşii, şi încă atât de mulţi,
:
lucruri folositdre, precum: onore, „o aşa de mică casă pentru un om bundul. încât în scurt tiuip totă ţâra a primit reli­
bogăţiă, desfătări, şi tot ce sămănă „atât de mare?" Atuneî Socrate îi — Der, Excelenţă, când cine-va a giunea lui.
cu acestea, nu trebue a ni-le preţui răspunse: „Dee bunul Dunmecfeu, ocupat un post ca al d-tale, ca general-
mai mult, decât prietenia. Der eraşî, „ca atât, cât este, se o pot unaplâ comandant.
omul onest nu va face pentru prie­ „de adevăraţii prieteni". — Iţi spun că n’am duşmani... Otklero.d.a.r'uJ. eeptemâneL
tenul său nicî-odată nimic contrar Prof. Dr. JSiefterescu. — Mă rog, Escelenţă ... MAltJ. are 31 dile. FLORAR-
interesului public, jurământului şi Narvaez îşi perdu răbdarea şi adu-
consciinţei sale, şi deca prietenii nându-şî ultimele forţe îşi ridica capul şi Pilele Călend. Iul. y. Călend. Gregor.
noştri ar pretinde să dobândâsca deia C A V A L E R I I . strigă:
noi asemenea lucruri, acesta nu ar — N’am duşmani, îţi spun, căci am Dulii. 4 3 S. m. Pelagia 16 M. Ioan Nep.
Luni
mai fi prietenia., ci o rea cugetare. Despre cavaleri şi cavalerism au- ordonat ca toţi să fiă împuşcaţi! Mcrţî 5 S. m. Irina 17 Pascalie
18 Venanţiu
6 Sf. şi drep. Iov.
La orî-ce grad de fericire ar c|im vorbindu-se în tote cfilele, der * Mei’. 7 S. m. Acaţie 19 Petr. Celestin
înălţa norocul pe un om mai pe sus mai puţini sunt carî îşî dau semă F u r n i c i l e . Joi 8 S. ap. Ev. Ioan 20 M. Bernardiu.
de ceilalţi muritori, tot-dăuna îi lip- de însemnătatea acestor vorbe mari. Vin. 9 S. prof. Isaia 21 Felix
sesce ceva. Ei are tote celelalte bu­ De aci şi vine, că de multe-orî dăm învăţatul naturalist sir John Lubboch, Sâm. jlO S. ap. Sim. Zilat 22 Iulia
11,
nuri, der nu are cel mai principal numirea do „cavaler unor omeni, a ţinut nu. de mult o conferinţă la institu­
dintre tdte; un prieten, care să-i carî merită să fiă numiţi orî-cum, tul luerătorelor din Londra, despre furnici. Preţurile cerealelor din piaţa Braşov-
spună adevărul, să-i deschidă ochii, numai cavaleri nu. Etă resultatul observaţiunilor şi descope­
ce i-a orbit linguşirea omenilor, cari Eiind-că în foiletonul nostru de ririle ce le-a. făcut asupra moravurilor Din J4 Maia st. n. 1897.
îl încungiură ca se-1 înşele. astăcp încă vine înainte numele unui acestor insecte: Furnicile au dorinţe, pa­
cavaler, ţinem să arătăm în scurt siuni şi chiar capricii. Un furnicar are Măsura Valuta
Norocul dă prietenî, er neno­ adesea mai mulţi locuitori, decât Londra său C a l i t a t e a . austr.
rocirea îi dovedesce; acela îi pof- cum erau pe vremile acelea cava­ său Peking; el nu este o reunire de fiinţe greutatea fi. cr.
tesce la credinţă, ăr acesta li-o face lerii, dela carî astăcjî a rămas aprdpe independente, nici o asociaţiune de cât-va
lege. Pazesce credinţa prietenului, numai numele, er nu şi însuşirile. timp, ca a paserilor călătore, ci e un stat 1H. L. Grâul cel mai frumos 6
când este sărac şi nenorocit; întris- Cavalerii s’au format pe timpul organisat, unde fiă-care lucreză pentru bi­ 7» Grâu mijloom . . 5 70
teză-te şi compătimeace cu el, ca să lui Henric I, ducele Saxoniei (919— nele tuturor. Grâu mai slab . . 5 40
te poţi bucura de densul, când va 936), constituind o castă deosebită, Multe observaţiunl a constatat, ca­ )> Grâu mestecat . . 3 50
fi norocit, căci omul cu suflet bun numită casta cavalerilor. Acesta castă şuri de dragoste între furnici. Cât despre ?» Săcarâ frnmâsă . . 3 70
40
3
Săcară mijlooiă . .
rar se întâmplă să fiă tot-deuna în s’a desvoltat treptat tot mai tare. conferenţiar, el n’a vădut nicî-odată, în n Orz frumos . . . 3 60
))
nenorocire. er culmea şi-a ajuns’o prin veacul numărâsele sale observaţiunl, măcar o cârtă n Orz mijlociu . . . 3 30
Este adevărat, că mai cu semă al 12 şi al 13-lea pe timpul luptelor între furnicile aceluiaşi furnicar; însă pen­ >> Ovâs frumos . . . 2 40
Ovăs mijlociu . .
în nenorociri cunoscem pe adevăraţii religiose (al cruciatelor). tru orî-ce furnică străină ele sunt vrăjmaşe D Cucuruz . . . . 2 20
20
3
noştri prietenî, căcî orî-ce facem Cavalerii erau un fel de mili­ neîmpăcate. Furnicile dovedesc o inteli­ )) U Mălaiu......................... 3 81
atunci pentru noi, este pornit din- tari, carî până la etatea de 7 anî genţă aprâpe omenâscă. Căci chiar într’un M Mazăre........................ 5 60
trio inimă stabilă şi credinciăsă. îşî primiau crescerea în casa părin- furnicar f'6rte populat, ele se recunosc, ca » Linte ........................... 10 50
Cultivând cine-va un prieten, căruia tâscă, âr după aceea întrau în câte-o făcând parte din acelaşi grup, pe când se > > Fasole........................... 5 80
îi rîde norocul, pâte trece mai mult familiă a unui cavaler cunoscut, unde luptă şi izgonesc pe orl-care, chiar de > 1 Sămânţă de in . . 7 50
60
5
Sămânţă de oânepă .
de un curtezan interesat, decât de învăţau a se purta elegant. Mai târ- specia lor, deeă nu face parte din furnicari 5 n J Cartofi.......................... — 75
un om, careiubeace în adevăr. Stră­ cjiu se înfiinţară chiar şi şcdle anu­ Un învăţat elveţian, Huber, a băgat M Măzăriche . . . . _ —
moşii noştri au respectat mai mult mite pentru crescerea cavalerilor. de sâmă, că furnicile din acelaşi grup, 1 kilă Carne de vită . . . __ 4b
şi au păstrat mai bine numele ace­ La crescerea lor se avea în ve­ chiar decă sunt despărţite cât-va timp, »> Carne de porc . . . — 49
—
—
M
lor dmenî, cari nu şî-au părăsit prie­ dere mai ales desvoltarea frumdsă decâ să întâlnesc din nou se recunosc în­ 100 kil. Carne do berbece . . 21
Seu de vită prospăt
tenii lor în nenorociri. Se ne silim şi armonică a corpului prin călărit, dată şi să mângiă una pe alta, cu antenele » Său de vită topit 32 —