Page 2 - 1897-05

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEţ Nr. 95.—1897.

Adusu-mi-am însă aminte, oă îndura­ sboră mai întâiă gândul reounosoinţei, mul- căruia i-a premers o frumâsă vorbiră din Sein mSrunte din România.
rea Domnului din veac este şi pănă în veac ţămirii şi laudelor mele: Roma, o nume partea paroohului looal G. Trăila, îu care
Reerele şi Regina au anunţat, oă vor
spre oei oe se tem de Densul. Adusu-mi-am mare şi ou adevărat de suflete înălţător! amintind îmbuourătorea soire provooă pe
sosi în ţâră Joi, 1 Maiă st. v.
aminte, oă temerea inspirată de bunătatea Aoolo în sînul tău, la piciorele Pontifice­ oredincioşl să se presente în număr oât mai
Mioul prinoipe Carol al II a fost în­
lui, când deşteptă întru noi îngrijiri nemă­ lui tău şi din graţia sa, avut-am şi eu rara mare la gara din Iosefin.
scris oa soldat în batalionul 2 de vânători.
surate, nu ne aruncă în desperare, după ferioire, întoomai ca şi Tine, Prea Lumi­
Monumentul Maria Teresiei, Precum „Timn.“ află oă mai mulţi amatori de
oe desperarea, ou t6te ale ei îngroziri în- nate Dâmne, a-ml adăpa sufletul însetat
soim în 16 Maiu n. o. se va face în Pojun literatură şi membri ai oorpului didaotio
fiorătâre, loo nu-şl are în imperiul îndură­ ou limpedele ape ale înţelepoiunii şi ome- vor să dea un banchet talentatulai nostru
inaugurarea monumentului, ridicat aoolo al
rilor sale, — şi că sfânt este outrămurul uescl şi dumne4ee8cl, ce curg în armonie poet George Coşbuo, în vederea onârei oe
năsout din meditarea învăţăturilor lui, oăol din ouratele isvoră deschise ou mâna lui împărătesei Maria Teresia. La festivităţile i-s’a făcut de Academia română, oare după
inaugurării va lua parte şi Monarchul în- cum se scie, i-a acordat marele premiu de
pe oale sigură ne îndrepteză spre ÎDoeputul Petru de Mântuitorul lumii în stânca mă-
oungiurat de membrii oasei domnitâre. Pro­ 12.000 lei.
adevăratei înţelepciuni. Adusu-mi-am aminte râţă şi neolătinată a Vaticanului creşti­
gramul inaugurării e următorul: La orele Comitetul oentral executiv al Ligei
oă Domnul este, cela oe sărac face şi îm- nesc. Acolo mică inima mea simţindu-se
bogăţesoe, oela oe umilesoe şi înalţă. liniştită oa la vatra strămoşâscă, darul a 9 şi jumătate, M. S. Monarchul, înoungiurat oulturale a luat disposiţiunl a se convoca
de membrii oasei domnitore şi de ourtea peutru dilele de 21 şi 22 Maiîi v. viitor,
avut de a-şl deschide palpitările spre tot,
Şi atunci o rază de lumină străluoi- sa regală, apoi toţi demnitarii civili şi conform statutelor, congresul anual ce se
tore a împrăştiat întunerecul, în oare se ce mare, nobil, adevărat şi mângăitor este; militari, aristooraţia, primarul oraşului, oon- va ţinâ în Buouresel.
oufundase sufletul meu la gândul înfriooşat acolo, ca nicăirea oohiul meu a v§4ut să­ siliul oomunal etc. vor fi presenţl la actul Guvernul a decis oa lucrările peutru
al judecăţii sale; o sckintea oeresoă a aprins pat, nu atât de mâna omului, cât mai vâr­ desvălirei, âr’ după aeâsta la sfinţirea bise- construirea liniei ferate R.-Vâloea-Oâlimă-
întru inima mea fooul sacru, care mă va tos de degetul Domnului, în granitul din ricei franciscane, de nou restaurată. Din neştl-T.-Roşu să se încâpă în oursul verei.
mistui întru vestirea iui Isus Ohristos în a- faţa maiestosului templu al catolicismului, biserică M. Sa va merge ou întrâga sa suită Din oomuna Orleştl, judeţul R,-Vâlcea,
se telegrafâză, că un foo puternic a isbuo-
intea âmenilor; o tainică şoptire a darului şi ochiul vă4ând, în însă-şl inima mea ne­ !a Arehiduoele Friedrich, unde se va lua nit şi a consumat aorope tot satul. S’au
de sus a întărit neputinţele mele, şi plin şters s’a întipărit scurtul cuvânt, dâr care dejunul. După amâ4l la orele 3 M. Sa va trimes pompe de la Drăgăşauî spre a stinge
s’a trezit peptul meu de curajul neînfricat un program întreg este pentru muncitorul primi deputaţiune. Sâra va fi representaţiă focul. Pagubele suut euorme.
al credinţii întru purtarea saroinii sale. din via Domnului şi stindardul glorios pen­ la teatru, la oare M. Sa nu va participa,
Atunci nedumeririle mele au dispărut dina­ tru oştânul miliţiei saore: cuvântul nepe- aflându-se în doliu. A doua 4' M. Sa va Mişcarea poporaţiunei în luna
intea neolâtinatei mele speranţe întru ne­ ritor: Ohristos domnesoe, Ohristos biru- pleca la Budapesta pe mai multe 4i!®. Martie a. c. In oomitatnl Bistriţa-Năseud
mărginita bunătate a lui Isus Ohristos. Da, esoe. Şi cu aoest program şi înrolat sub s’au născut 377, au murit 261. Poporaţiu-
r
El, oare m’a chemat, să fiu dintre slujitorii acest stindard de două-4aoI de vâourl glo­ Din Abbazia i-se sorie 4’» «l«i „P-
nea comitatului acestuia, oonstătătâre din
1
legii nouă, miluindu-se spre mine, va spri- rios, pleoat-am înapoi, întărit şi încurajat Lloyd * despre petrecerea regelui şi a re­
104,737 suflete s’a sporit cu 115 suflete. S’au
gini siliuţele mele; El, oare mi-a înoredin- spre căminul părintesc. Şi acum âtă, Prea ginei României între altele: Regelui îi încheiat 56 de căsătorii. Pe 1000 suflete
ţat comâra binefacerilor Evangeliei sale, Venerate Domne, oă aoelaşl Pontifice, mie place cu deosebire să facă preumblări, prin se vine 3.42 născuţi, 0.51 căsătorii şi 2,38
ca să o împart poporului său, îmi va arăta părinte binefăcător, aceeaşi Romă oreştină, pădurile din jur. Păreohia regală română a caşuri de morte, orescerea este de 1.04.
oalea, în care voiQ merge, oă spre Densul mie mumă iubitore, vrednică a cre4ut ne- schimbat dese visite ou archiducesa Maria In comitatul Braşovului s’au născut
am ridicat sufletul meu; El, oare s’a îndu­ vrednioia mea, şi stâgul însu-şl l-a pus în Josefa în Lovrana, ou arohiducele losif în 265, au murit 203, astfel orescerea după
rat a mă lua şi pe mine la slujba aposto­ mâna mea, ca să-l ţin desvălit în mijlocul Fiume, ou marele duce şi ducesa de Luxem­ 86.777 suflete este de 62. S’au încheiat
lici, mi-a dat şi mie dreptul la îmbărbăta­ nemului meu, cucerind lui Ohristos suflete burg în Abbazia. Altfel au fost mai mult 53 căsătorii. Pe 1000 suflete se vin 2.89
rea, oe a fâout’o oelora oe întâia i-a ales răsoumpărate ou preţios sângele său. Şi îl retraşi şi numai puţine persâne au avut născuţi, 0.58 căsătorii, 2.21 caşuri de morte,
0r
la aoeea-şl dumne4eesoă lucrare. In lume voiă ţinâ, Prea Sânţite Domne, şi 4 fi® distincţiunea să fiă invitate în villa An- orescerea poporaţiunei este de 1.68,
năoas veţi avâ, oi îndrăzniţi, eu am biruit dimineţei deştept mă vor găsi, arşiţa oea giolina. Pictora Leo Littrov a fost ohiămată
lumea. Deşi aşa-der povara sarcinii, ce s’a lungă a 4fi®i îu vigâre mă va lăsa, şi de repeţite ori la păreehia regală şi a fost In comitatul Tîrnavei mari s’au năs­
out 481, au murit 362, orescerea poporaţiu­
pus pe umerii mei, mă apasă spre pământ, după amurgul serii deschise vor rămânâ onorată prin aceea, că regele i-a oumpărat nei pe 135,312 suflete este de 119. S’au
ea totuşi nu mă va strivi, pentru că uşorâ pleopele mele, şi noptea însă-şî luminată unul din frumâsele tablouri de marină. Şi
este sarcina lui Ohristos; deşi greutatea va fi mie intru a purta cu bărbăţie aoest regina Elisabeta se simţia aşa de bine, încheiat 56 oă9ătorii. Pe 1000 suflete se
jugului spre oare am plecat oerbicea mea steg mântuitor, întru a cânta laudele Ro­ încât făcea preumblări mai lungi. Dumi­ vin născuţi: 3.37, căsătorii: 0.39, morţi:
2 53, orescerea : 0.84.
oopleşesoe puterile mele, eu totuşi ou plă­ mei oreştine, întru a dovedi neolătinata necă a luat parte la serviciul divin în bi­ In comitatul Sibiiuhii s’au năsout
cere îl voiă purta, pentru oă blând este mea credinţă şi fiâscă iubire eătră Prea serica evangelioă, a sunat organele şi a
jugul lui Ohristos; deşi străluoirea tronului fericitul ei Pontifice, înaintea căruia oă- cântat şi din gură. Joia trecută regina.şl-a 542, au murit 362, orescerea pe 148.738
episoopesc îmi ia vederea ochilor mei, şi 4ând, ca la tobă ocasiunea, săruta-voiă şi serbat 4iua onomastică, a primit nenumă­ suflete e de 117. Căsătorii s’&u înoheiat
înălţimea lui outrămură întrâgă fiinţa mea, acum îu spiritul meu, după Părinţii Orien­ rate buchete de flori dela societatea din 46. Pe 1000 de suflete se vin născuţi:
eu totuşi voiă sta pe el neolătinat, pentru tului, urmele piciorelor Măriei şi Preasân- Abbazia şi un mare număr de telegrame 3.47, căsătorii: 0.29, morţi 2.34, cresoe-
oă Domnul este, oare pe mine, ca pe un ţiei Sale, glăsuind din peptul recunoscător: de felicitare din România. Numai soirile rea : 1.13.
lipsit de la pământ m’a ridioat şi oa pe un Putere şi Domnie! triste din Paris au turburat petrecerea Intre aceste patru comitate, mai fa­
sărac din gunoiă m’a soulat, oa să mă aşecje (Va urma.) înalţilor âspeţl, Păreehia regală a trimis vorabilă este orescerea poporaţiunii în co­
mitatul Sibiiolui, apoi urmâză com. Bis-
ou puternicii poporului şi scaunul măririi telegrame de oondolenţâ la Viena, la Miiu-
să-mi dea mie; deşi frumuseţa coronei apos­ chen ca şi lă Paris. Mercur! regele şi re­ triţa-Năsăud, Târnava mare şi. în fine com.
tolice îmi umilesoe faţa mea, ea totuşi nu SCUFIILE OILE I» Braşovului.
5 gina română vor pleca, după o petrecere
mă aruncă în contusiune şi nici pradă de­ — 30 Aprilie v. de 3 săptămâni, din Abbazia la Bucuresci. Iu Transilvania s’au năsout în luna
şertăciunii nu mă va da, pentru oă Dom­ Martie a. o. 8705, au murit 6996. Crasce-
La scola comercială română din Bra­ Au promis, că în auul viitor vor veni
nul este, oare cunună de mărire a pus pe şov este numit comisar guvernial pentru ârăşi la Abbazia şi vor petrece mai lung rea este de 1709 la o poporaţiune de
capul meu; deşi taina toiagului din mâua timp. 2,251,216 suflete. S’au încheiat 1342 căsă­
esamenul de maturitate din acest an d-1 torii. Pe 1000 suflete se vin născuţi: 3.65,
mea să umple de fiori, ea totuşi pe mine
Nicolae Putnolcy, directorul gimaasiului de Seolele private în România, In cursul căsătorii: 0.56, morţi: 2.93, orescerea: 0.72.
nu mă va sci desouraja, pentru că şi toia­
stat din Lugoş.
gul oe l’am primit, în chip de taină din anului şcolar 1895 — 96, soâlele pi’ivate din
lemnul orucii spre putere şi întărire a odrăs- Prelegere despre albinărit în Braşov. ţâră au fost frecventate de 19,232 elevi şi De ce se retrag mereu Grecii?
lit; deşi mulţimea datorinţelor sacrului mi* Magistratul orăşeneso din loc aduce la cu- eleve, dintre oarl 15,658 elevi şi eleve în „Agenţia Havas“ primesco diu Larissa
nisteriă, puţinătatea forţelor mele, întinderea nosoinţa celor interesaţi, oă profesorul am­ oursul primar şi 3,574 în cursul seoundar. soirea, că trupele turcesol cu tâtă oprirea
răspunderei şi a vremilor reutate, mă tur­ bulant Andreiă Abend va ţinâ în 14 1. c. Din totalul de 19,232 elevi şi eleve, cavi superiorilor lor au aprins cele mai multe
bură mă neliniştesc, ele totuşi nici una câte la 9 ore a. m. o prelegere teoretică despre au frecventat scâlele particulare din ţâră,
5
uns, nici tote la olaltă morţii nu mă dau albinărit în sala sfatului, âr după amâ4 au fost 6,934 ortodoxl 9,966 israeliţl, 1,336 oase şi sate din jurul oraşului Velestino.
Oficerii turci dela trupele, cari au
şi spre fugă nu pot împinge paşii mei, pen- în aoeeaşî 4b va ţinâ o prelegere- praotică catolici, 974 protestanţi şi 10 eleve şi elevi ocupat Volo regretă, că Grecii fao aşa de
tru-oă decât ele mai tare este darul Dom­ la vre-o stupină. La aceste prelegeri sunt de alte confesiuni. puţină resistenţă. Ei 4'°i acesta uu-i
nului, şi eu t6te le pot întru cela ce mă invitaţi a lua parte toţi cultivatorii da al­ Serviciul maritim român. Cu începere răsboiu, ci numai un simplu marş militar.
întăresce pe mine. Şi drept aceea îutru bine, precum şi aceia, cari se interesâză din Iunie viitor serviciul maritim român va In părerea, oe domnesoe pe aici este, oă
Domnul mă voiii bucura, striga-voiă ou de albinărit. înfiinţa o legătură maritimă cu Occidentul, Grecii de aceea nu vor să angajeze iutr’o
Profetul: Veseli-mă-voiăde Dumne4eu Mân­ Cununi eterne pentru cei răposaţi. D-na şi anume cu porturile Anvers, Amsterdam luptă seriosă, pentru-ca să cruţe trupele,
tuitorul meu. Domnul Dumne4eu puterea Aneta Ciulley, născută Blebea, din Bucu- Rotterdam etc. După cura se scie, direcţia de oarl pot avâ lipsă în caşul unei răscâle
mea şi el va rândui piciârele mele spre resol a dăruit în amintirea răposatei d-şâre generală a comandat în acest scop cinci îu Atena.
săvârşire, peste oele înalte mă sue pe mine, M. 0. Pauţu suma de 540 franci la fondul vapâre la şantierele din Glasgow şi Kiel. Oei mai mulţi voluntari Italieni şi
ca să birue8o întru cântarea lui. pentru ajutorarea şcolarilor săraci şi bol­ Primul vapor va sosi în Brăila în luna Iu­
FrancesI au părăsit Grecia după desastrul
u
Mulţumind aşa dâr lui Dumne4eu pen­ navi deia soolele medii române din loo. nie şi va purta numele de „Dobrogea . In dela Larissa.
tru t6te câte au făcut mie, umilit, dâr înăl­ Iulie vor sosi alte două vapâre nouă fiă- Tote înălţimile, oarl domină Pharsa-
Malversaţiune. Practicantul L. R, de
ţat, slăbit, dâr îutărit, întristat, dâr mult oare de câte 3.500 tone.
la Filiala „Albinei * din Braşov a comis o los sunt ocupate de Turci. Edhem-paşa,
1
fârte plin de veselie, părtaş mă fao şi eu
malversaţiune de 2000 fi. şi a dispărut din Maial la Năseud. Şcolarii dela gimna- toţi generalii şi mulţi oficerî au fost de»
la buouria ce-ţl încunjură faţa în acest
Braşov. Poliţia îl urmăresoe. Suntem infor­ siui superior fundaţional din Năsăud vor ooraţl şi înaintaţi.
moment, Innalt Prea Sânţite Dâmue, oăbl
maţi, că institutul nu va suferi daună. arangia un maial Ja 23 Maiîî n. o. în gră­
ai putut săvârşi în paoe slujba oea mai
dina gimuasială, eventual în sala de gim­ Sinodul din Arad.
mare a arohieriei tale Biserioei dând ud Episcopul Lugoşului. Cetim în „Drep-
nastică dela gimnasiul din Năsăud. Inoe- 1
Apostol, dieoesei Lugoşului Păstor, Patriei tatea**: Ilustritatea Sa Dr. Dematriu Radu (Raport special al „Gazetei Transilvaniei* ).
putul la 7 ore a. m. In pausă se vor juoa:
un muncitor înălţat, şi neamului românesc va trece pe aici la Lugoş Sâmbătă în 15 Arad, 9 Haiă 1897.
Bătuta, Căluşeriul şi Romanul. Intrarea 50
un nou conducător pe căile creştinismului. 1. c. sosind aiol cu trenul oe vine dela Arad II.
cr. de persânâ. Venitul curat e destinat
Dâr fiind-că aeâsta n’ai putut’o faoe la 1.10 minute după amea4lo La gara din Lucrările meritorie ale Sinodului s’au
pentru pregătirea terenului de patinat la
fără numai după orânduâla celora, oe şi Io8efin va fi întâmpinat de clerul gr. cat. înoeput în şedinţa a IV la 4 Maia n. a. o.
gimnasiu. Suprasolvirile se vor chita în Ra­
ţie îţi sunt mai mari, şi în deosebi după din Timişâra şi jur şi salutat de Rvds. cu raportul oomisiunei organisatâre, oare
portul gimnasial tipărit.
orânduâla oeluia oe următor al marelui Pe­ D-n G-eorge Trailă. Duminecă în 9 o. 4iua prin raportorul ei N. Zigra propune şi Si­
tru este, şi cap al capilor şi fundamentul consacrării Ilustr. Sale s’a ţinut aici con­ nodul ia la ounosoinţă rapârtele oonsistorii-
episoopilor, spre dânsul, spre eterna cetate form cerculariului episoopesc, un Te Deum, lor plenare din Arad şi Oradea-mare.