Page 21 - 1897-05
P. 21
Micţiuneî, Adimstraţittsgi, „Paieta** iese în fa-care ti.
jii Tipografa A&cnameflte pentru Anstro-Unsarta:
S?a?ov, piaţa mor» 3Jfr„ 30. Pe un an 12 fl., pe şeoe luni
Scriitori we&tuifl&ta m& s® 6 il„ pe trei luni 3 fl.
FJtaoHc. — Kwraanripie ei ut N-rii do Oumlnooă 2 fl. pe an.
K«tebaet. v ‘ Pentrii România si străinătate;
l*8tfiÂÎE no primeso la Adml-
nlatraţluns tn Brapov şi la ar- Pe un an 40 franot, pe şăne
mntârels Birouri da enunafur!: luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
în Viena: Jf. iJisttS, Hcinrich N-rii de Duminecă 8 franol.
Schalek, Rudolf Moats, 4. OpptWa Se prenumără la t6te ofioiele
Naohfolger; Anton Oppoiik, J. poştale din întru şi din atară
Dannebcr, tn Budapesta: -1. V. şi in dd. colectori.
Qoldberi/ors, Ickstein Semat; în Aj’f'natnetttnl neutru Brasor
Bucuresoi: Agcr.ct ăaras, Suo- .admini^traţiunea, piaţa mare,
oursaio de Roumanie; ln Ham- tŞi'jţul Inului Nr. 30 etagiu
barg: Karoiyt & Uobrmnn, I.: pe;un an 10 fl., pe şese
Prsţul lnserţlunllar: o acria luni o n., pe trei luni 2 fi. 50 or.
sarraond pe a colon» 8 6S. şi Cu dusul în casă: Pe un au
BOcr. timbru pentru o publi- A l i T U L 12fl., pefllunî6 ti., petreilunl
oaro. Pubiionri mai doao după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă, şi Învoiala. său 15 bani. Atftt abonamen
Reclame pe pagina a 3-a o tele căt şi inserţiunile sunt
seriă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
N r . 99. Braşov, Limî-Marţl 6 ( 18) l a i 1897.
j maghiară îl consideră numai în a tentă ale statului şi vor periclita in
\ doua, or! a treia linia, er pondul teresele cele mai mar! ale naţiunei
Cernăuţi în 10 Maifi 1897.
Cu vre-o septemână înainte s’a principal îl pun pe înaintarea în maghiare, iipsindu-o de orî-ce sim-
dat publicităţii raportul ministeriu- adevărata cultură şi sciinţă. A ţipa patiă a lumii civilisate. (Clubul român — Germanii — Mustatza —
lui unguresc de culte şi instrucţiune în contra unor învăţător! ca aceştia profesorul Bumbacu.)
publică asupi’a stărei învăţământului cu atâta furiă, cum vedem că ţipă In foile transilvănene s’a sulevat în nu-
poporal în decursul anului trecut. toile unguresc!, nu indică 6re cea In Gestiunea autonomiei catoli merii din urmă oestiunea organisării temei
N’am ve4utîncă acest raport, der am mai scârbosă netoleranţă de rassă? cilor. „Pester Lloyd dela 15 M&iQ scrie nice a Românilor buoovinenl aduşi deja la
u
cetit eâte-va din apreţiările, ce le „Magyar Hirlap* într’un articul din nou un articul, în care fiice între al marginea prăpastiei atât prin administraţia
fac asupra lui foile ungurescî, — de fond merge pănă a înjura chiar tele: „Ministrul de culte TTZassa'ftS înoă la nefavorabilă elementului autoeflton, cât şi
apretiărî destul de caracteristice şi şi preasa şi pe conaţionalii săi, acu- 1895 a dobândit o prea înaltă resoluţiune prin politica greşită a conducătorilor. Cre
vrednice a fi marcate şi de noi. sându-i de cosmopolitism, er faţă în sensul,- ca să fiă oonohiămată o nouă dem, oă e de interes a informa publicul
Veojî bine, apreţiările, de care cu cei 459 de învăţător! îşî esprimă adunare ragnicolară oatolioă organisătâre, despre situaţia de faţă, presentându-i o
vorbim, se refer numai la partea, desperarea fiicând, că „patria ma- pe basa normativului eleotoral aprobat de ieonă fidelă a posiţiunilor ocupate pănă
care privesee magliiarisarea, căci pe gbiară“ nu va ave viitor, pe cât Majestatea Sa în 25 Ootomvre 1869 ou Nr. acuma de Români, înlesnind astfel pregă
şoviniştii ungur! numai acesta îi îm- timp „aceia dintre fii! noştri, car! 20,340. Soopul şi problema aoestei adunări tirile succesive.
pbrtă, acesta este în ochii lor scopul nu s’au născut cu limba maghiară, electorale va fi a revisui şi eventual a pre Pentru schiţa aoâsta e necesar un
ultim al învetămentului, tote cele sunt suferiţi se se eschidă dela conto lucra cu totul statutul asupra „organisa- plan precis; de aceea vom începe cu ro
11
lalte sunt secundare pentru ei. pirea cu Maghiarii . ţiunei bisericei catolice de rit latin şi lul Românilor în parlamentul austriao, tre
14
Apoi, decă e vorba de-o conto grecesc din Ungaria , care a fost primită când încet la Bucovina, unde vom trebui
Ei bine, in ce privesee der ma-
gbiarisarea, foile guvernamentale gă pire â outrance, atunci am fi curioşi după a treia cetire cu mare majoritate de să ceroetâm cu vigorositate starea adevă
sesc, că raportul ministerial este îm se seim, ce ar fiice, de esemplu, so cel din urmă Congres catolio ţinut în 29 rată a lucrurilor, studiând şi apreţiâud cu
bucurător, căci din datele cuprinse cietatea de binefacere din Peters- Martie 1871“.... „Guvernul — fiice mai obiectivitate t6te posturile şi personele,
în el se vede, că în decursul anului burg? departe „P. Lloyd“ — vrâ să saneze nea oarl le ocupă; o temă nu prea uşoră, spe
1896, numerul învăţătorilor, car! nu Adevărat, că după atestatele junsul ce-1 vede în aceea, că numai oato- răm însă, că indicând odată planul, vom fi
sciu nimic unguresce, a scăzut cu cele mai recente de bună purtare, ce lioii nu se bucură de autonomiă; astfel el sprijiniţi în opera începută prin sucoursul
152, er al celor, car! sciu puţin un ’i le dă acestei societăţi oficiosa ia disposiţiile, ce oad în cercul său de ac multora, cari sunt convinşi, oa unei oorpo-
guresce, a scăzut cu 62. Din contră, „Pol. Corr.“ din Viena, ea pare a tivitate şi respeetâză dealtmiutrelea priu- raţiunl numai atunci îi e garantată vieţa,
numerul învăţătorilor, car! sciu vorbi se fi prefăcut în ochii guvernanţilor cipiul în general recunosout, oă totalitatea dâcă membrii funţionâză în aoele locuri,
11
bine unguresce, s’a sporit cu 101. austro-ungar! din „panslavă rabiată, catolicilor preoţesol şi mirenesol ai Unga în cari sunt regardaţl conform calităţilor
Aceste constatări servesc foilor gu ce a fost, într’o societate forte do- riei forinâză singurul factor, căruia îi re de interesul întregului.
vernamentale ca motive, pentru de-a m61ă slava. Der nu ceea ce apare vine a stabili şi a orea acâBtă autonomiă. Clubul român constituit întâia drâ în
aduce mar! elogii ministrului instruc- în fantasia unora şi altora, ci ceea „Dr. ’Wlassios — continuă „P. Lloyd“ parlament, e considerat de factor politic,
ţiunei şi-l felicită chiar în articulî de ce în fapt esistă şi se lucreză este — a fost condus de aceaşl convingere şi dovadă e alegerea în secţii. Deputaţii sunt
fond pentru resultatele dobândite decisiv. Aşa şi cu numita societate urmăresoe acelaşi principiu, când a aflat cu împărţiţi în următorul m o d :
pe terenul maghiarisărei. slavă de binefacere. Ea lucreză şi oale, ca pe basa hotărîrei luate de confe- Lupul în secţia pentru răspunsul la
acum, cum a lucrat mai înainte, pen renţa episoopesoâ în luna trecută, să facă mesagiul de tron.
Dăr cu totul altfel sunt apre- tru ajutorarea şi întărirea slavismu o nouă representaţiune la mouarchul, în Dr. Zurcan în secţia de biruri.
ţiările foilor oposiţionale. Acestea lui cu mijlăce materiale şi morale. care să propună aoum şi cu privire la tim Dr. Fopovicl în 2 secţii, de justiţie şi
găsesc, că guvernul e cu desăvîrşire pul pentru convocarea adunărei regnioolare naţional-economică.
„slab“ şi „lipsit de energiă“ fată cu Dâcă der între şoviniştii ungur!, catolice o ÎDaltă resoluţiune. Aoâstă reso- Vasilco în S9cţia de verificare.
scălele şi cu învăţătorii poporal! ne car! au ajuns atât de departe în luţiuue se aştâptă deja în fiilele următore, Numai Hormuzachi nu-i ales nici în
maghiari. Ca dovadă se provăcă la scrintirea minţii lor, se vor găsi şi adunarea regoioolară se va întruni atunci tr’o secţie.
datele din raport, după care între mulţi, ba păte fărte mulţi, car! cu în tomna viitore. Aeâeta va fi cliiămată a E semnificativ pentru prudenţa clu
26,650 de învăţător! poporali, câţî navitatea brbei încrederi în propria crea putinţa de a-se resolva definitiv ces- bului, că având în vedere însemnătatea
se aflau anul trecut în Transilvania sărte îşî fac de pe-acum calculul, tiunea autonomiei, dâcă îi va succede a secţiilor, a sciut să-şi prepare calea. E de
şi Ungaria, erau 459, car! „deşi au sciut cum le va succede, ca cu ajutorul aplaua divergenţele dintre credincioşii mi plin constatat, oă tâtă activitatea efectivă
perfect unguresce, n'au voit să satis prieteniei, ce s’a încheiat la Peters- reni, dintre oierul înalt şi subaltern, oa to e num&i în secţii posibilă; veghiând şi lu-
burg între domnitorul nostru şi Ţa
facă în scăle datorinţei lor faţă de rul tuturor Ruşilor, să contopăscă talitatea bisericei oatoliee, şi între toţi aceş orând neobosit, mai ales în secţiile cumpă-
limba maghiară . Aceştia va să fiică în alţi j20 de an! de pace urmă tia şi stat, divergenţe privitore la estin- nitore, deputatul apt şi ager în exploata
44
sunt număraţi între învăţătorii „re- rea situaţiunei, pote ţinâ cont de preten-
44
nitenţî . Au mai fost apoi 506, car! tori pe Slovac!, Ruteni şi Sârb!: derea autonomiei şi la oompunerea şi cer
n’au sciut de loc unguresce, er 1111, acesta nu va pută fi nicidecum cul de activitate al organelor ei, cari s’au siunile alegătorilor. Aci se fac conexiunile
manifestat deja în 1870 şi de atunci pote fo.lo8itore; se reguleză şi Gestiunile perso
car! au sciut puţin unguresce şi aşa ceva surprin4ător. Ceea ce însă ar nale, fiind deputatul în neoonteuită apro
nici n’au putut face progrese „mul- fi, după părerea năstră, nu numai au devenit încă şi mai aoute“. piere de ministru, care ori şi oum trebue
41
ţămitbre în propunerea limbei un surprinfietor, ci chiar imposibil, s’ar să at.ribue atenţiune deputatului, care-i
când
atunci,
întâmpla
societatea
gurescî.
slavă din Petersburg ar pută se-ş! Din Bucovina. Adunarea generală scie impune prin cuno9oinţele şi spiritul
Aceste date le găsesc şoviniştii păstreze atâta timp calmul şi sângele a societăţii politice „Oonoordia“ din Cer său. Tote decisiunile în seoţii se ratifică în
ungur! revoltătăre şi ruşinose pentru rece, privind la minunile, ce le-ar năuţi a avut loo în fiiua anunţată şi a de de comun de plen.
„anul mileniului , la care se refer săvîrşi nasdrăvanii maghiarisator! curs îu seusul indicat de artioulii publi Cu bucuriă înşirăm aci soirea surprin-
14
ele. Cu deosebire îi irită numerul dela Criş, Tisa şi Dunăre. caţi în fiiarul nostru. Participarea n’a fost fiătore, oă ministrul-president Badeni a pus
acelor învăţător!, despre car! se fiice, mare. „Conoordia“ nu dispune, graţie inac
. . Inse observările acestea le-am in vedere deputaţilor o sumă suficientă din
că deşi sciu „perfect unguresce”, f&out numai !n trĂogti fii du-ne dat tivităţii sale de pănă aoum, de mulţi mem budgetul anului viitor pentru ridicarea unui
n
„nu voesc să-şî facă datorinţa faţă prilegiul prin espectoraţiunile ofi* bri. S’a ales însă un oomitet, care dă spe gimnasiu român în Cernăuţi.
44
cu limba maghiară. ranţă, oă sooietatea va lua un avent nou
44
ciosei „Pol. Corr. De-altmintrelea Sperăm, oă prin zelul şi energia de
Nu seim fiou, întru cât merită suntem de convingerea, că or! şi şi frumos. Aflăm între membrii nou alesu putaţilor se vor înfiinţa şi alte instituţiuni
a se da crefiemânt datelor de mai care ar fi atitudinea puternicilor lui comitet pe d-nii Dr. Blându, d-1 cav. culturale şi economice, dela oarl atârnă pro
sus, cuprinse în raportul ministerial. prieten! dela Neva, este ridicul a de Grigoroea, Dr. G. PopovicI, Dr. I. Flon- gresul nostru.
dor, V. oav. de Pruncul, D. Socoleanu, Z,
Der chiar decă ar fi întru tote au crede şi numai o clipită, că acea Majoritatea în parlament e slavo-cle-
Voronoa, Dr. E. Crioleviol, Dihon, Şandru.
tentice, ce lucru mare ar fi 6re, decă contopire, de care visâză foia amin ricală; aoesta însâmnă progresul slavismu
între 26,650 de învăţător! s’ar găsi tită mai sus, s’ar pută realisa, ur Toţi eceştl bărbaţi sunt mai mult sâu mai lui contra germanismului, între cari s’a în-
vre-o miiă or! două şi de aceia, car! mând chiar şi acel lung timp de puţin aderenţi ai direcţiei nouă şi vor căerat o luptă desperată.
pune tâte silinţele lor pentru un progres
dintr’o causă or! alta, în ce privesee pace, ce şi-l doresc maghiarisatorii Se nasce întrebarea, dâoă e justificat
politic în mult periclitata capitală a Bu
propunerea limbei maghiare, n’au sa pentru a-şî duce în împlinire pla pasul clubului de a-se ataşa majorităţii?
covinei. Corespondentul nostru crede, că
tisfăcut aşteptărilor, de-altmintrelea nurile lor de desnaţionalisare. La prima vedere ar pare, faţă de
peste măsură esagerate ale şoviniş- Svîrcolirile de maghiarisare nu organisarea suburbiilor va fi prima faptă a potopul outropitor, greşit. Aprofundându-ne
tilor unguri? vor pută avă decât resultatul, că în noului comitet. Dumnefieu să ajute! însă în esenţa lucrurilor, aflăm, că depu
Vor fi, de sigur, între învăţător! prima analisâ vor sgudui şi sdrun- taţii au procedat oonform intereselor na
şi de aceia, car! progresul în limba cina puternic înse-ş! basele de esis- ţionale.
