Page 22 - 1897-05

Pagiria 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 99 —1897.

Stând în oposiţie, nu ar fi intrat în Din sînul tinerimii române din Viena, cumpărat pe sâma fondurilor dieeesane casa al bisericei şi al naţiune!", şi între omenii,
secţiuni şi guvernul oentral nu li-ar fi fă­ oare a sărbat Dumineoă, ou însufleţire na­ din vecinătatea seminariului dieoesan, şi a cărora li-se ouvine acest nume este deo­
cut nici o concesiune; tâtă aotivitatea par­ ţională, memoria marei adunări de pe „Câm­ adaptat’o după trebuinţă spre a servi de sebirea, oă apostolii bisericei şi naţiei lu-
4
lamentară s’ar fi mărginit la cestiunl priu- pul Libertăţii *, primim următorea căldurâsă alumneu pentru elevii institutului prepa­ crâză şi se jertfeso pentru binele oomun
oipale desvoltate îu cuvântări oposiţionale şi simpatică salutare. randiei, oarl nu pot fi adăpostiţi în locali­ fără a gândi la plată, âr părintele Mangra
fără rezultate positive. Viena, 16 Maiu. Tinerimea Română tăţile veohiului alumneu dieoesan. Ca un primesoe plata fără ca să lucreze. De aceea
Inzadar sunt tâte frământările Ger­ din Viena salută, din incidentul dilei lucru îmbucurător se arată din raportul Sinodul a îndrumat consistoriul din Arad,
manilor, posiţia vechiă nu o pot câştiga; memorabile de 3/15 Maiu, organul aoestui senat, că tendinţa oomuuelor bise­ ca oât mai ourend să reguleze acâstă oes­
procedura nepoliticâ, intolerantă li-a oau- îmbătrînit în luptele naţionale ale ricesc!, de-a învesti averile bis.-soolare în tiune.
sat şi oatastrofa în Boemia; predomnirea poporului nostru. realităţi, în timpul din urmă s’a manifestat Cătră finea şedinţei acesteia s’a per­
în Austria nu mai are perspective bune;
în măsură tot mai mare. In privinţa acâsta traotat şi o rugare a corpului profesoral
soliimbarea sistemului centralistio e aprâpe. înregistrez următârele: dela seminariul dieoesan pentru ameliora­
Ultraiştii ameninţă ou irredentism, în- 3 (15) Maiu în Clnşin. Comuna Giula - maghiară a oumpărat rea salarialor. Acâstă rugare s’a transpus
genunchiazâ chiar înaintea lui Wilhelm,
Clnşin, 16 MaiG n. în a. tr. pământuri în preţ de 2500 fl. Co­ consistorului cu inviaţiunea, oa la proxima
văcjendu-se despoiaţi de puterea din nainte ; muna Sooodor a cumpărat 13 jugăre de sesiune sinodală să facă Sinodului (o pro­
piua de 3 (15) MaiG a serbat’o inteli­
ţipetele de desperare se pierd însă în vânt pământ cu preţul de 2958 fl. Comuna Nerău punere concretă.
genţa română din Cluşiu şi ăst an eu pie­
fără răsunet. a cumpărat pe sâma bisericoi 7’/ jug^re După acâsta s’au votat diurnele şi
tatea ouvenită. Diminâţa la 9 ore s’a ser­ 2
Evenimentul acesta ne îndreptă oohii de pământ. Comuna Lalaşinţ a oumpărat o spesele de viatec ale deputaţilor, âr P. S.
vit liturgia în biserica din strada „meşter",
şi asupra Bucovinei. Fără îndoială primej­ casă cu intravilan pa sâma parochiei în Sa declarând, că Sinodul şi-a terminat
apoi la 11 âre a fost şedinţă publică în
dia cea mai mare e slavismul; celelalte sumă de 600 fl. Comuna Fiscut a cumpărat agendele, mulţămesce deputaţilor pentru
sala cea mare a casinei române. Corul ti-
elemente în ţâră vor fi contopite, fără să un optar de sesiune pământ, ou suma de interesul şi zelul arătat faţă de S-ta bise­
nerimei la punctul prim a orntat „Deş-
mai lase vre-o urmă, îndată cu strivirea 680 fl. Comuna Dorgoş a cumpărat 600 ju­ rică, şi declară sesiunea a. 1897 de închisă
tâptă-te române", apoi d l Vaier Moldovan
elementului român; esistenţa lor e tolerată, găre de pământ ou 830 fl. Comuna Lipova După acâsta în numele Sinodului mulţă-
a declamat frumosa „Doină" de Eminesou,
cât timp ţâra nu e copleşită de şiroele rus- a oumpărat o oasă de arâodă îu apropierea mesoe P. S. Sale pentru înţelâpta oondu-
după oare a urmat ârăşl corul tinerimei
neace. bis. cu suma do 7000 fl. Comuna Ususâu a oare a Sinodului, deputatul Ştefan Anto-
„In pădure" de Flondor. Apoi a urmat in­
Fost’au Germanii la inâlţimea che­ investit în. realităţi suma de 893 fl. Co­ nescu.
teresanta dissrtaţiă ooasională a d-lui G.
mării în procedura lor miopă? Răspunsul Hap.
Dubleş. muna Ghiroda a învestit în realităţi suma
e chiar, nu!
Tote punotele programei au succes de 250 fl.
Prin acesta nu negăm folâsele cultu­
splendid. D-l dirigent al ooruiui. V. Şorban Sinodul ia cu plăcere aot despre aceste
rale, oe ni le-a adus acest popor, chiar
pe 4ioe merge face progrese tot mai frumâse date şi aviseză ambele consistorii a stărui,
contra voinţei proprii. Mărginitu-s’au aşa - 5 ((17) Mai.
r
ou oorul tinerimei şi prin diliginţa si ze­ ca comunele bisericesc! la ooasiunl data să
numiţii „Culturtrăger"-! numai la punctul In sera cailei de 3 (15) Maiă s’a întru­
lul său a organisat un oor aşa de bun şi investâseă capitalele bisericesol în realităţi,
aoesta ? Nu! nit un număr mare de Români din Braşov
disciplinat, oare ori şi unde ar putâ secera cu deosebire în pământuri.
Menirea lor e alta; posturile vajnice
onâre ou debutările sale, mai ales însă face O oestiune de importanţă a resolvit în onârea 4hei memorabile, pe care au ser­
sunt ocupate de misionari ai „pangerma- Sinodul din a. o. şi ou privire la rebonifi. bat’o împreună în spaţiosul pavilion de sti­
cinste tinerimei universitare.
nismului". Patrulele acestea nenorocite le oarea protopresbiterilor din diocesă pentru clă dela „Pomul verde", unde petreoură
De mult n’a avut tinerimea un pre-
compătimim pe de o parte vă4endu-le ata­ pierderile suferite prin întroducei'ea legilor în cea mai frumosă armoniă pănă târ4iu
sident de comitet mai consoienţios, mai di­
cate în spate şi despărţite prin glâtele slave nouă bisericesol. Cu privire la acest obieot nâptea. Corul tinerilor sodall s’a distins ou
ligent şi mai activ decât d-l V. Moldovan.
de trupă, periolitată deja în centru. înregistrez, că încă în anul trecut diecesa deosebire prin frumâsele sale cântări, oare
Acesta a demonstrat’o d-sa la tâte ocasiu-
Spiritul trebue să fiă destul de tare, ca a rebonificat, prin mijlâcele sale proprii, pe au plăcut mult tuturor celor de faţă, între
Q
00
nile şi pot 4’ ? î activitatea tinerimei
mândria deşteptată prin succesele ctyinute sâ protopresbiterl ou suma de câte 4 şi 500 fi., cari cu buouriă am salutat şi pe veteranul
în tâte direcţiunile, Vaier Moldovan are
nu întunece raţiunea. âr Sinodul din anul aoesta a dispus, oă şi nostru Axentie Severu.
partea leului; unde e lipsă de-o aoţiune
Aflând Germanii în ţâră un popor
solidară, vre-o acţiune seriâsă naţională, el pănă la regularea definitivă a dotaţiunii Noul episcop al Lugoşului Ilnstritatea
fără îndoială capabil şi înoă prea ospital,
totdâuna e la culmea ohiămării sale şi în­ protopresbiterilor, toţi protopresbiterii din Sa Dr. D. Radu a plecat Vineri din Biaşiu
cinstea, dâcă nu folosul, ar fi recerut mai diecesă să primâscă din bugetul oonsisto-
sufleţirea sa întru îndeplinirea tuturor da- la Lugoş, unde Duminecă în 16 MaiG n.
multă cuviinţă. Intoleranţi pănă la extrem,
torinţelor mei că n’are păreoha. Cu-o tac­ riului din Arad suma anuală de 500 fl. s’a săvârşit instalarea. In cale spre Lugoş
au introdus însă un sistem de germanisare, drept rebonificare pentru lioenţele de cu­
tică norooosă tâte veleităţile şi considera­ l’a bineventat la Arad protopopul Telesou.
prin oare se suprimă orl-ce aspiraţiune, orl-oe nunie,
ţiile personale şi looale le domolesoe şi In Arad noul episoop a făcut, în scurtul
desvoltare naţională; împunându-ne limba
împacă, şi la orl-ce aoţiune seriâsă face Sprea a ajuta oresoerea t'nerilor de timp cât l’a petreout acolo, o visită P. S.
germană în şcâle şi oficii, nu numai an
mult conducerea unui om nepreooupat, oonfesiunea gr. or. din şcâlele medii, Si­ Sale episoopului Meţianu şi altor onora-
împedecat desvoltarea limbei naţionale, ci
consoiu, dâr tot-odstă şi plin de însufleţire nodul. din Arad încă înainte cu câţî-va ţiorl. De asemenea şi la gara din Timişora
îndesându-se cu literatura, istoria, în sourt
naţională. ani a votat pe sâma alumneului din Timi- i s'a făcut primire într’o sală separată, bi-
ou tâtă viâţa teutonă înaintea tineretului,
După prân4 a fost esoursiune la „Her- şâra suma anuală de 1000 fl., âr în anul neventându-1 protopopul Trăilă, apoi epis­
au căutat să nimicâsoă şi simţul de român.
zegovina", insă timpul nefavorabil a cau- acesta a dispus a-se lua măsurile de lipsă
Considerând situaţia presentă, nu seim, copul titular oatolie Nâmeth, vioeprimarul
sat absenţa mai multor familii. Totuşi es- pentru înfiinţarea unui alumneu în Beiuş.
dâcă ne-ar înfiora mai mult procedura Hu­ oraşului şi alţii. Un cor de plugari din Liged
cursiunea a succes pe deplin şi păuă sâra Spre scopul aoesta Sinodul a dispus, ca a esecutat şi câteva cântări. Mai amintim,
nilor.
& petreout tâtă societatea împreună, âr co­ prelângă alte resurse din cari s’ar putâ
Germanii n’au profitat nimio, ba oe e oă noul episoop a adresat din Biaşiu o
rul tinerimei ne delecta cu cântece fra- înfiinţa şi susţinâ acest alumneu, să se
mai trist, ne-au apăsat, subminat, au ză­ epistolă pastorală cătră oierul şi poporul
mâse naţionale. facă şi o colectă în diecesă.
dărnicit tâte încercările de a-ne întări pe Coresp. Arătând comisiunea epitropâscă prin eparchiei sale.
pământul propriu. La porţile nâstre bate
raportorul ei, Sava Raicu, că a esaminat Congresul Ligii. Despre Congresul Ligii
deja duşmanul cumplit, şi noi ne aflăm în culturale convocat pa filele de 21 şi 22
Sinodul din Arad. raţiooiniile fondurilor şi fundaţiunilor die-
starea cea mai desolată — aoesta e meri­ MaiG, „Liga Română" 4i° următârele:
e
oesane, şi le-a aflat în ordine; de asemenea
tul oivilisatorilor; predomniţî de ura cea (Raport special al „Gazetei Transilvaniei^). „Acest congres va avâ un deosebit interes,
că a scontrat. oassa şi a aflat’o în ordine,
mai detestabilă contra poporului autochton. Arad, 15 MaiG 1897.
Sinodul ia la cunesoinţă starea fondurilor deâra-oe se vor propune mai multe mij-
Nenorocirea Germanilor ne importă IV. şi fundaţiunilor dieeesane, cari tâte sunt lâoe pentru organisarea activităţii Ligii mai
de aceea mai puţin; fiind avisaţîla puterile cu deosebire în provincie, unde multe din
In şedinţa ţinută la 8 Aprilie s’au în creşcere. După aoâsta votâză bugetul
proprii, vom trebui să delăturăm tote pe- consistorului din Arad pentru a. 1897, în Comitetele Secţiunilor au înoetat orl-oe ac­
pertraotat cele mai multe oestiunî meritorie,
deciie, ooncentrând tâte forţele faţă de tivitate, deşi membrii Ligii din acele looa-
dintre cari înregistrez aci următârela: care se cuprinde şi bugetul instrucţiunii;
lupta iminentă. lităţl sunt animaţi de acelaşi zel si dor de
In acâstă şedinţă s’a ales un asesor îu total cu suma de 44,380 fl., âr bugetul
Unde am fi noi astăcjl, ce proptea ar onorar în senatul bis. din Arad şi anume oonsistorului din Oradea-mare în suma de activitate, oa şi în trecu“t.
avâ statul în răsărit, dâcă sistemul de gu­ protopresbiterul B. Comloşului Paul Miu- 11,711 fl. 76 or. Visita împăratului german la curtea ro­
vernare ar fi suferit şi sprijinit desvoltarea lescu. De asemenea s’au ales membrii sena­ Averea dieoesei este învestită pentru mână. Se afirmă din nou, sorie „Timpul"
elementului român dela încorporarea Bu­ telor şcolare şi epitropesol dela oonsistoriile fructificare, partea cea mai mare în pă­ că M. S. împăratul Wilhelm al Germaniei
covinei încoce; litfele străine au soiut însă din Arad şi Oradea-mare pe proximul pe­ mânturi şi în 5 case 4e arândă aflătâre pe va face o visită Curţii regale române pe
să inducă, pentru cariera proprie, în erâre riod de 3 ani. Aleşi au fost: 1) In senatul teritoriul oraşului Arad, apoi în împru­ la începutul lunei Septemvre, după oe va
pe forul cel mai înalt în judeoata asupra şcolar din Arad : asesor referent Dr. Georgiu muturi la credincioşi pe lângă hipoteoă pu- asista la manevrele din Ungaria. E vorba
unui popor, care mai ales în timpuri grele Popa, asesori onorari Iosif Grădinariu, Dr. Dilară, în deposite la mai multe institute oa Suveranul german să petrâoă în ţâră
putea nimici crecjâmântul uşor dat calum- I. Trailesou, D. Marcu, V. Babeş, P. Ro- de credit şi în hârtii de stat. Pământuri vre o patru 4ile, şi anume două în capi­
niărilor şi bârfelilor miserabile. tariu, G. Ardelean, I. Lengheru, O. Creţiuu. are diecesa pe teritoriul comunelor Chişoda, tală şi două la Sinaia.
Sistemul aoesta n’a încetat; ba unele 2) In senatul epitropesc din Arad asesor re­ S.-Mihai, Seoaş şi Mehala în ootn. Timi-
creaturi germane, între cari se află şi nisee ferent: Dimitrie Antonesou. Asesori ono­ şorii şi îu Fekete-Ghiriş, în oomit. Biho­ Desvălirea statuei împărătesei Maria
renegaţi refugiaţi din Boemia, ocupând rari: Iosif Bej an, I. Petran, D. PopovicI, rului. Tâte acest9 pământuri sunt cumpă­ Teresia în Pojnn. Eri s'a făcut în Pojun,
posturi oumpănitâre în ţâră, au intrat di­ I. Moldovan, Dr. N. Oncu, P. Truţa, G. rate în oei 20 de ani din urmă. cu mare pompă, desvălirea statuei împără­
tesei Maria Teresia. La aoâstă serbare a
rect în serviciul slavismului, nete4âpdu-i Feier şi G. Purcariu. 3) In senatul şcolar Cu ocasiunea pertraotării bugetului
asistat şi Majestatea Sa monarohul împreună
oalea contra Românilor, pe cari nu-i pot dela Oradea-mare asesori onorari. Vasiliu consistoriului din Arad, — Sinodul a ob­
eu mai tnalţl nrohiducl şi arohiduoese. Sta­
nimici total prin germanisare. Papp, N. Porumb, G. Murarescu, T. Lazar, servat, că din buget se plătesoe de 4 ani
tua e aşe4ată pe aşa numită „colina îuoo-
Timpul şi spaţiul nu ne ârtă a întră Dr. At. Marienescu, N. Z'gre, Dr, FI. Duma, încooe suma anuală de 1200 fl. părintelui
ronării" şi este opera lui Ioan Faărusz, ori­
în detail, sperăm însă, că şirele acestea vor T. Oanoea. 4) In senatul epitropesc dela Ora­ Vasiliu Mangra, fără ca desnul să fi făcut
ginar din Pojun.
da prilegiu ia disouţiunea publică a rapor­ dea-mare asesori onorari: G. Papp, I. Nagy, dieoesei cel mai mia serviciu. Atât acâstă
turilor dintre Români şi Germani, înles- P. Ciuhand, D. Negreanu, I. Ghergan, P. împrejurare, cât şi deolaraţiunea făcută de înmormântarea ducesei de Alenţon. In
nindu-se clarificarea asupra tuturor punc­ Făşie, P. Papp, N. Papp, P. Gavrilette. părintele Mangra în Sinod, că „nu este 14 1. c. diminâţa s’a făout la biserica Sf.
telor de atingere. După aoâsta se pune la ordinea 4hei oapaee de lucru", a produs cea mai rea Philiphe din Roule din Paris înmormân­
(Ya urma.) n
r raportul senatului epitropeso dela consisto- impresiune asupra Sinodului, vă4e du-se tarea ducesei de Alem^on. Cosciugul era
riul din Arad. Din acest raport se vede, adecă, că între părintele Mangra, care în pus pe un oatafalo înalt în mijlooul bise­
oă în anul trecut consistoriul din Arad a buletinul său propriu se numesoe „apostol ricei şi acoperit cu armele de d’Âlerşon