Page 23 - 1897-05

Nr. 99.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

şi de Bavaria. Nu erau nicî flori, nioî oo- bricant de maşini Hugo Luther din Bruns­ puteri sunt aplecate pănă acum de-a 70 cr. Au suprasolvit ou aedstă ooasiune
r6ne, conform voinţei (testamentare ?) de­ wig a cerut dela guvernul român conoe- împlini numai acele dorinţe ale Tur­ P. T.:
functei, der numerdse panglici ou insorip- siune pentru a colecta şi utilisa puterea ciei, car! se refer la despăgubirea George Chelariu, M-me Vlădesou»
ţiuni se depuseră deja pe oatalfac. Printre apei oataraotelor Dunărei la Porţile de fer, de resboiu şi la rectificarea graniţei. Mica Stinghe, Nio. Eremias, Ion Lengeru
asistenţi s’a remarcat: ducele de Alenşon spre a o distribui prin electrioitate şi a o Tot din Berlin se scrie, că ar fi ne­ şi Dum. Pasou oâte 80 or. Vas. Voina, N.
cu capul înoă încunjurat ou pânza de pansa­ întrebuinţa în România. In oererea sa arată, drept de a-se esercita presiune asu­ Petra Petresou, Ars. Vlaiou, Moldovau şi
ment, prinţul şi principesa Bulgariei, du. oă dela guvernul ungar, în oe privesce păr­ pra Sultanului în cestiunea armisti­ Idu Lupan câte 60 or. Nio. Mocanu şi I.
oele şi ducesa de Vendome, oontele de ţile teritorielor ungare şi. lucrările regula­ ţiului şi a încheiării păcii. De altă Burduloiu câte 1 fl. 10 cr. Pachiţa, 40 or.
Blandra, prinţul Alphonse al Bavariei, con­ rei Dunărei, a obţinut deja o conoesinue parte o scire telegrafică din Cons­ Ootavia Stănesou 50 or. Aosentie Severa,
tesa de Paris, Regina de Neapole, Regina provisorie de a întrebuinţa puterea apei ca­ tantinopol susţine, că Sultanul a de­ T. Popovicî, Eug. Arion, Dion Făgărăşan,
taractelor, şi că aoum are intenţiunea de clarat, că nu se va învoi la armis­
Isabbeîla, prinţul şi prinoepesa Radziwill, Grigore Birea, Elena Săbădean, Elena,
a încheia şi ou guvernul serbeso un ase­ tiţiu pănă când nu se va crea o basă Lazar Nastasi, Zoe Petrio şi Vasile Baboe
întregul oorp diplomatic şi t6ta mobilităţile
menea oontract. temeinică pentru pace, căci altmin­ oâte 30 or. Gr. Maior, Zoe Dima, Sterie
dumei regaliste. Ducele d’OrlâaDS era repre­
zentat. După liturghie. oardinalul-aroh; . trelea armistiţiul n’ar face decât se Stinghe, Vătăşan, Fii. Glodar şi Maria
e Un conte împuşcat. In Aeohan a pro­ dea curagiu şi speranţe nouă Greci­
piscop de Paris a pronunţat iertarea pă­ dus mare seusaţiă mdrtea tragică a conte­ Bogdan oâte 20 or. Nic. Bârsan şi Aron
catelor. Membrii familiei au aruncat apă lui de 25 ani, Eduard de Briey, care, ou lor de a continua ostilităţile, ăr Tur­ oâte 10 or. N. N. 10 or. N. N. 10 or.; oă-
sfinţită pe cosoiug, apoi au eşit în mij­ ooasiunea unei vânători, a fost puşoat din cia ar fi nevoită de-a ţine cu mar! rora le esprimăm mulţămită.
locul unei mulţimi enorme îngrămădită în greşâlă de un pădurar. Acesta este deja al cheltuelî, o armată puternică pe pi­ Pentru comitetul Reuniunii
împrejurimile biseroei. Cosciugul va fi doilea oas, oă tot ou ooasiunea unei vână­ cior de răsboiu. Eugenia Arion,
*
transportat la Dreux. Ducele d’Orleans tori din anul trecut şi tot în acele păduri v.-presidentă.
a trimis o depeşă ex-senatorului Bocher, a fost împuşoat fabricantul Blankenhorn. Din Atena se telegrafiază ou data de
cjicend că nici odată n’a simţit în mod 13 MaiQ, oă Grecii au ocupat fortul Nico- V a r i e t a t e .
aşa de crud durerea exilului ea acum, Mare catastrofă pe calea ferată. Din polis, în urma căreia episcopul Prevezei a
Petersburg se telegrafâză cu data de 15 reoomandat capitularea. Iu portul Saloniohi
când trebue să renunţe de a însoţi la Dreux Domnitorii Angliei. Din inoidentul,
1. o.: Intre gara Bookenhoff şi Elva, în naia greoâscă „Oanaris* a prins trei fre­
cornul mult iubitului său uuohiu şi acela oă regina Angliei, Victoria, îşi va serba
Rusia, a derailat un tren militar, oa ducea gate turoescl, oarî au voit să spargă blo­
ăl ducesei /d’Alenpon. în curând jubileul domnirei de 60 an''’,
două batalidue dela regimentul de infan­ cada. „Canaris* a înoeput apoi să bombar­
Pentru arestanţii de stat dela Seqhe- terie Krasnojarske. Derailarea s’a întâm­ deze Vlatamona‘ . foile englese fac o reprivire asupra vieţii
i
ri
dîu, cum am mai amintit deja, se va îna­ plat din causa unei ploi torenţiale, oare a si a timpului de domniă a domnitorilor
inta din partea comitetului administrativ inundat linia ferată. Apa pe linia ferată din Anodia. Dela Egbert, primul rege on-
al Spghedinului o cerere la ministru pen­ era aşa de mare, înoât soldaţii, cari au Uoua tactică maghiară. gles. c«re s’a suit ne t^on la 827 şi pănă
tru a-le mai uşura sortea. „M.-g“ primesoa sărit din tren, s’au înecat. 15 vagone de „Kolnische Zeitung a publicat în tim­ ar}I, Anglia a avut 56 regi.
u
aoum informatiunea, că în timpul cel mai transport şi 2 vagone ol. II au fost dis­ pul din urmă oâte-va corespondenţe dela Rubstrăgâud din acest! ani, 11 ani
scurt ministrul e hotărît, a da o ordina- truse. 95 răniţi au fost transportaţi la spi­ Budapesta, în cari se spunea, oă mai mulţi de republică,, cei 56 rogi englesî toti la
tiuna, prin oare se va prelungi timpul d9 talul din Dorpat. In acelaşi spital au dmenî politici maghiari de frunte ar fi cău­ olalt.ă au domnit în Anglia timp de
preâm'oTare al arestantilor, oare afli o nu­ fost transportate pănă aoum 25 cadavre şi tând să inaugureze o politică ungurâscă 1059 ani.
Dintre regii Angliei, cari an domnit
mai 2 dre la di: în aH,e privinţe însă nu se cjioe, oă sub vagoaele distruse s’ar mai rusofilă şi chiar ou dre oarî avansuri de
înainte do actuala regină Victoria, tatăl
li-se va fana nio! o uşurinţă. afla încă vre o 30 de cadavre. dragoste pentru ortodoxie...
ei. George IU, a domnit mai mult, 59 de
Trei cai strife't! de tren. Ni-se comu­ Pkotoplastic în Braşov. Eri, Dumineoă, Vestea acesta sună fdrt9 probabil, do­ nnl. dâr în ultimii, an! de domniă a fost
nică. că sdî eliminată, cu ooasiunea sosirei ni-s’a dat ooasiunea să vedem în photo- vadă, oă mai deunăcjl a fost şi îu Buou- fdrte debil din canea bătrâuetelor si numai
trenului dala Clus’u spre Braşov, trei oni plastioul d-lai F. Herb frumosele tablouri rescl un asemenea „om politic maghiar de cu numele mai domnea. Dună acesta ur-
an fost «tţ-i^itl de tren în aprenierea sta- ale Parisului. Astăcjl sa vor pută vedâ fru­ frunte*, oare căuta şi aici aliaţi pentru mâză, oa al treilea între oei cari au dom­
t.iunei Bod de lângă Braşov. Oaşul s’a pe­ mosele ţinuturi dela Rin. acâstă aventură, dâr s’a întors ou buzele nit timp mai îndelungat, Uenrio II, oare
umflate, cum se efice.
trecut astfel : Diipă nleoeroa trenului dela s’a suit pe tron na eonii de 9 an! si a
Bod «nre Braşov. patru nai. ne p'ăsc°au în In orî-oe cas e semnificativă acâstă domnit timp de 56 'ani. Eduard III, toc­
Resboiul turco-grecesc.
r
an opiarep. liniei feret», se «oărinră, de lo­ unguresoă venătdre de simpatii rusesc!. mai se pregătea pentru jubileul său de
comotivă si începură să fugă da-a lungul Armata grecâscă a avut 6răşi Sa pare, că îu soâstă a lor stăruinţă domniă de 50 de ani, oând mortea îi cur-
liniei ferate, ţinând pas "ii tronul timp da o cji sângerhsă. Se telegrafiază diu Maghiarii speră în graţiile câtor-va Ruşi mâ firul vieţii.
oâteva minut». Ţntr’aneea însă caii. ainn- Arta, oă în regiunea posiţiunei Gir- de greutate. Aşa, d. p. este soiut, că şeful Regina Elisabeta s’a suit pe tron în
„gând la un şanţ, nu vrură. să mârgă mai bovo cele doue oştiri inimice intel- aşa numitului „Departament asiatic“ din Ru­ etate de 25 de ani si a domnit 44 ani.
departe, deşi sântul era mic si l’ar fi putut nindu-se, au început lupta piept la sia, departament ce se ocupă şi cu Ges­ Uenrio VI a domnit 39 ani. Henrio VIII
t.re^ uşor. ci o luară curmeziş peste linia piept, luptă, ce a fost nenorocdsă tiunile Orientului european, este d. Basili, 38, Etheland 37, Henrio I 35.
ferată.^ In acest, moment fură însă ajunşi pentru Greci. Brigada generalului oare a fost timp îndelungat consul general Tot 35 de ani an mai domnit: Hen­
de locomotivă. Calului dintâ’fi îi tăia total Bairalctaris a pierdut 418 morţi şi ră­ ruseso la Budapesta. rio II şi Eduard I. George II a domnit
pioidrele de dindărăt, sruncându-1 în partea niţi, între cari 28 ofiţeri. Desastrul Că aceşti „omeni politiol maghiari de 33, er Alfred 30. Timp mai scurt dintre
opusă a limfei ; calului de-al doilea îi tăia acesta şi ocuparea orăşelului Domo- frunte* ar fi atjî gata a-se „alia“ ou Rusia regii Angliei au domnit Harold II şi Edu­
■nioidrele de dinainte, âr calului de-al trei­ Icos a demoralisat mult rămăşiţele în contra Austriei şi a naţionalităţilor, — ard V, aceştia ambii au murit înoă în
lea îi strivi un fyioior. AI patrulea cal a armatei grecesc!, care este silită aoâsta pare fdrte plausibil. anul suirii lor pe tron.
rămas nevătămat, xTrimind numai o strainică acum se se retragă pe totă linia, Văd Ungurii, că în Austria atmosfera Numai doi ani a domnit Ethelbald.
îsbitură. Trenul fu imediat oprit, fără a avend în călcâiul ei pe duşmanul politică dă scântei, şi că la orisont se arată Tot numai atâta au domnit şi regii Rioard
li-se întâmpla urnă nio* o contnsiune călă­ victorios. nori din ce în oe mai grei şi de furtună III şi Hardioonet, âr Edwin şi Iaoob II au
torilor. cari se deteră jos pentru a privi Sub im presiunea acestor soiri de prevestitori... Nu ar fi deci mirare, oa Un­ domnit 3 ani.
cele întâmplate. pe câmpul de resboiii, a produs 6re- gurii să fi voit a-se apropia de Petersburg. Dintre toti regii Angliei, cel mai tî-
\ care sensaţiă în cercurile politice
Ninsâre în luna Maiu. Din Turoţ-St.- Der din nenorocire pentru ei, toţi Austriacii năr la păşirea sa pe tron, a fost Henrio
losinca, ce răsună de câte-va 4^ în
e
Martin se scrie, că pe acolo este un timp avură de astă dată pioidre mai lungi şi VI, care era abia de 9 luni, pe oând un-
Constantinopol. Creta 'pentru Tesalia:
friguros, plouă gi ninge, aşa că oâmnurile mai sprintene şi ajunseră mai repede la ohiul reginei Victoria, Wilhelm IV, oând
astfel gândesc Turcii. Numai sub
au un aspect, oa pe la finele lui Noemvre. punotul vizat de Unguri. s’a suit pe tron a fost de 65 de ani.
condiţia acesta, se 4ioe, Turcia ar
Omenii fac foc în case oa iârua. Lucrul Sunt zadarnice svîroolirile unguresol. Etatea biblică, dintre toti regii, nu­
fi aplecată la încheierea păcii. Dâcă
câmpului, la care abia s’bu apucat, a înoe- Rusia e un imperiu slav; acolo nu pot în­ mai patru au treout’o. Dintre aoeştia unul
într’adever soirea acăsta s’ar adeveri,
tat ou totul. Nu se pote sămăna si; se tem colţi simpatii pentru Maghiari, asupritorii este regina Victoria, oare e de 78 de ani,
atunci Sultanul e fbrte modest în
u
“toţi. că va fi recoltă rea. — Din Mbhaoin Slavilor din Ungaria. („Liga Rom. ) Wilhelm IV de 72 ani, George III de 82
pretensiunile sale. Credem însă, că
se scrie, că pe acolo dilele aceste s’a răoit şi George II a trăit 77 ani. Regina Elisa­
cestiunea se reduce numai la o sim­
astfel temperatura, încât omenii trebue să beta abia împlini etatea de 70 ani, Iaoob
plă manevră Ziaristică.
facă foc în case. Cea mai mare parte a Dare de semă şi mulţămită publică. II trăi 68 de ani. Tot 68 de ani trăi:
Din Constantinopol se telegrafiază
■pomilor, din oausa frigului, s’au nimioit. Eduard I, Henrio III, âr Eduard III trăi
cu data de 15 1. c., că P6rta a dat Braşov, I Maiii v. 1897. 56 ani.
Cine este pricinuitorul catastrofei dela răspunsul la propunerea de intreve- Din prelegerile publice, iniţiate de Dintre toţi ceilalţi regi englesî, nicî
Paris? Se telegrafâză diu Paris, oă oerce- nire a puterilor. In virtutea acestui Comitetul „Reuniunii femeilor române pen­ unul nu ajunse etatea de 60 ani.
tările pornite în oausa isbuonirei înfricoşatei răspuns, P6rta face pendente ostili­ tru ajutorarea văduvelor române sărace diu Dintre dinastiile domuitore în Anglia,
catastrofe s’au terminat. Resultatul este, oă tăţile dela primirea or! refusarea ar­ Braşov şi Săcele* în folosul fondului aces­ timp mai îndelungat a domnit dinastia ac­
■un individ aplicat la chinematograf, cu nu­ mistiţiului şi condiţiilor de pace de
tei Reuniuni şi a fondului „Coresi* pentru tuală. Din oasa de Hunnovera au domnit
mele Bellao, a mărturisit, oă el a luat un cătră Grecia. Condiţiunile aceste sunt tipărirea de cărţi şcolare, şi ţinute în Du­ 6 regi englesî (socotind şi pe regina Vic­
vas cu eter, ca să torne într’o lampă. Cu următdrele: minecile Postului mare de: D-l loau l opea, toria) timp de 444 ani, pe oând oei 7 stu-
D
ooasiunea aoâsta a rugatijpe ajutătorul său ţ)ece milione funţl (oam 120 milidue prof., D-şdra Maria Bogdan, profesdră, D-nii arcjl au domnit numai 363 ani, oei 8 din
Bagasohoff, oa să-i facă lumină. Acesta'a florini) despăgubire de răsboifi ; restabilirea
Ioan Ciortea, Iordan Popovicî, Dr. Iosif oasa Plantagenet 423, şi cei 5 regi din
aprins atunci un chibrit, dela care imediat vechoi graniţe a imperiului; reînoirea con­
Blaga, profesori şi Dr. Vasilie Saftu, preot, oasa Tudor 236.
a luat foc eterul din vas şi de aci focul venţiei, pe basa dreptului internaţional, re- s’au incassat 176 fl. 10 cr. Spese au fost Regii din casa de Hannovera nu se
s’a astins mai departe ou o celeritate de feritdre la supuşii greoi din Turcia; înohe- 10 fi, A rămas deci 166 fl. venit curat, care disting numai prin aoeea, că ei au trăit o
neoredut. Bellac şi Bagasohoff de-ocamdată iarea unei oonvenţii privitore Ja estradarea s’au şi împărţit la fondurile sus amintite. etate mai lungă, dâr au pus şi basă statu­
n’au fost arestaţi. — De-odată ou asta orimiualilor de rând; mai departe, liberă
Esprimăm deosebită mulţămită prele- lui constituţional engles, prin oare popo­
amintim, oă în palatul metropolitan din comunicaţia în porturile din Volo şi Pre-
gătorilor, cari şi-au dat munca lor preţiosă, rul engles şi-a aşeejat libertatea pe o basă
Paris s’a ţinut un consiliu, în oare s’a ho- veza deodată ou înoeputal armistiţiului. îm­
în folosul culturei publioului românesc din solidă şi sigură.
tărît, oa Metropolitul să cumpere looul, pe puterniciţii oontraotaDţilor au să se întel-
Braşov şi a fondurilor sus amintite.
-oare a fost construit bazarul ars şi să ri­ nesc-ă şi desbată în Phersalos. Tot cu acdstâ ooasiune constatăm, că
dice o biserică în acel loc. Proprietar: Anreî Mureşiamt.
Privitor la aceste oondiţiunî de la prelegerea ţinută de D-l Dr. Vas. Saftu
Cataractele Dunărei, D-l inginer şi fa­ pace se scrie din Berlin, că marile în Dumineca Floriilor, s’au înoassat 41 fl. Redactor responsabil: Gregorim Maâ®r.