Page 26 - 1897-05
P. 26
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI __ ______________ Nr. 100,-1897.
unire cu celelalte creaturi ostile, s’a opus tingentul pentru garda creaturilor străine,
vitele, decât pote să erâscă copii români, epistola pastorală adresată încă din Blaşiu
propunerilor salutare, ţinând chiar de ono- mai bine ’l lăsăm în întunereoul, în oare
oarl snnt oondamnaţl a veci în timp de 8 cătră oredinoioşii eparchiei sale, puroeijend
rea oraşului a nu griji pentru scoli, e uşor se află. De-ocamdată esemplele rare nu ne
ani în atingere ou un profesor, care-i de din cuvintele apostolului: „Etă de acum
de prioeput. disgustă; vom întrebuinţa t6te mijlocele corat pentru nepăsarea sa ou guler de aur. sni-mă-voi în Ierusalim* etc.
4
Pe noi ne împârtă însă atitudinea ob pentru oprirea desoreeraţilor dela fapte ru întrebăm publicul român, ori de seie După inserat, episcopul s’a dus la re
servată de oătră baronul Mustatza şi profe şinase; nereuşind în fine vom trebui sâ-i 09 instrucţiune primeso copiii români în şedinţă, unde s’a început îndată primirea
sorul Ionu Bumbacu. măturăm fără oonsiderare. gimnasiu ? Examineze părinţii mlădiţele în deputaţiunilor gratulatore. Mai întâiu a’a pre-
E trist, că trebue să venim înaintea Aoum să trecem la persâua profeso credinţate unui om, oare-şî bate joo de sentat Capitlul apoi biserioele ; a urmat apo-
publicului ou astfel de lucruri; interesele rului de limba română la gimnasiul supe
obiect şi sugerâză prin apatia şi negli- deputaţiunea comitatului sub oonduoerea
naţiuuei însă ne silesc la informarea obiec rior din Cernăuţi Ionică a lui Ionu Bumbacu. genţa sa dispreţul limbei şi literaturei ro fişpanului lacabffy Imre. Au urmat apoi
tivă asupra stării adevărate, ca răul să se Era uu timp, în care acest bărbat juca ro
mâne. Ou durere o mărturisesc acâsta ele rend pe rând deputaţiunile; oraşului, mi
potă mai lesne looalisa. lul demagogului celui mai radical; înfiinţa vii nenorociţi de fericitul profesor. Cu altă liţiei, tribunalului, a corpului didactic dela
Baronul Mustatza, un tip de proteu, societăţi, se înceroa ohiar în lucrări literare; 4
ooasiune vom publioa, basaţl pe date, un gimnasiul de stat* etc.
fără naţiune, fără oonfesiune, se susţine măcar oă acestea au astăcjl numai valorea
raport detailat asupra tratării obiectului; La 2 6re a fost banchet la hotelul
totdeuna prin exploatarea situaţiunei pre unor svârcolirl stilistice şi întrâga acti Nu vede nefericitul profesor, cu ce sistem, „Regele Ungariei pentru 150 persone.
14
care a partidelor, fiind neevitabil la ori ce vitate politioă fără resultate, e o dovadă
cu oe zel, cu câtă abnegaţiune lucrâză pro Episoopul a rostit un toast pentru ponti-
încuroătură. Pentru Români are numai o eclatantă pentru lipsa vederilor mai largi,
fesorii de limba rutână.? Nouă nu ne tre- fioele roman pentru Msjestatea Sa monar-
valore teoretică; el e mentorul fidel al ve totuşi reounoscinţa zelului nu s’a perdut. bue raportele inspectorilor şi a directorilor; ehul şi pentru dieoesă.
chilor conservativi. Pe timpul lui Pace a Svîroolirile din anii trecuţi însă nu-s în
plângerile elevilor sunt mărturia unui fene- Sâra a fost conduct de torţe ; musioa
trebuit să se dedare de Român, oare obi- stare a aooperi nici a justifica ţinuta de
mon trist în mijlocul nostru. Un Român ze pompierilor a intonat un marş naţional, âr
ceiă îl observă de atunol necontenit, oând faţă.
los într’un post însemnat pentru Români, nu-i mulţimea aolamâ călduros pe noul episoop,
e grămădit şi pălmuit de partidele străine, După un timp de retragere Bumbacu
distins de autorităţi. La serenada, ce s’a dat în onărea epis
pentru a afla refugiu şi oorotire în mijlo iese ârăşl la ivâlă, lăsându-se ales în oon- Demagolul radical din timpul trecut, a copului, a oântat oorul d-iui Vidu. După
cul Românilor prea ospitall, fără oea mai siliul comunal, unde se opune înfiinţării
ajuns la adăpost în braţele perlei bohemc, care prima cântare a ţinut un discurs d-1 ad
mică reoompensă; din contră Mustatza jert- unui gimnasiu inferior român în Cernăuţi.
e o pacoste pentru poporul român. vocat Dr. Isidor Pop îu numele poporului,
fesoe t6tă averea pentru catolici şi Jidovi, La a doua alegere suburbienii au dat vo
Laoheul perlei buheme nu oredă, că la oare episcopul răspunse accentuând, că
primind în sohimb numai uisce fărâmături, tul, numai din oausa disciplinei, candidatu
nu vom pune capăt buiăciei sale; suntem va lupta tot-dâuna pentru binele poporului
1
cari îl obligă a procede pe oalea sinucida- lui propus de „Concordia * în contra gu
numai curioşi, oe posiţie vor lua faţa de şi întărirea religiositâţii, oare e basa bună-
rei politice. Un psicholog ar avă un obisot vernului. Am aşteptat, că profesorul Bum-
infamia acâsta suburbienii şi damele ro stări şi înfloririi poporele.
extra-ordinar de experimentare. Unioul ideal, bacu va fi consciu de condiţiucile, sub cari mâne, cari îşi regligâză chiar interesele Din incidentul instalării episcopul Dr.
ce-1 urmăresce, e mănţinerea la putere, pre- a îutrat a doua 6ră în oonsiliul comunal. proprii, pentru scăparea copiilor sermani Radu a primit numărose telegrame de feli
senţa în tote comitetele şi zădărirea oon- Fiiad însă ales, a părăsit ou necre din ghiarele galiţianiior. citare, între altele dela Metropolitul Mihâlyi,
trarilor.
dinţă tabăra Românilor, ataşandu-se oon- Severus. dela episcopii Pavel şi Szabâ. Foile un-
Spre scopul acesta posede şi un jur
trarilor. guresol, ce le primim aclî spun, că l’au fe
nal jidoveso, în oare vorbesce fără autori-
In timpul din urmă s’a întâmplat un licitat şi miniştri BânflEy, Wlftssios, Joşika
sare în numele poporului român, în cele Instalarea episcopului Dr. D. Radu.
fapt, atât din punctul de vedere al disci şi contele ministru de esterne Goluchowski.
mai multe caşuri în numele ţării — difficile
plinei, cât şi cu privire la procedură, de tot In urma programului statorit, insta ErI-s’a ţinut la Lugoş Consistor plenar.
est satyram non scrib ere. —
rusinos. Demonstrând Dr. Voloinschi ne larea noului episcop de Lugoş, s’a făcut
Poporul român » fost în ochii baro
cesitatea şcolilor, ridică Bumbacu glasul său Duminecă în 16 Mai u. cu mare solem
nului totdâuna plebea neoapaoe de oultură, După culisele diplomatice.
în favorul contrarilor, declarând, că „nu e nitate. /
nec&pece de-o desvoltare politică; a-şl în
nenorocire, că un număr însemnat de băieţi La sosirea episcopului în gara de La finea anului trecut s’a pe
suşi limba română, e incompatibil ou ono-
români nu cerceteză şcola, fiind-că „sunt ser- Lugoş, a fost salutat în rândul întâiu de trecut următorul incident în Con-
rea nobilului baron. Nu ne mirăm deol, că
rnani** ; (din altă causă nu oopiil liftelor Magnificul Domn Petru Pop, canonic şi stantinopol între diplomaţia rusăscă,
a căutat să zădărnicâscă intenţiunile bune
străine sunt mai avuţi?) „Afară de aceea vicar oapitular, printr’o cuvântare în care francesă şi turcescă:
ale Dr.-lui Voloinschi.
nici nu e recerută desvoHarea deplină a ^cale a esprimat bucuria credincioşilor, că Pro- Rusia s’a învoit eu Turcia oa — în
Pănă acuma n’a oreat nimica positiv; lor, căci poporului român îl lipsesce încă pri vedinţa s’a îndurat a-le trimite un mire tr’o formă oe se va fixa mai târcjiu — să-i
una ÎDsă i-a suooes, adeoă demoralisarea ceperea pentru folosele înveţămentului; co atât de iubit. Episcopul răspunse fărte emo predea Creta. Turoia, conform politicei ei
şi discreditarea politioianiior conservativi. muna deci nu trebue se se grăbescă cu înfiin ţionat cjicettd, că dorinţa sa este de-a ser în doi perl, a fâout cunoscut planul acesta
RomâDul serios treoe astâcjl peste ba ţarea şcolilor“. vi spre mărirea lui Dumnezeu şi spre bună Franoiei pe după spatele Rusiei. Ambasa
ronul Mustatza la ordinea cailei, catastrofele Astfel promovâză representantul Ro starea diecesei şi poporului. Vicecomitele dorul franoes din Constantinopol a comu
ultime sunt signalele cobitore ale tragioului mânilor din suburbii interesele alegătorilor, Litselc a saiutat apoi pe episoop în limba
nicat intenţiile aoestea ale Rusiei guver
sfîrşit pentru un politioiaa al oărui spirit astfel descrie el aspiraţiunile suburbienilor maghiară dând espresiune bucuriei, ce simte,
nului dela Paris şi ministrul-president Ha-
putea să aibă altă menire. între apiausele duşmanilor neamului ro că pote saluta pe noul episoop în care co notaux a propus guvernului Ţarului, ca Ru
Trecând la al doilea Herostrat, de- mân. Şi acesta o face un fiu de ţăran din mitatul primesoe un nou sprigin pentru pros- sia să ooupe Creta, âr Francia va ocupa
clarămc, ă nu scopositn a ataoa familia, oare Costâna, Tajuns numai prin ironia sorţii perarea religiunei şi-i doresce viaţă lungă o parte din Siria după dorinţa ei. In mo
posede unii membri fârte folositori şi ou profesor de limba română la gimnasiul su pentru fericirea biserioei comitatului, po dul acesta însă totuşi n’au voit să se jâce
multă inimă pentru popor. Considerând perior din Cernăuţi, districtul cel mai pe porului şi patriei. Episcopul răspunse espri- cei din Petersburg — şi astfel Creta a ră
însă situaţiunea tristă din present şi văcjend riclitat, un fiu de ţăran, care a avut destul mendu-i mulţâmită pentru ovaţiunile făcute. mas Turciei pănă la invasiunea Greoilor.
răul, ar fi o orimă a nu lămuri publicul prilegiu a ouuâsce câtă daună aduce po Dela gară Uustritatea Sa a mers la Positia acesta a Rusiei faţă da Fran
român asupra modului subminărilor conti porului român lipsa de şcolă. catedrală în ovaţiunile însufleţite ale popo cia în cestiunea Orientală este fârte sem
nue din partea contrarilor. Nu putem sta Cu privre la argumentele expuse în rului. In atriu îl aştepta Capitlul în ornate nificativă.
nepăsători, când vedem nisoe fii rătăoiţî ai sensul inspectorului Tumlirz — care ou saore şi după-ce se îmbrăca cu odăjdiile
poporului descendenţi direcţi din opincă în drept e oontra luminării poporului român, sfinte şi luâ sceptrul în mână, se uroâ pe tron.
rândurile duşmanilor noştri, cărora le ser căci întemplându-se acâsta, nu mai ere I 1 In biserica catedrală a fost salutat de
vesc chiar de arme contra elementului ro el loc în ţâră — deolarăm, oă e o ne pe amvon de cătră Ilustrul domn oanonio — 6 (18) Mai.
mân ; aci trebue să ne preougetăm fârte norocire depărtarea lui Bumbac din Cos- preposit Ştefan Moldovan. Episcopul răs i* Grigorie Peucescu. Duminecă la 7
bine, căol dâcă poporul român va da con- tâua, unde ar fi putut să păzesoă mai bine punse printr’o vorbire framâsă luată din ore diminâţa a răposat în Bucuresol Gri
gorie Peucescu, fost ministru al domeniilor,
orator de frunte şi unul din cei mai emi
Sera a doue-djecT şi şeptea. cjicând, că represintă un tablou viu, âr cei elibereze. Prima privire mi-a arunoat’o nenţi jurisoonsulţl din România. Gr. Peu
lalţi să ghioâ8că. mie.................. cescu s’a năsout în Roşiorii de Vede la
1
„Iubeso oopiil pasionat *, cjise luna, „Copila cea mai mică**, (fise luna, „se „Norii se puseră între noi, par’ oă 1842. Studiile secundare şi le-a făcut în
„Mai cu sâmă cei mai mici sunt f6rte dră închina mai departe. „Dâr oei asta?* o voiau să ne faoă imposibilă privirea; el se Bucuresol, âr cele universitare la Paris,
4
s
gălaşi şi hăzlii; când niol nu le trece lor întrerupse mamă-sa, „când ai cj' * „Dâne sui în trăsură, visitiul dete biciii cailor, unde cu mare suooes a obţinut diploma
prin gând, mă strecor până la perdelele nouă astăcjl pânea cea de tâte cb^ !“ cari porniră repede spre pădure, lăsând în de doctor în drept. In 1871 a fost ales
6
14
ferestrilor şi îi privesc neobservată. Este mai şoptit oeva dâr n’am înţeles! Copila urmă-le nori deşi de pulbere, — nu-i mai pentru prima âră deputat, aparţinând par
atât de nostim să vecjî cum îşi ajută sâra privia perplexă la? mamă-sa. — „Spune-mi puteam urmări. tidului conservator, din care s'a retras la
la desbrăoat; întâia apare umărul mic ro dragă ce ai (jis“ o întreba âr. — „Nu te „Mă reîntorsei în închisore, lăsând 1895, întrând în partidul naţional liberal.
tund din haină, pe urmă braţul, Ori oând supăra mamă dragă! răspunse micuţa, să’ml alunece razele peste melodia sgâriată Ca director al cfi ar0 or
l „Timpul** şi „Epoca*
44
îşi desoalţă ciorapii văd un pioioruş delicat „m’am rugat: dă-ml şi unt mult pe pâno!“ în părete, ultimul său adio; unde îucetâzâ el s’a dovedit un dibaoiu mânuitor al oon-
u
şi alb, un pioioruş de sărutat, îl şi sărut, , cuvintelp, vorbesc tonurile! — Numai note deiului în susţinerea ideilor sale. Era cu
adaugâ luna. Sera a doue-tjecî şi opta. singuratice puteau lumina razele mele, par noscător profund al literaturei române şi
„Astă-sârâ mă uitai âr într’o odae, Vântul sufla rece, norii se furişau pe tea oea mai mare va rămânâ pentru mine al istoriei naţionale, stând în legătură cu
unde nu lăsară stolurile dela ferestre în aer, numai oâte o clipă puteam zări luna. totdâuna în întunereo. toţi scriitorii de frunte din ţâră. Ca publi
cist s’a distins mai ales în cestiunea ţără-
jos, neavând vis â vis; aiol vătjui o mult „Prin spaţiul liniştit de aer privesc „Melodia sorisă era un imn funebru?
pâsoă despre oare a scris o’un talent re
ţime de copii. Cel mai mic era o fetiţă în jos oum se gonesc norii**, îmi cjise după Erau tonuri de bucurie, de fericire? Mer
marcat de tâtă lumea politioă de dinoolo.
abia de patru ani, dâr soia tatăl nostru mai mult timp luna, „văd umbre lungi gea el la morte, ori spre a-şl îmbrăţişa
S’a ooupat în deosebi cu raporturile din
aşa de bine oa şi ceilalţi fraţi; mamă-sa alergând pe pământ! Tocmai mă uitai în iubiţii ?
şede în t6to sările lângă ea pănă se în interiorul unei închisori; înaintea porţii aş „Razele lunei nu pot oeti tot ce scriu tre capital şi munoa agricolă, despre oare
chină, pe urmă o sărută şi stă lângă ea tepta o trăsură, un prisonier era eliberat. muritorii. a înaintat camerei şi un proieot de lege
pănă adorme, nu durâză mult şi i-se şi îd- Racjele ’ml lunecară prin grătelele ferestrei peutru toomelile agricole. înmormântarea
„Prin spaţiul larg de ser, văd în jos
ohid ochişorii. In sâra acâsta erau cei doi pănă in odae; văcjui oum insemnă priso- i-se va faoe acjl după amiacjl.
norii alergând, văd umbre lungi întunecate
copii mai mari cam sălbatici, unul săria nerul pe părete câteva rânduri de adio!
pe pământ. 14 Preiensicni stupide. Cu ocasia insta
într’un picior încolăcindu-se în cămaşa-i cele scrise nu erau cuvinte, ci o melodie; Lalla. lării noului episcop de Lugoş, şoviniştii
lungă şi celălalt puşese un scaun în vârful revărsarea inimei sale în noptea ultimă pe
ofioioşl şi neofioioşl au păşit faţă cu paol-
patului şi adunase hainele dela toţi ceilalţi trecută aiol; uşa se deschise, veniră să-; nicii Români din aoel oraş ou pretensiunl
