Page 27 - 1897-05
P. 27
Nr. 100.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
stupide. „Budapesti Hirlap" de ncfi spune, opera unui orologeriu din Nowgorod, de dâr la a doua au aflat o resistenţă înver nevoit a urma sistemul veohiu, sistem de
că oâpit&nul oraşului Lugoş a făcut atentă origine din Austria. şunată. In mai multe locuri soldaţii s’au oultură, cu totă dragostea oa ar ave de
poliţia, că pe edificiile publice nu este per luptat piept la piept şi trupele erau aşa a introduce îmbunătăţiri.
Nici domn mare, încă nu e bine. E
mis a se arbora deoât stindarde tricolore de aprâpe, înoât artileria n’a putut să ma Deşi suntem o ţâră agrioolă, însă cu
lucru onuosout, că ori şi ce ocupaţiune,
maghiare. Comitetul arangistor a răspuns nevreze. Turoii au avut 17 ofioerl şi 1B regret trebue să o mărturisim, oă agricul
ori ee posiţiă, îşi are partea avantagiosă
căpitanului, că n’are stindarde unguresc! omeni morţi, 6 ofioerl şi 272 soldaţi răniţi. torii noştri numai de soiinţa agrioolă nu se
şi desavantagiâsă. Omul sărac de multe
şi oând acesta i-a îmbiat câte-va, le-au re- Pierderile Greoilor treo peste 1000 de ocupă, puţinele luorârl eoonomice ce avem
or! fantasâză, „de-as! fi eu împărat, de-aş!
fusat de a-le arbora. Gasul acesta i-a su âmenl. sunt aprâpe neounosoute agricultorilor, âr
fi eu rege", dâr să soie, oă nici împăraţi
părat pe şoviniştii nstoleranţi şi văd în el După lupta dela Gribovo, Greoii au celor 4 sâu B reviste agricole (e ridioul nu
lor, nioî regilor nu le merge toomai aşa
un incident „vătămător" pentru maghia încercat să înainteze din dou asupra lui mărul de 4 reviste pentru 4% miliâne de
bine după oum se pare. Aprope în fiă-oare
rismul oraşului Lugoş. — Intr’adevăr, ast Gribovo prin drumul Gremenioa. Ei însă agricultori) apar graţie dragostei oe au
lună oetim câte o soire despre vre-un aten
fel de preteusiunî stupide la o sărbare, au fost respinşi de Turci în mai multe lupte oonduoătorii lor da a propaga soiinţa
tat făcut asupra împăraţilor, regilor, per-
ce
care orl-ce s’ar ch t 8 & vut oaraoter ro oe s’au dat pe înălţimile delă Gremenioa şi agrioolă.
eonslor de frunte eto. Au treout de mult
mânesc, este cea mai strălucită dovadă a Gribovo şi au pierdut 300 morţi lângă po
timpurile fericite, oând popârele erau pen Aoâstă nepăsare a contribuit de si
fanatismului de rassă non plus ultra, cu dul Papes.
tru împăraţi, er nu împăraţii pentru po- gur, în mare parte, oa publioaţiunile agri
-care „patrioţii" patentaţi ţin să se ilustreze
poră. E vorba aci despre neplăoerile moş Ou data de 16 Maih se telegrafâză cole să fiă atât de rari şi încă mai rari
în faţa lumei culte.
tenitorului de tron al Italiei. Aoest moşte din Atena, că sâra la 11 ore canonierele acele de valore. — Totuşi se mai găsesc
nitor de tron se află de presant în Vene escadrei greoesoi au Îmbarcat detaşamen şi la noi omeni, cari să spere oă luorurile
0 nonă şcolă română în Macedonia.
ţia cu soţia sa, pentru a asista la deschi tul epirot de trupe regulate. In modul se vor îndrepta, oă se va da atenţiunea
Săptămâna trecută s’a făcut inaugurarea
derea esposiţiei de arte internaţională. De acesta dâr în Epir ar fi încetat ostilităţile. cuvenită sorierilor agricole şi scot oâte-o
unei nouă şcoli primare române la Gopeşî
trei cjile, decând petreoe moştenitorul de S’a mai lăţit scirea, că s’a acordat un lucrare la lumină. — Intre cele din urmă
<în Macedonia. Clădirea este una din cele
mai f'rumose din Macedonia şi a fost con tron italian în Veneţia i-a causat multe armistiţiu. avem luorarea d-lui Dr. Maior profesor la
neplăceri mulţimea petiţiunilor. Foile din şeola centrală de agricultură şi la semina
struită în urma stăruinţei Eforiei şoolelor O scire telegrafică din Constan
Veneţia scriu, oă în acest timp sourt 1100 rul Nifon — Agrologia, seu Agricultura
ţromâne din contribuţiunile (20,000 lei) lo tinopol anunţă, că cercurile diplo
petiţiunl au fost înmânate moştenitorului. generală.
cuitorilor din Gopeşî. matice au fost tare surprinse de ma
Ori unde mergea păreehea moştenitor©, în tfţfAutorul, afară de cunoştinţele sale
rile pretensiunî, ce le are Pdrta în
Fantasia bolnavă. „Egyetdr(ds dela 17 tot locul era urmărit de mulţimea potenţi cestiunea încetării ostilităţilor şi a proprii, a mai consultat la facerea luorărei
u
1. o. publică o notiţă de tot hazul. Unui lor. Mulţi urmăreu gondola moştenitoru armistiţiului. Cu tătă solicitudinea pe cei mai buni autori şi profesori germani
şovinisfc, de bună sâmă sorintit la minte, lui, ou bărcile, er pe canalele deschise puterilor de-a micşora aceste pre- oa: Thăar, Settegast, Kuho, Heiden eto.
d-s’a năzărit în bolnavele sale halucinaţii, mulţime de omeni îşi aruncară petiţiunile tensiunî, ele vor rămână totuşi mari Agrologia D-lui Maior are 616 pagini
că un „mare atentat" se pregătesce asupra lor în gondolă. Aşa se îmbulzea publioul şi nu e speranţă, că Turcia va mai şi cuprinde 217 figuri interoalate în text;
stătu ei lui Arpad-bdcsi de pe vârful Tâm pe marginea canalului după principe, că avă consideraţiunî de echitate faţă ea a fost aprobată de ministerul domenii
pei nostre. Acest plan infernal, — (fi şese inşi au şi oăcţut în apă. Ba s’au aflat cu Grecia, mai ales în urma aouă- lor oa carte didaotioă pentru soolele seoun-
00
numita foiă — s’a pus la cale de-un co şi de aceia, cari înotau după gondola moş lor atacuri ale Grecilor în Epir. dare şi 9Uperi6ro de agricultură.
mitet format din Români şi Saşi din Bra tenitorului, ca să ajungă să-i dâe peti- Plenipotenţii puterilor au co Luorarea d-lui Maior e împărţită în
şov. în Gestiunea acesta membri comitetu ţiunea. municat deja guvernelor condiţiu- 12 capitole, oare tratâză despre: plante şi
lui au avut şi o oonsultaţ’ă în oare s’au viaţa lor, pământ şi teren arabil, situa-
Concert. Joi, în 20 1. o. oapela oră- nile de pace turcesc!, despre car!
legat ou jurământ, că nu se .vor linişti ţiune şi olimă, amelioraţiunile agrioole, lu
şenâscă va ooncerta la otel „Europa". am făcut amintire în numărul nos
pănă nu vor rupe gâtul lui Arpdd-Jcomdm. tru de ier!, şi acum aştăptă nouă crările curente ale pământului şi instrumen
Comitetul s’a îngrijit, vecjl Domne, şi de
demersuri şi ordine. tele întrebuinţate, gunoiul şi îngrăşăminte,
bani pentru realisarea planului. Mai mulţi
Besboiul turco-grecesc. sămânţă şi sămănat, întreţinerea sămăuă-
„Valahi® transilvăneni, caii trăeso în Ro turilor, recolta productelor, treeratul şi cu
mânia, au pus la disposiţia comitetului Soirile ce vin de pe câmpul de răţitul productelor, ^păstrarea lor, şi în fine
1480 frânei pentru aoâstă menire. Planul resboiu continuă a fi contracţicetore. mijlooele de transport.
însă nu şi-l vor esecuta păuă colo oă- Oficidsele din Constantinopol vor Atena, 17 Maiu. Plenipotenţiaţii După cum vedem autorul desorie tot
tră iarnă, oând visitatorii Tâmpei sa vor besc mereu de victorii secerate de puterilor au pretins, că guvernul ce e necesar de la pământ, sămânţă şi pănă
mai rări. Atunci apoi vor submina piedes Turci, pe când cele din Atena din grecesc să dea ordin trupelor dela la vendarea productelor.
talul statuei şi vor arunca-o în aer cu ma contra susţin, că Grecii sunt, cari Arta şi Domokos de a înceta ostili Luorarea pâte fi îuţelâsă de orî-oine,
terii esplosive. — Atâta scrie fâia ungu- în cele din urmă totuşi nu se vor tăţile. Ministrul Rallis a promis acăsta, oăoî sutorul a căutat a se folosi numai de
râscă. Pentru ca lucrul să fiă şi mai cu lăsa cu deseverşire învinşi. Se des- ăr în urmă a observat, că continua terminii întrebuinţaţi de ţăranul român.
chichirez, trebuia să vestâscă pe oetitorii minte dintrio parte chiar şi scirea, rea ostilităţilor în Epir s’a făcut din Criticii severi p6te vor găsi erori, pen
săi, că la eaeoutarea acestui „atentat infer că Turcii ar fi ocupat orăşelul Do-
molcos. Se spune înse totuşi, că pla causă, că dinastia e ameninţată cu tru noi îusă e o luorare bună pentru oă e
nal" va trimite un special raportor, care
nul de operaţiuni turcesc! pentru pericul serios. Pericolul acesta ar oea dintâifi de acest gen, şi pentru oă e
să descrie în amănuntele lui sfârşitul tra
a face se cadă posiţia Domolcos este urma în realitate, în momentul când scrisă oât se pote de popular, de aceea o
gic al superbei statue.... Nebuna fantasiă
urmărit cu activitate din partea armatele grecesc! s’ar reîntdrce la recomandăm tuturor agricultorilor, oe voeso
produce tot felul de fructe. Atena, fiind-că poporul ar crede, că a consulta o luorare seriosă.
Turcilor.
Inundaţia. Din Turda se sorie cu data Turcii sunt fdrte iritaţi asupra e vorba să se înfiinţeze un guvern Noi felicităm pe autor pentru munca
de 16 1. o.: Inoepend de afli dimfnâţă Grecilor din causă, că cu tote pier militar. sa şi dorim că primirea oe ’i va face lu
Arieşul oresoe conţinu, pe la Sân-Mihaiul- derile mari ce le-au avut, totuşi Londra, 17 Maiu. Pressa englesă mea nostră agrioolă aoestei lucrări, să-l
de-sus, Cristiş şi Poiana a eşit din alvia aceştia au luat drăşî ofensiva în condamnă pretensiunile prea mar! încurajeze a soote şi celelalte părţi, ce ui
e
sa. Pe la arnâdî rîul umflat a rupt maga Epir. O telegramă din Constanti ale Turciei. „Times“ 4i° ) că ele le promite în prefaţă.
zinul de lemne a statului, ce era în apro nopol cjice, că Edliem paşa a primit simplaminte sunt de a-se reiepta şi
piere, şi mai multe mii de metri cubic! de de nou instrucţiuni şi ordine, ca se crede, că marile puteri nici nu le
lemne au fost tiânate de apă. Un şoolar urgiteze avansul spre vechia frontieră vor lua spre cumpănire.
dela şcâla civilă I. Crişan, voind să prindă a Greciei.
Colonia, 17 Maiu. După inlor-
pe promenadă un lemn ce plutea, a căcjut Ofensiva grecăscă a venit toc maţia „Gazetei de Colonia“, consi Secta celor ce se îngropa de vii. Ia
în rîu şi se înnecâ. Se cj'oe, că apa a oau- mai la timp pentru a da Pdrtei mo liul ambasadorilor aprobă pretensiu- ţinutul Tiraspol din Rusia se descoperi o
sat mar! pagube. Se mai scrie despre ur- tive în favdrea unor condiţiunî grele nea Turciei referitdre la despăgubirea nouă seotă, ai cărei membri prin martirage
mătârea întâmplare: Un om mergea cu şi pentru a obţine cât se pote mai de răsboiu. Ei află de motivată chiar îngrozitâre voeso a-şl arăta credinţa faţă
trăsura o’un oal spre Ghiriş. Nu departe mult concesiuni prin întrevenirea pu şi ocuparea Tesaliei şi se pare, că de religiunea lor. Grozăveniile acestei secte
de gara din Turda apa luâ pe călător da terilor. Cercurile diplomatice înse numai Francia se va opune acesteia. au ajuns culmea, mai ales la sfîrşitul anului
pe drum dimpreună cu trăsura şi-l duse cred, că nu se va pute acorda Tur trecut; preoţii lor adeoă au făout ounoaout
în undele mar! ale rîului, şi într’un mod ciei decât o indemnitate proporţio Aiena, 17 Maiu. După informa- credincioşilor, că în 1 Ianuarie c. se va
dre cuta miraculos undele rîului îl arun- nală cu cheltuelile sale de resboiu, ţiunile Ţarului „Emporar", oficerii prăpădi lumea. Cea mai mare parte dintre
oară într’un tufiţ de pe o livadă, d« unde apoi câteva rectificări mici la gra grec! staţionaţi lângă Domokos au membrii aoestei seote în frioa lor au lăsat
apoi îşi continua drumul mai departe no niţă şi modificări la capitulaţiunile subscris o declaraţiă în sensul, că să fiă înmormântaţt de vii, deârece dogma
rocos. In spre seră apa cresce conţinu, se în privinţa Grecilor din Turcia. nu vor ceda nici o palmă de loc, chiar lor spune, că acela, oare more o astfel de
4ioe, că posiţia comunei Agârbioiu este „Agenţiei Române i-se anunţă dăcă li-ar ordona acdsta comanda morte groznioă, pe lumea cealaltă va fi
u
ameninţată. din Atena, că guvernul grecesc a supremă. ânger. Autorităţile rusesoî, după oe au aflat
adresat miniştrilor puterilor o notă Domokos, 18 Maiu. Turcii au în da aoâstă sectă, numai decât au şi înoeput
0 suvenire rnsescă monarcimlui nos
în care aruncă totă răspunderea ope ceput ieri după amiacj! atacul în con oercetarea. A fost prins un tînăr de 24 ani
tru. O deputaţiuue a coloniei austro-un- ou numele Kovalev, oare asemenea a mem
raţiunilor din Epir asupra armatei tra posiţiunilor grecesc!. Lupta s’a
0
gare din Nowgorod (Rusia) sosi (filri bru al sectei; acesta a deolarot, oă el sin
turcesc!, care fortificând Gribovo a început pe tdtă linia, luând parte şi
aceste, după oum scrie fâ'a rusescă „Na- gur a îngropat de vii 17 6menl într’o piv
încercat se ocupe împrejurimile Ar principele moştenitor.
rod", în Viena, să dea monarchului ca su niţă adâncă. Membrii seotei s’au 9upus de
tei. Afară de acăsta nota esplică,
venire un orologiu origiual şi preţios pen bună voiă să sufere rnârtea groznioă. Oând
că operaţiunile dirigiate de coman
tru visita sa făcută în Rusia. Orologiul are l - i i e r a t a a r ă . autorităţile au cercetat pivniţB, unde au
dantul grec, nu s’au făcut decât pen
•un turn înalt de 1 m. stil gotic şi arată fost acei omeni îngropaţi de vii, au aflat
tru trebuinţele apărării.
orele, filele şi fasole lunei. La 12 6re din „Revista Viticola“ Nr. 8 din 1B Aprilie pe toţi cei 17. Mai groznio a fost, oă Ko
* 1897 scrie următorele despre Mana aiul de
cji şi sera la 9 ore se» deschide pdrta tur valev şl-a înmormântat de viuă îusă-şl so
nului, Ţarul Nieolae II şi monarohul nos Despre Inpta dela Gribovo se sorie, agricultură raţională soris şi publibat de ţia şi pa doi copii ai săi.
tru Eranoiso Iosif I, apar înaintea porţii că a fost forte înverşunată. Ee s’a dat în d-1 Dr. Georga Maior:
armaţi de o suită splendidă, în sunetul im tre două brigade eline susţinute de nume Literatura nâstră economică e atât
nului ruseso şi austriac. Figurile domnito rose tunuri şi între un eecadron de Turol de săracă, înoât aoela ce nu soie o limbă Proprietar: Bl'. Aurel Mureşianu.
rilor după unele mişcări în sus şi în jos, aprope cu desăvârşire lips’ţl de artileria, străină cu greu găsesce o lucrare din oare
se reîntorc înapoi în turn. Orologiul este Greoii la început au respins prima liniă, să se instruâscă, seu să o consulte şi este Redactor responsatlil: CSregoriu Maior.