Page 27 - 1897-05
P. 27

Nr. 100.—1897.                                                 GAZETA TRANSILVANIEI                                                                                 Pagina 3


        stupide.  „Budapesti  Hirlap"  de  ncfi  spune,  opera  unui  orologeriu  din  Nowgorod,  de  dâr  la  a  doua  au  aflat  o  resistenţă  înver­  nevoit  a  urma  sistemul  veohiu,  sistem  de
        că  oâpit&nul  oraşului  Lugoş  a  făcut  atentă  origine din Austria.                     şunată.  In  mai  multe  locuri  soldaţii  s’au  oultură,  cu  totă  dragostea  oa  ar  ave  de
        poliţia,  că  pe  edificiile  publice  nu  este  per­                                      luptat  piept  la  piept  şi  trupele  erau  aşa  a introduce îmbunătăţiri.
                                                           Nici domn mare, încă nu e bine. E
        mis  a  se  arbora  deoât  stindarde  tricolore                                            de  aprâpe,  înoât  artileria  n’a  putut  să  ma­  Deşi  suntem  o  ţâră  agrioolă,  însă  cu
                                                      lucru  onuosout,  că  ori  şi  ce  ocupaţiune,
        maghiare.  Comitetul  arangistor  a  răspuns                                               nevreze.  Turoii  au  avut  17  ofioerl  şi  1B   regret  trebue  să  o  mărturisim,  oă  agricul­
                                                      ori  ee  posiţiă,  îşi  are  partea  avantagiosă
        căpitanului,  că  n’are  stindarde  unguresc!                                              omeni  morţi,  6  ofioerl  şi  272  soldaţi  răniţi.   torii  noştri  numai  de  soiinţa  agrioolă  nu  se
                                                      şi  desavantagiâsă.  Omul  sărac  de  multe
        şi  oând  acesta  i-a  îmbiat  câte-va,  le-au  re-                                        Pierderile  Greoilor  treo  peste  1000  de   ocupă,  puţinele  luorârl  eoonomice  ce  avem
                                                      or!  fantasâză,  „de-as!  fi  eu  împărat,  de-aş!
        fusat  de  a-le  arbora.  Gasul  acesta  i-a  su­                                          âmenl.                                        sunt  aprâpe  neounosoute  agricultorilor,  âr
                                                      fi  eu  rege",  dâr  să  soie,  oă  nici  împăraţi­
        părat  pe  şoviniştii  nstoleranţi  şi  văd  în  el                                              După  lupta  dela  Gribovo,  Greoii  au  celor  4  sâu  B  reviste  agricole  (e  ridioul  nu­
                                                      lor,  nioî  regilor  nu  le  merge  toomai  aşa
        un  incident  „vătămător"  pentru  maghia­                                                 încercat  să  înainteze  din   dou  asupra  lui  mărul  de  4  reviste  pentru  4%  miliâne  de
                                                      bine  după  oum  se  pare.  Aprope  în  fiă-oare
        rismul  oraşului  Lugoş.  —  Intr’adevăr,  ast­                                            Gribovo  prin  drumul  Gremenioa.  Ei  însă  agricultori)  apar  graţie  dragostei  oe  au
                                                      lună  oetim  câte  o  soire  despre  vre-un  aten­
        fel  de  preteusiunî  stupide  la  o  sărbare,                                             au  fost  respinşi  de  Turci  în  mai  multe  lupte  oonduoătorii  lor  da  a  propaga  soiinţa
                                                      tat  făcut  asupra  împăraţilor,  regilor,  per-
                           ce
        care  orl-ce  s’ar  ch t   8  & vut  oaraoter  ro­                                         oe  s’au  dat  pe  înălţimile  delă  Gremenioa  şi  agrioolă.
                                                      eonslor  de  frunte  eto.  Au  treout  de  mult
        mânesc,  este  cea  mai  strălucită  dovadă  a                                             Gribovo  şi  au  pierdut  300  morţi  lângă  po­
                                                     timpurile  fericite,  oând  popârele  erau  pen­                                                 Aoâstă  nepăsare  a  contribuit  de  si­
        fanatismului  de  rassă  non  plus  ultra,  cu                                             dul Papes.
                                                      tru  împăraţi,  er  nu  împăraţii  pentru  po-                                             gur,  în  mare  parte,  oa  publioaţiunile  agri­
        -care  „patrioţii"  patentaţi  ţin  să  se  ilustreze
                                                      poră.  E  vorba  aci  despre  neplăoerile  moş­    Ou  data  de  16  Maih  se  telegrafâză  cole  să  fiă  atât  de  rari  şi  încă  mai  rari
        în faţa lumei culte.
                                                      tenitorului  de  tron  al  Italiei.  Aoest  moşte­  din  Atena,  că  sâra  la  11  ore  canonierele  acele  de  valore.  —  Totuşi  se  mai  găsesc
                                                      nitor  de  tron  se  află  de  presant  în  Vene­  escadrei  greoesoi  au  Îmbarcat  detaşamen­  şi  la  noi  omeni,  cari  să  spere  oă  luorurile
              0 nonă şcolă română în Macedonia.
                                                      ţia  cu  soţia  sa,  pentru  a  asista  la  deschi­  tul  epirot  de  trupe  regulate.  In  modul  se  vor  îndrepta,  oă  se  va  da  atenţiunea
        Săptămâna  trecută  s’a  făcut  inaugurarea
                                                      derea  esposiţiei  de  arte  internaţională.  De  acesta dâr în Epir ar fi încetat ostilităţile.  cuvenită  sorierilor  agricole  şi  scot  oâte-o
        unei  nouă  şcoli  primare  române  la  Gopeşî
                                                     trei  cjile,  decând  petreoe  moştenitorul  de     S’a  mai  lăţit  scirea,  că  s’a  acordat  un  lucrare  la  lumină.  —  Intre  cele  din  urmă
        <în  Macedonia.  Clădirea  este  una  din  cele
        mai  f'rumose  din  Macedonia  şi  a  fost  con­  tron  italian  în  Veneţia  i-a  causat  multe  armistiţiu.                            avem  luorarea  d-lui  Dr.  Maior  profesor  la
                                                     neplăceri  mulţimea  petiţiunilor.  Foile  din                                              şeola  centrală  de  agricultură  şi  la  semina­
        struită  în  urma  stăruinţei  Eforiei  şoolelor                                                 O  scire  telegrafică  din  Constan­
                                                      Veneţia  scriu,  oă  în  acest  timp  sourt  1100                                          rul  Nifon  —  Agrologia,  seu  Agricultura
        ţromâne  din  contribuţiunile  (20,000  lei)  lo­                                          tinopol  anunţă,  că  cercurile  diplo­
                                                      petiţiunl  au  fost  înmânate  moştenitorului.                                             generală.
        cuitorilor din Gopeşî.                                                                     matice  au  fost  tare  surprinse  de  ma­
                                                      Ori  unde  mergea  păreehea  moştenitor©,  în                                              tfţfAutorul,   afară   de   cunoştinţele   sale
                                                                                                   rile  pretensiunî,  ce  le  are  Pdrta  în
             Fantasia  bolnavă.  „Egyetdr(ds   dela  17   tot  locul  era  urmărit  de  mulţimea  potenţi­  cestiunea  încetării  ostilităţilor  şi  a   proprii,  a  mai  consultat  la  facerea  luorărei
                                          u
        1.  o.  publică  o  notiţă  de  tot  hazul.  Unui   lor.  Mulţi  urmăreu  gondola  moştenitoru­  armistiţiului.  Cu  tătă  solicitudinea   pe  cei  mai  buni  autori  şi  profesori  germani
        şovinisfc,  de  bună  sâmă  sorintit  la  minte,   lui,  ou  bărcile,  er  pe  canalele  deschise   puterilor  de-a  micşora  aceste  pre-   oa: Thăar, Settegast, Kuho, Heiden eto.
        d-s’a  năzărit  în  bolnavele  sale  halucinaţii,   mulţime  de  omeni  îşi  aruncară  petiţiunile   tensiunî,  ele  vor  rămână  totuşi  mari   Agrologia  D-lui  Maior  are  616  pagini
        că  un  „mare  atentat"  se  pregătesce  asupra   lor  în  gondolă.  Aşa  se  îmbulzea  publioul   şi  nu  e  speranţă,  că  Turcia  va  mai  şi  cuprinde  217  figuri  interoalate  în  text;
        stătu  ei  lui  Arpad-bdcsi  de  pe  vârful  Tâm­  pe  marginea  canalului  după  principe,  că   avă  consideraţiunî  de  echitate  faţă  ea  a  fost  aprobată  de  ministerul  domenii­
        pei  nostre.  Acest  plan  infernal,  —  (fi    şese  inşi  au  şi  oăcţut  în  apă.  Ba  s’au  aflat   cu  Grecia,  mai  ales  în  urma  aouă-  lor  oa  carte  didaotioă  pentru  soolele  seoun-
                                                  00
        numita  foiă  —  s’a  pus  la  cale  de-un  co­  şi  de  aceia,  cari  înotau  după  gondola  moş­  lor atacuri ale Grecilor în Epir.    dare şi 9Uperi6ro de agricultură.
        mitet  format  din  Români  şi  Saşi  din  Bra­  tenitorului,  ca  să  ajungă  să-i  dâe  peti-   Plenipotenţii  puterilor  au  co­           Luorarea  d-lui  Maior  e  împărţită  în
        şov.  în  Gestiunea  acesta  membri  comitetu­  ţiunea.                                    municat  deja  guvernelor  condiţiu-          12  capitole,  oare  tratâză  despre:  plante  şi
        lui  au  avut  şi  o  oonsultaţ’ă  în  oare  s’au                                                                                        viaţa  lor,  pământ  şi  teren  arabil,  situa-
                                                           Concert. Joi, în 20 1. o. oapela oră-   nile  de  pace  turcesc!,  despre  car!
        legat  ou  jurământ,  că  nu  se  .vor  linişti                                                                                          ţiune  şi  olimă,  amelioraţiunile  agrioole,  lu­
                                                     şenâscă va ooncerta la otel „Europa".         am  făcut  amintire  în  numărul  nos­
        pănă  nu  vor  rupe  gâtul  lui  Arpdd-Jcomdm.                                             tru  de  ier!,  şi  acum  aştăptă  nouă  crările  curente  ale  pământului  şi  instrumen­
        Comitetul  s’a  îngrijit,  vecjl  Domne,  şi  de
                                                                                                   demersuri şi ordine.                          tele  întrebuinţate,  gunoiul  şi  îngrăşăminte,
        bani  pentru  realisarea  planului.  Mai  mulţi
                                                           Besboiul turco-grecesc.                                                               sămânţă  şi  sămănat,  întreţinerea  sămăuă-
        „Valahi®  transilvăneni,  caii  trăeso  în  Ro­                                                                                          turilor,  recolta  productelor,  treeratul  şi  cu­
        mânia,  au  pus  la  disposiţia  comitetului       Soirile  ce  vin  de  pe  câmpul  de                                                  răţitul  productelor,  ^păstrarea  lor,  şi  în  fine
        1480  frânei  pentru  aoâstă  menire.  Planul  resboiu  continuă  a  fi  contracţicetore.                                                mijlooele de transport.
        însă  nu  şi-l  vor  esecuta  păuă  colo  oă-   Oficidsele  din  Constantinopol  vor­           Atena,  17  Maiu.  Plenipotenţiaţii           După  cum  vedem  autorul  desorie  tot
       tră  iarnă,  oând  visitatorii  Tâmpei  sa  vor   besc  mereu  de  victorii  secerate  de   puterilor  au  pretins,  că  guvernul  ce  e  necesar  de  la  pământ,  sămânţă  şi  pănă
        mai  rări.  Atunci  apoi  vor  submina  piedes­  Turci,  pe  când  cele  din  Atena  din   grecesc  să  dea  ordin  trupelor  dela  la vendarea productelor.
        talul  statuei  şi  vor  arunca-o  în  aer  cu  ma­  contra  susţin,  că  Grecii  sunt,  cari   Arta  şi  Domokos  de  a  înceta  ostili­     Luorarea  pâte  fi  îuţelâsă  de  orî-oine,
        terii  esplosive.  —  Atâta  scrie  fâia  ungu-   în  cele  din  urmă  totuşi  nu  se  vor   tăţile. Ministrul Rallis a promis acăsta,  oăoî  sutorul  a  căutat  a  se  folosi  numai  de
        râscă.  Pentru  ca  lucrul  să  fiă  şi  mai  cu   lăsa  cu  deseverşire  învinşi.  Se  des-   ăr  în  urmă  a  observat,  că  continua­  terminii întrebuinţaţi de ţăranul român.
        chichirez,  trebuia  să  vestâscă  pe  oetitorii   minte  dintrio  parte  chiar  şi  scirea,   rea  ostilităţilor  în  Epir  s’a  făcut  din   Criticii  severi  p6te  vor  găsi  erori,  pen­
        săi,  că  la  eaeoutarea  acestui  „atentat  infer­  că  Turcii  ar  fi  ocupat  orăşelul  Do-
                                                     molcos.  Se  spune  înse  totuşi,  că  pla­   causă,  că  dinastia  e  ameninţată  cu  tru  noi  îusă  e  o  luorare  bună  pentru  oă  e
       nal"  va  trimite  un  special  raportor,  care
                                                     nul  de  operaţiuni  turcesc!  pentru         pericul  serios.  Pericolul  acesta  ar  oea  dintâifi  de  acest  gen,  şi  pentru  oă  e
       să  descrie  în  amănuntele  lui  sfârşitul  tra­
                                                     a  face  se  cadă  posiţia  Domolcos  este    urma  în  realitate,  în  momentul  când  scrisă  oât  se  pote  de  popular,  de  aceea  o
       gic  al  superbei  statue....  Nebuna  fantasiă
                                                     urmărit  cu  activitate  din  partea          armatele  grecesc!  s’ar  reîntdrce  la  recomandăm  tuturor  agricultorilor,  oe  voeso
        produce tot felul de fructe.                                                               Atena,  fiind-că  poporul  ar  crede,  că  a consulta o luorare seriosă.
                                                     Turcilor.
             Inundaţia.  Din  Turda  se  sorie  cu  data   Turcii  sunt  fdrte  iritaţi  asupra    e  vorba  să  se  înfiinţeze  un  guvern           Noi  felicităm  pe  autor  pentru  munca
       de 16 1.   o.: Inoepend de afli dimfnâţă      Grecilor  din  causă,  că  cu  tote  pier­    militar.                                     sa  şi  dorim  că  primirea  oe  ’i  va  face  lu­
        Arieşul  oresoe  conţinu,  pe  la  Sân-Mihaiul-  derile  mari  ce  le-au  avut,  totuşi         Londra,  17  Maiu.  Pressa  englesă  mea  nostră  agrioolă  aoestei  lucrări,  să-l
        de-sus,  Cristiş  şi  Poiana  a  eşit  din  alvia  aceştia  au  luat  drăşî  ofensiva  în  condamnă  pretensiunile  prea  mar!  încurajeze  a  soote  şi  celelalte  părţi,  ce  ui
                                                                                                                                  e
       sa.  Pe  la  arnâdî  rîul  umflat  a  rupt  maga­  Epir.  O  telegramă  din  Constanti­     ale  Turciei.  „Times“  4i° )  că  ele  le promite în prefaţă.
       zinul  de  lemne  a  statului,  ce  era  în  apro­  nopol  cjice,  că  Edliem  paşa  a  primit  simplaminte  sunt  de  a-se  reiepta  şi
        piere,  şi  mai  multe  mii  de  metri  cubic!  de  de  nou  instrucţiuni  şi  ordine,  ca  se  crede,  că  marile  puteri  nici  nu  le
        lemne  au  fost  tiânate  de  apă.  Un  şoolar  urgiteze  avansul  spre  vechia  frontieră  vor lua spre cumpănire.
       dela  şcâla  civilă  I.  Crişan,  voind  să  prindă  a Greciei.
                                                                                                        Colonia,  17  Maiu.  După  inlor-
        pe  promenadă  un  lemn  ce  plutea,  a  căcjut    Ofensiva  grecăscă  a  venit  toc­      maţia  „Gazetei  de  Colonia“,  consi­             Secta celor ce se îngropa de vii. Ia
       în  rîu  şi  se  înnecâ.  Se  cj'oe,  că  apa  a  oau-   mai  la  timp  pentru  a  da  Pdrtei  mo­  liul  ambasadorilor  aprobă  pretensiu-   ţinutul  Tiraspol  din  Rusia  se  descoperi  o
        sat  mar!  pagube.  Se  mai  scrie  despre  ur-   tive  în  favdrea  unor  condiţiunî  grele   nea  Turciei  referitdre  la  despăgubirea   nouă  seotă,  ai  cărei  membri  prin  martirage
        mătârea  întâmplare:  Un  om  mergea  cu     şi  pentru  a  obţine  cât  se  pote  mai     de  răsboiu.  Ei  află  de  motivată  chiar   îngrozitâre  voeso  a-şl  arăta  credinţa  faţă
        trăsura  o’un  oal  spre  Ghiriş.  Nu  departe   mult concesiuni prin întrevenirea pu­     şi  ocuparea  Tesaliei  şi  se  pare,  că     de  religiunea  lor.  Grozăveniile  acestei  secte
       de  gara  din  Turda  apa  luâ  pe  călător  da   terilor.  Cercurile  diplomatice  înse    numai Francia se va opune acesteia.          au  ajuns  culmea,  mai  ales  la  sfîrşitul  anului
       pe  drum  dimpreună  cu  trăsura  şi-l  duse   cred,  că  nu  se  va  pute  acorda  Tur­                                                 trecut;  preoţii  lor  adeoă  au  făout  ounoaout
       în  undele  mar!  ale  rîului,  şi  într’un  mod   ciei  decât  o  indemnitate  proporţio­       Aiena,  17  Maiu.  După  informa-  credincioşilor,  că  în  1  Ianuarie  c.  se  va
       dre  cuta  miraculos  undele  rîului  îl  arun-   nală  cu  cheltuelile  sale  de  resboiu,   ţiunile  Ţarului  „Emporar",  oficerii  prăpădi  lumea.  Cea  mai  mare  parte  dintre
        oară  într’un  tufiţ  de  pe  o  livadă,  d«  unde   apoi  câteva  rectificări  mici  la  gra­  grec!  staţionaţi  lângă  Domokos  au  membrii  aoestei  seote  în  frioa  lor  au  lăsat
       apoi  îşi  continua  drumul  mai  departe  no­  niţă  şi  modificări  la  capitulaţiunile   subscris o declaraţiă în sensul, că          să  fiă  înmormântaţt  de  vii,  deârece  dogma
        rocos.  In  spre  seră  apa  cresce  conţinu,  se   în privinţa Grecilor din Turcia.       nu vor ceda nici o palmă de loc, chiar  lor  spune,  că  acela,  oare  more  o  astfel  de
       4ioe,  că  posiţia  comunei  Agârbioiu  este        „Agenţiei  Române   i-se  anunţă        dăcă  li-ar  ordona  acdsta  comanda  morte  groznioă,  pe  lumea  cealaltă  va  fi
                                                                                u
        ameninţată.                                  din  Atena,  că  guvernul  grecesc  a         supremă.                                     ânger.  Autorităţile  rusesoî,  după  oe  au  aflat
                                                     adresat  miniştrilor  puterilor  o  notă           Domokos,  18  Maiu.  Turcii  au  în­    da  aoâstă  sectă,  numai  decât  au  şi  înoeput
             0  suvenire  rnsescă  monarcimlui  nos­
                                                     în  care  aruncă  totă  răspunderea  ope­     ceput ieri după amiacj! atacul în con­       oercetarea.  A  fost  prins  un  tînăr  de  24  ani
        tru.  O  deputaţiuue  a  coloniei  austro-un-                                                                                           ou  numele  Kovalev,  oare  asemenea  a  mem­
                                                     raţiunilor  din  Epir  asupra  armatei        tra  posiţiunilor  grecesc!.  Lupta  s’a
                                                  0
        gare  din  Nowgorod  (Rusia)  sosi  (filri                                                                                              bru  al  sectei;  acesta  a  deolarot,  oă  el  sin­
                                                     turcesc!,  care  fortificând  Gribovo  a      început  pe  tdtă  linia,  luând  parte  şi
        aceste,  după  oum  scrie  fâ'a  rusescă  „Na-                                                                                          gur  a  îngropat  de  vii  17  6menl  într’o  piv­
                                                     încercat  se  ocupe  împrejurimile  Ar­       principele moştenitor.
        rod",  în  Viena,  să  dea  monarchului  ca  su­                                                                                        niţă  adâncă.  Membrii  seotei  s’au  9upus  de
                                                     tei.  Afară  de  acăsta  nota  esplică,
       venire  un  orologiu  origiual  şi  preţios  pen­                                                                                        bună  voiă  să  sufere  rnârtea  groznioă.  Oând
                                                     că  operaţiunile  dirigiate  de  coman­
        tru  visita  sa  făcută  în  Rusia.  Orologiul  are                                                    l - i i e r a t a a r ă .        autorităţile  au  cercetat  pivniţB,  unde  au
                                                     dantul  grec,  nu  s’au  făcut  decât  pen­
        •un  turn  înalt  de  1  m.  stil  gotic  şi  arată                                                                                     fost  acei  omeni  îngropaţi  de  vii,  au  aflat
                                                     tru trebuinţele apărării.
        orele,  filele  şi  fasole  lunei.  La  12  6re  din                                            „Revista  Viticola“  Nr.  8  din  1B  Aprilie   pe  toţi  cei  17.  Mai  groznio  a  fost,  oă  Ko­
                                                                          *                        1897  scrie  următorele  despre  Mana  aiul  de
        cji  şi  sera  la  9  ore  se»  deschide  pdrta  tur­                                                                                   valev  şl-a  înmormântat  de  viuă  îusă-şl  so­
        nului,  Ţarul  Nieolae  II  şi  monarohul  nos­   Despre  Inpta  dela  Gribovo  se  sorie,   agricultură  raţională  soris  şi  publibat  de   ţia şi pa doi copii ai săi.
        tru  Eranoiso  Iosif  I,  apar  înaintea  porţii  că  a  fost  forte  înverşunată.  Ee  s’a  dat  în­  d-1 Dr. Georga Maior:
        armaţi  de  o  suită  splendidă,  în  sunetul  im­  tre  două  brigade  eline  susţinute  de  nume­  Literatura  nâstră  economică  e  atât
        nului  ruseso  şi  austriac.  Figurile  domnito­  rose  tunuri  şi  între  un  eecadron  de  Turol  de  săracă,  înoât  aoela  ce  nu  soie  o  limbă  Proprietar: Bl'. Aurel Mureşianu.
        rilor  după  unele  mişcări  în  sus  şi  în  jos,  aprope  cu  desăvârşire  lips’ţl  de  artileria,   străină  cu  greu  găsesce  o  lucrare  din  oare
        se  reîntorc  înapoi  în  turn.  Orologiul  este Greoii la început au respins prima liniă,  să  se  instruâscă,  seu  să  o  consulte  şi  este  Redactor responsatlil: CSregoriu Maior.
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32