Page 29 - 1897-05

Adiflm&îralMei, „Saieta * iese în M-care ii.
1
$i TipograHa Aboiameiite pentru Austro-Onzam:
Braşov- pi&ţa nssvre 5?s, 30. Pe un an 12 fl.. po şeso luni
6 fl., po trei luni 3 fl.
SoKîoKi no&*v.cnto nis oa
yiiaumo. —Hanusaript® jip. »3 N-rii de Dumlnaofi 2 fl. pe an.
ntiinit Pentru loiânia si străinătato;
W8ERATE ne orlrnBSo la Adrnl- Po un an 40 franol, pe şăse
nlttraţloiie In Braijo? ţi la îu- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
măt6relo Birouri do «nau-jluri:
în Viena: Jf. Vttka, Bsmrich N-rii de Duminooă 8 franol.
Schalnk, Rudoif Jfm, A. Opvtliks Se prenumără la tâto oficieie
Naohfolger; -4«toii Oppcli'ii, J. poştale din întru şi din atarâ
Dannebcr, în Budapesta: A, 7. ţi la dd. ooieotorl.
Ooidberg«rg, SfXdmn Berna:: în iM^iamentnl pentru Btasor
Buouresoi: Agimet iiama, Suo- administraţiunoa, piaţa mare,
euiattle do Eoumunie; în Hara- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bur^: Karoiyt & Litoma-m. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Interţlunllor: o r.oriii luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
srarmond po e ooidnâ 0 o?, si Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi­ A 1T XJL LSI. 12 fl., pe 6 luni 6 H., po trei luni
care. Publicări moi deoe după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
itociame po pagina a S-s o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său <10 bani. a se plăti înainte,
Braşov, Joi 8 (20) Mai 1897.

Nemeşii discreditaţi. storşî adese-orî cu toba din pungile Justa realisare a egalităţii de drept, garan­ de-a năbuşi şi sufoca orî-ce tendinţă
contribuabililor nemagbiarî. tată prin lege, a tuturor naţionalităţilor pe legitimă a acestora spre emancipare
Urmărind cineva cu atenţiune Unde mai pui apoifaimăsa des­ tote teren ele vieţii publice: în oficiu, ca şi în şi egală îndreptăţire naţională.
foile unguresc! din Ardeal, a trebuit păgubire a regaliilor, care atâtea şcdlă, precum şi respectarea autonomiei is-
se observe, că în timpul din urmă miliăne a adus aşa numai în puf tori p, şi a integrităţii regatelor şi ţări­
11
nu li-a prea dat mâna acestor foi nemeşilor ardeleni, şi unde mai pui lor, cu susţinerea legăturei reale ce le „Parlamentul maghiar vătemat .
de-a mai face aşa multa gălăgia alte multe miliăne, ce au căcfut ca unesce, pot forma garanţiile pentru ajungerea Tote (fiarele oposiţionale din Buda­
cu patriotismul Ungurilor ardeleni. din ceriu în busunarele acestor ne­ acestui scop. pesta ţipă oa din gura şârpelui, oâ cu ooa-
Causa acestei ciudate apariţiunî este meşi maghiari, votându-li-se şi dâu- Afară de aoestea camera representan- sia desvăiirii statuai din Pojun, „parlamen­
împrejurarea, că nemeşii ardeleni au du-li-se ca ajutor când sub un titlu ţilor este însufleţită da oonvingeree, oă tul maghiar a fost adânc vătămat".
început se se deoche binişor în ochii când sub altul, când din partea ca­ probleme numărose şi de greutate numai Etă oum stă luorul :
celor dela Pesta, ducendu-i în cele merei, când din partea guvernului 1 atunci pot fi deslegate în mod folositor şi La timpul său oraşul Pojun a rugat
din urmă, cum se pare, la convin­ Şi cu tăte acestea nemeşii ar­ la timp oportun, dâoă camera, îngreunată pe oele două oamere ungare, să ia parte
gerea, că tbtă gălăgia cu patriotis­ deleni nu sunt mulţămiţî. Când peste măsură, se va uşura prin o mai mare la desvălirea statuei împărătesei Maria Te-
mul lor se reduce ia un simplu mij­ prin deputaţii lor în dietă, când în lărgire — conform tradiţiuuilor istorice din resia. Camerele au luat la ounosoiuţă invi­
loc de speculaţiune. pressă şi adunări, ei au continuat vechime — a oarcului de activitate al die­ tarea şi au îndrumat pe presidenţii lor, să
Adevărat, că în urma urmelor şi continuă de-a striga, că e rău şi telor regatelor şi ţărilor.... ia parte la sărbărl şi să conducă oele două
speculaţiune se face şi s‘a făcut cu e rău, că nu sunt susţinuţi şi spri­ Console de marea importanţă a auto­ deputaţiunl înaintea monarchului.
patriotismul destulă şi într’o parte jiniţi în de-ajuns, că camera şi gu­ nomiei regatelor şi ţărilor, camera va folosi A bătut la oohl însă îndată, că la
şi într’alta, şi din partea nemeşilor vernul nu caută a-i pune în posiţiă ou oea mai mere buouriă ocasia de a pune compunerea programului sărbării, stabilit
din Ardeal şi din a fraţilor lor din de-a pută representa destul de bine la disposiţiunea dietelor provinciale mijlâoe de arohiducele Friderio în înţelegere ou
Ungaria, căci flamâucjl şi rîvnitorî interesele maghiarismului în Ar­ materiale suficiente, în chipul, oa uaeie biuroul cabinetului curţii, deputăţiile oa-
de căpătuire sunt şi unii şi alţii. deal etc. etc. dintre contribuţiunile esistente li-se vor merelor lipsesc din ordinea celorlalte de­
Der totuşî, ceea ce s’a făcut şi se In adevăr, nu e mirare, că în lăsa de aici înainte lor, său li-se va da de putaţiunl.
face din partea celor din Ardeal a astfel de împrejurări „patriotismul" aiol o parte oorăspuncjătore din contribu­ Preşedintele camerei deputaţilor De-
întrecut tbte marginile, aşa că au nemeşilor ardeleni a început se se ţiile statului. sideriu Szildgyi, a făcut atent pe br. Banffy
început, cum se vede, a se scârbi deăche chiar şi în faţa Ungurilor Camera representanţilor va promova la aoâstă împrejurare şi a declarat tot-o-
şi disgusta de ei chiar şi fraţii lor din Ungaria, cari vedem, că au cu cel mai mare zel posibil nisuinţele popo- dată, că în astfel de circumstanţe, nu va
din Ungaria. început a-şi manifesta neîncrederea, relor spre cultură generală, spre sciinţe şi conduce deputăţia înaintea Majestăţii Sale
scârba şi disgttstul. Li e temă şi lor,
S’a şi dat îu timpul din urmă. arte; ea dă seriosâ espresiune dorinţei la Pojun. In urma aoâsta br. Banffy a
mai de multe-or! espresiune acestui pote, că mergend tot astfel lucru­ sale, ca şcola să oorăspundă trebuinţelor promis, că va lua disposiţiunl de îndrep­
disgust faţă de nemeşii ungur! din rile înainte, faimoşii „patrioţi" ai diferitelor ţări şi naţiuni, oeea-oe nu se tare. Szilâgyi a rămas satisfăcut, s’a pre-
Ardeal, acusându-i, în pressa din Ardealului vor ajunge ca mâne se pote ajunge decât prin o deplină lărgire a aentat la Pojun în fruntea deputăţiei, dâr
Budapesta, că sunt peste măsură in­ le rădă şi lor urechile. activităţii iegislatorice a dietelor. Iu ar­ aiol a luat de veste, oă deputăţiile celor
teresaţi şi egoişti, că urmăresc sco­ In acesta posiţiă de faliţi, ten­ monia ou prea înaltele cuvinte ale mesa- două camere nu vor fi primite decât după
puri separatistice ele. Cu alte cu­ dinţa de preocupaţiune a nemeşilor giului, camera pune mare preţ pe misiunea cler şi armată.
vinte, li-s’a spus să tacă, căcî şi-au noştri este, ca să caute a-şî resta­ educativă a şcolei, astfel, ca prin ea se se Szildgyi, după acâsta, a luat înţelegere
păpat încrederea. bili creditul şi de-aci vine, că pres- pună temeiul vieţii religiose şi morale spre cu preşedintele camerei magnaţilor Toth
sei lor nu-i prea dă mâna a mai Vilmos şi au declarat, că nu vor merge îna­
De aicî vine, că foile ungu­ fericirea tineretului şi spre formarea unei
resc! din Ardeal de cât-va timp au face acum tocmai aşa multă gălă­ generaţiunl, oare să hă în stare prin reforme intea monarchului.
cam slăbit din gură, nu mai iac aşa giă cu faimosul „patriotism", pe care padnice de a eschide orî-oe răsturnare şi a Oaşul acestea îl foloseso acum oposi-
multă gălăgiă cu deochiatul lor pa­ pană aci cu atâta succes l’au sciut desvolta de acum înainte ordinea socială ţionalii unguri drept armă contra lui Banffy
triotism şi se silesc de-oeamdată esploata. în spiritul dreptăţii.... şi pressa lor ţipă desperată, că, parlamen­
să-şî restabilescă pe altă cale cre­ Durere numai, că acăstă atitu­ Frumbsele principii naţionale, tul maghiar a fost umilit şi vătămat la
ditul pierdut înaintea celor dela dine nu însâmnă vre-o îndreptare, ci morale şi sociale depuse în acest Pojun în mod ne mai pomenit. Cluburile
ea este numai o urmare a posiţiei,
Pesta. proiect, ar pute servi de învăţătură partidelor oposiţionale maghiare s’au întru­
ce-au început s’o ia faţă de ei unii
Să nu se crădă cum-va, că şo- orl-cărui guvern, der mai ales gu­ nit tote in şedinţă, disoutând asupra'măsu-
dintre conaţionalii lor din Ungaria,
viniştii din Ungaria s’ar fi spăriat cari îşi văd bag sema periclitate vernului unguresc atât de despotic rilor ce au de a-se lua pentru rep.ârarea
de şovinismul şi netoleranţa naţio­ interesele proprii prin atâtea favo­ şi tiran faţă cu naţionalităţile. Der, acestei „vătămări", fn cestiunea acâşfca se
nală a fraţilor lor din Ardeal. Nu, ruri, câte le pretind nemeşii arde­ durere, ceea ce în Austria se pri­ face şi o interpelaţia în dietă, ou tote
căci în privinţa acestor calităţî sunt leni în sarcina poporaţiunei întregi. vesce ac}î ca absolut necesar, egala declaraţiile lui Banffy, oă nu el a arangiat
la fel şi neîntrecuţi şi unii şi alţii. îndreptăţire a poporelor, la noi se des­ sărbările şi oă primirea în audienţă a oelor
Ceea ce a făcut însă pe cei din Un­ consideră şi se ia în rîs din partea două oamere moi n’a fost luată în plan.
garia să-i pună pe griji şi să-i dis- stâpânitorilor. Austria, conscie de In şedinţa dela 18 1. o. a dietei s’a
guste de nemeşii ardeleni este lă­ Proiectul de respuns menirea ei, e hotărîtă a promova şi şi fâoat acâstă interpelare prin deputaţii
comia şi nesaţul acestora, căcî s’a ocroti interesele tuturor cetăţenilor Hollo, Edtvds şi Hordnszky. La întrebările
adeverit despre ei, că nu-i chip de la Mesagiul austriac. deopotrivă după limbă şi naţiona­ acestora, dâoă este adevărat, că la sărbă­
a-i mai pută sătura. Din proiectul de respuns la me­ litate, pe când guvernul maghiar e rile din Pojun deputaţiunea camerelor a
Pe ouvent, că ei şi numai ei sagiu! austriac, despre care facem neîntrecut în iscodirea mijlăcelor de fost pusă după deputaţiunea clerului şi ar­
‘ sunt purtătorii flamurei patriotismu­ amintire şi la Cronica politică, dăm forţă cu cari cercă mereu se oprime matei şi că faţă ou aoâsta preşedintele die­
lui în Ardeal, că ei sunt cei „ame­ următorul estras, care privesce mai şi stângă limba şi naţionalitatea po- tei a apărat demnitatea acesteia? — pre­
ninţaţi" de „Valahi", că ei sunt „mi­ ales Gestiunea naţionalităţilor şi autono- pdrelor nemagbiare. Principiul măreţ şedintele Szildgyi deolară, oă el a aocen-
sionarii" chiâmaţi a duce în depli- miile unora dintre ţările corăneiaus- al egalei îndreptăţiri e ridicat ac}! tuat înaintea ministrului Banffy, oă dâoă
nire marea operă a „ideei de stat triace. După-ce răspunsul face amin­ la dogmă politică de cătră bărbaţii deputaţi» camerilor nu va fi primită cea
maghiar" în aceste părţi „espuse": tire despre lealitatea simţemintelor de stat dincolo de Leitba, dăr îu dintâiă, atunci mai bine să nu se presante
nemeşii ardeleni au isbutit să se facă cătră monaroh, continuă ✓ astfel: acelaşi timp acest mare şi salutar înaintea monarchului.
fiii desmierdaţî ai „patriei maghiare" ; Camera, întărită prin representaoţii principiu e huiduit şi prigonit din- Br. Banffy răspunse deolarând, oă
ebee chiar de cătră cei puşi în frun­ despre deputăţia oamerelor el a vorbit ou
lor li-s’au dat tăte. li-a’au permis tăte; trimişi de cătră cele mai largi straturi ale
tea afacerilor ţării. Szilâgyi oând se jucau taroo în localul clu­
administraţia comitatelor ardelenescî poporaţiunei, va păşi eu siguranţă la rezol­
s’a dat pe mâna lor, ca să le chi- varea problemelor sale. Ţinând cont de Etă deosebirea între Austriacî bului şi atunol şi-a esprimat părerea, oă
verniseseă cum le place şi cum le prea înalta dorinţă a Maj. V6stre, ea tre- şi Maghiari! Deosebire mare nu nu e necesar să-şi facă şi ea onorurile,
dicteză interesele; lis’au făcut scăle bue să facă a înceta luptele îndelungate numai în esenţa der şi în urmările fiind-oă desvălirea statuei dela Pojun nu
peste scole, uşurinţe peste uşurinţe interne dintre diferitele naţionalităţi din ei. Noi însă suntem firm convinşi, e sărbare regmcolară.
în tdte direcţiunile ; bisericelor, preo­ Austria, cedând locul lor păcii. Camera că cele ce se petrec dincolo în fa- Răspunsul lui Bânffy a iritat şi mai
ţilor şi învăţătorilor lor li-se dau sa­ represeatanţilor este pătrunsă de convin­ vorea egalei îndreptăţiri a popdrelor mult oposiţia.
larii şi Bubvenţiuni, Secuilor li-s’au gerea, oâ mimai prin o recundscere reciprocă Austriei, mai curend ori mai târŢiu
construit linii ferate şi li-s’au* acor­ a drepturilor istorice şi înăscute ale po- vor străbate şi la noi în mânia tu­
dat nenumărate alte favoruri: tăte poreior austriac© din idte regatele şi ţările turor încercărilor zadarnice ale duş­
din budgetul statului, din fiorenaşii ei, se pote ajunge îndestulirea naţională. manilor cansei naţiunilor nemaghiaro