Page 3 - 1897-05
P. 3
Nr. 95.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Aceste raporte Sinodal le ia la cunoscinţă, ţime» din întrega diocesă, prin oarele o-ia Acestea, Domnule Redactor, am ere- Din şedinţa oomitetului desp. al XIV.
precum şi faptul, oă dintre comunele ames înviat, oa să îngrijâsoă pe de-o parte, ca efut de cuviinţă să le adno publioităţii, oa ţinută în Cluşiu la 23 April n. 1897.
tecate aparţinătdra până aci jurisdioţiuuii averea comunelor bisericesc! să se adminis să fiă un îndemn pentru Ardelenii diu alte
Basilin S. Podoba, m. p. Dr, Georgiu Uea,
ierarohiei sirbesol S. Nicolaul mare, Sara- treze oât mai consoienţios prin organele comune. Directorul despart. secretar.
fola şi Fenlao s’an despărţit prin prooes, din paroohie, âr pe d^ alta să îngrijăscă,
şi s’au înoorporat jurisdioţiunii Consistoriu- ca averile biserioesol să se învestescă, în
lui român din Arad. Prin faptul acesta pământuri spre care scop a arătat tot de Băscâlimea din Budapesta şi ma- ULTIME SOIUL
diecesa Aradului a câştigat un număr de odată, că dieoesa încă va veni în ajutor ghiarisarea numelor. Viena, 11 Mai. Foile ofici6se des-
peste 7 mii de credincioşi. comunelor biserioesol cu împrumuturi cu mint soirea, oă Badeni ar fi propus,
In oasina învăţătorilor maghiari din
Din raportele Oonsistorielor plenare confiţiunl favorabile din fondurile diece- Budapesta s’a ţinut (filele acestea o oon- ca pactul actual se se mai prelun-
ae vede, că la finea anului treout s’a dis sane, şi aşa prin ast-fel de măsuri crescând ferenţă asupra maghiarisărei numelor. Con gescă neschimbat încă pe 10 ani,
pus şi s’a efectuit în sensul statutului org. averea comunelor biserioesol, o parte din ferenţiarul, Găti Gyorgy, învăţător în Bu adecă se rămână tote în status quo.
restaurarea corporaţiunilor bis. din paro- veuitul ior să se folosâscâ pe viitor pentru dapesta, voi să arate, că învăţătorii, „având *
ohii şi protopresbiterale. Mai departe, că ameliorarea dotaţiunei preoţimei. Tot în tactul de lipsă pedagogic**, pot face mult întervenţiunea puterilor.
prot. Boroşineului I. Oornea şi prot. Be- acest sens s’a adresat P. S. Sa oătră preo în şoolă pentru maghiarisarea numelor, ba
liului Petru Suciu la cererea proprie din ţime şi prin oeroulariul de sub Nr. 5953 năsdrăvanul dascăl arăta chiar şi modali Viena, 11 Maiu. Din Atena au
causa viratei înaintate, au fost trecuţi în diu 1896. Ambe aceste eereulare s’au ce tăţile, prin care se pot dobândi „mari suc sosit aici următărele importante scirî:
binemeritatul stat de pensiune, şi pentru tit în Sinod şi au fost ascultate cu multă 11 Tratările pentru întervenţiunea Eu
cese pe acest teren.
deplinirea protopresbiteratelor devenite ast atenţiuue din partea membrilor. ropei în răsboiul greoo-turc au ajuns pănă
La cestiunea acăsta mai vorbi şi Tel- acum la un bun resultat.
fel vaoante, s’au luat disposiţiunile de In acestă cestiune luând ouventul de
kes Simon, preşedintele reuniunei pentru Grecia, după sfatul stăruitor al tutu
lipsă. putatul Augustin Hamsea, arată cu privire
maghiarisarea numelor, oare (fise, că cea ror representanţilor Puterilor din Atena, a
la soopul şi meniţiuuea averei biserioesol,
în şedinţa a V ţinută la 5 Maiă n. mai mare piedocă întru maghiarisarea nu
Sinodul s’a ocupat eu raportele senatelor oă soopul acestei averi după usui oe s’a melor o fac toomai Ungurii, fiind-oă aoeş- consimţit la urmăiorele puncte:
format în biserică încă de pe timpul apos 1. Se retragă imediat tote trupele sale
biserioesol dela Consistoriul din Arad şi tia îşi bat joo de cei ce treo prin botezul
tolilor, a fost oa din venitele ei să se aco din Creta.
Oradea-mare. Ca un moment îmbuourător lui Scaraoţchi. Mei mulţi îşi maghiarisâză 2. Sâ recunoscâ autonomia insulei Creta,
pentru simţul de pietate al credincioşilor pere tote trebuinţele biserioesol şi anume: numele dintre industriaşi şi comercianţi aşa cum a proclamat-o Europa cu învoirea
să vede din aceste rapbrte, că în anul tre zidirea şi repararea edificiilor bisericesc!, (fiind-oă aceştia sunt mai vîrtos Jidani); Turciei.
cut pentru înfrumseţarea bisericelor, atât retribuirea personalului bisericesc, promo mai puţini dintre funoţionarT. In fine Tel- 3. Se declare de mai înainte, că se v i
pe teritoriul Oonsistoriului din Arad, oât varea oulturei rsligiose-morale, promovarea kes recunoscu, oă învăţătorii pot să facă conforma fără esitare şi fără reservă tuturor
culturei intelectuale a poporului şi folo
şi a celui din Oradea-mare, s’au făcut mult în direoţsa acesta, dâr ceru, oa înşi-şl hotărîrilor, pe cari le vor lua puterile euro
multe dăruiri din partea credincioşilor; da sirea ei pentru acte de oaritate oreştinâscă. să premârgâ cu esemplul. pene în vederea încheerei păcei definitive între
aceea Sinodul ia eu plăoere la cunoscinţă Arată mai departe vorbitorul, că tot. în Turcia şi Grecia.
Casina hotărî în urmă, ca să se faoă
raportul despre aceste dăruiri, şi la pro acest sans s’a regulat şi normat scopul un apel cătră învăţătorii din Budapesta Aceste trei punote vor fi aşternute
punerea raportorului oomisiunei bis. d-nnl averii bisericesc! şi prin statul nostru or pentru a-şl maghiarisa ou toţii numele şi intr’o notă oficială, pe care guvernul Gre
Petru Truţa, exprimă dăruitorilor mulţă- ganic. După aoestea Sinodul adoptând ve ciei o va trimite astâcfl tuturor Puterilor.
derile espuse în cerculafele esmise de P. a stărui tot-odată, oa şi ceilalţi cetăţeni
mită protocolară şi decide a se publica în 11 Grecia n’a cedat acestor oondiţlunî deoât
S. Sa D-nul Episcop I. Meţianu în acâstă „cu nume străine ai Budapestei să faoă
foia ofioială a diecesei numele dăruitorilor. faţă cu atitudinea forte hotârîtă şi intran
cestiune, şi aprobând ou plăcere paşii între- asemenea. Oasina va deschide în localită
In causa aoestor dăruiri ia cuvântul şi de sigentă a Germaniei.
prinşi de P. S. Sa, la propunerea depu ţile proprii chiar şi un biurou pentru in
putaţii Paul Rotariu şi Nic. Oncu, cari
tatului Nio. Oncu avisâză consistoriele să teresul maghiarisărei numelor.
coustată, că dăruirile Bcestea sunt eolă-
prooâdă la resolvirea oestiunei, pentru Acesta e cel mai nou debut al das
tante dovedi, că deşi timpul în care trăim 1
ameliorarea dotaţiunei preoţimei, în con călilor din Budapesta. Au apărut: „Cliristos a înviat * şi pri-
e din cele mai grele, totuşi credinoioşii câsna: „Cu trupul lui Cliristos *, melodii
1
formitate cu vederile ouprinse în eercula-
noştri vădesc iubire şi alipire cătră s-ta bi Vai de capul vostru, dascăli flămând^' bisericesc! arangiate pentru cor mixt de
serică strămoşesoă, de acsea Sinodul la rele P, S, Sale. şi amărîţl, ce sunteţi! In )oo de-a vă vadă şese voci, de A. Sequens. Amândouă îm
1
propunerea dep. N. Oncu deoide, ca con de treburi şi de năcasurile vostre, căci preună costă 50 cr. — „Fnmosa copiliţii *
sistoriale să esorime mulţămită credincio Societăţi ale Românilor ardeleni sunteţi de minunea lurnei de slabi şi igno poesiă de V. Alexandri, compusă pentru
cor de bărbaţi de Antonia Sequens. Preţul
şilor, cari au oonHibuit cu sume mai mari. în jiu cu ros cL ranţi ce sunteţi, mai umblaţi şi voi să ma- 50 cr. Tote aceste piese se află de ven-
I
Ca un lucru îngrijitor să ved9 din ghiai’isaţî numele omenilor! Acăsta este dare numai la Tipografia şi librăria ăiece-
Seim, că Românii ardeleni din
raportele eonsîstorioîor, că unii credincioşi ehiămarea v6stră, păcătoşilor? Mai bine sană în Caransebeş.
comuna Uraos aflători în Bucurescî
deşi puţini şi anume 33 în decursul anului s’au constituit într’o societate cul luaţi vre-o carte şi îuveţaţl ceva, slăbăno
1896, părăsindu-şî legea strămoşăscă s’au turală cu numele „Unirea** cu scop gilor, căci nu sunteţi în stare nici măcar
ăechiârat fără confesiune, mai departe, că de a ajuta pe fraţii lor de acasă. să vă arătaţi în lume, fiind-că nu soiţi Mortea princesei de Meucon. Lumea
în decursul numitului an s’a întâmplat in nici o limbă, afară de cea asiatică a vostrâ.
Am amintit tot-odată, că o asemenea nu vorbesoe astădî de alta, decât de marea
71 de caşuri, că păreohile cari au încheiat Vai de oapul vostru, amărîţilor!
societate au format şi Românii din catastrofă din Paris şi mai ales de mortea
căsătoria oi vilă, nu s’au presentat la biserică
Caţa aflători în Bucurescî. Societatea tragică a princesei de Alenpon. In Paris
spre a primi binecuvântarea lui D-deu, şi acestora se numesce „FrăţicV , avend se istorisesc următorele despre princesa
1
adecă aotul ounnniei religiose. La punctul acelaşi scop nobil, de-a veni în aju Despărţămintele Asociaţiunei. Sofia de Alenşon: încă pe timpul când
acesta Sinodul s’a reţinut mai mult vor torul fraţilor lor din Caţa. Etă ce Apel şi Convocare. princesa Sofia era numai de 7 ani, io ţi
bind asupra acestei oestiunî deputaţii Au- scrie „Resboiul** dela 27 April v. Direcţiunea desp. XIV (Cluşiu) al Abo- gancă i-a profeţit sfârşitul tragic, oo-l va
gustm Hamsea şi Paul Rotariu. Sinodul
despre acâstă tîneră societate: oiaţiunei transilvane a adresat următoriul ave. Mioa prinoesâ se duse ;odată la pre
în urma celor desvoltate da vorbitori, lu
Snnt tocmai doi ani de când mica apel: umblare cu gondola pe lacul Stahrenberg,
ând la cunoscinţă paşii întreprinşî de con- cu soru-sa Mari» de 5 ani (aoesta mai târ-
coloniă bnouraseenă a Româniior diu oo- Domnule! Vă este ounosout, oă unioa
sistorii pentru împiedecarea âstor-fel de cliu a devenit regină da Neapole) şi cu
muna Caţa (Transilvania) s’a constituit în instituţiune culturală generală pentru noi
simptome boinăviciose în sînul bisericei, crescătorea lor. La marginea lacului, micele
o societate, oa aşa mai uşor să potă ajuta Românii din Transilvania şi Ungaria este
-dispune, ca consistoriale să continue cer princesa întâlniră pe o ţigancă bătrână.
po părinţii şi fraţii lor suferind!. „ Asooiaţiunea transilvană pentru literatura
cetările ordinate, să studieze căuşele şi Acâsta căută de noroc îu palmă princese-
Scop nobil şi măreţ! Der soopul so română şi cultura poporului româu**.
•peste tot să stăruiasoă, ca în viitor să nu 4
cietăţii a devenit şi mai nobil de când s’a )or. „Maria ya fi mare, avută şi puternică *,
ae mai ivesuă astfei de caşuri regretabile — Despărţământul al XIV. (Cluşiu), de
hotărît şi o ajutorare pe terenul cultural, profeţi betrâna ţigancă, „der în viaţa sa
având a raporta despre oele efeptuite Si care se ţin cercurile administrative: Cluşiu
proourând cărţi la copiii săraci, şi înfiin- va suferi multe. Nu trebue să te temi, însă
nodului proxim. Nădăşel, Gelou şi Huedin, aprâpe de un
ţănd mici burse pentru încurajarea băeţilor psntru-că nsturelul tău viguros tot-deuna
deceniu fârte putină activitate a desvoltat
se
1
In şedinţa VI ţinută la 6 Mai n. a' ia meserii. întru câştigarea de membri şi întru înmul va resista furtunelor vieţii. * In urmă îl cf^
Q
o. obiectul de căpetenie a fost propunerea însufleţiţi de un aşa nobil scop sooie- serios: „Păz soe~te ângerul meu de omenii
ţirea mijlooelor pentru ajungerea scopurilor
făcută în sesiunea trecută de oătră depu tatea s’a pus pe lucru şi a reuşit ca îu- răi roşii! „De aci s’a dedus mai târefiu, că
celor salutare ale Asooiaţiunii.
tatul Emanuil Ungurianu, de a să înfiinţa tr’un interval atât de scurt să ajungă a ţigăncii i-s’au înfăţişat în fantasiă garibal-
în fiă-oare comună câte un fond special poseda deja un oapital de peste 2200 (două Apelăm la simţămintele românesc! ale dişti cu cămeşile roşii. După acâsta bătrâna
d-tale şi te rugăm ou totă înorederea să
preoţesc, din a-le cărui venite să se rebo- mii două sute) Zei, oare a provenit numai ţigancă prinse mâna princesei Sofia. O
întri sub flamura cea mărâţă a Asooiaţiunii
suifioe preoţimea pentru pierderile suferite din 2—3 baluri, ce s’au dat pănă în pra- esaminâ cu atenţiune, apoi ridioându-şl
nbstre, făoendu-te membru şi îndemnând şi
prin introducerea legilor nouă politice-bi- sent, precum şi din cotisaţiunile membrilor. oapul (fise cu hotărîre: „Frumosa mea,
pre cunoscuţi la acest lucru» Iu deosebi te
•sericesol, şi oare preste tot să oontribue la In anul acesta „Frăţia** — aşa e nu strălucită va fi şi calea vieţii tale, dâr
rugăm să esplioi poporului scopurile ce le
■ameliorarea dotaţiunei preoţimei. Acestei mele societăţii — a câştigat mult prin ale înainte de-aţl ajunge scopul ultim, vei
urmăresee Asooiaţiunea, ca şi densul să
costiunl ’i s’a dat din partea Sinodului im gerea de preşedinte a studentului în drept perda tot, ce ai mai scump. Un leu săl
jertfâscă oât de puţin pentru luminarea sa,
portanţa ce i-să cuvine. Comisiunea a con Ignatie Mircea, tot din aceeaşi comună, un batic îţi va amărî inima ta, der cu timpul
oe este prima ţintă a Asooiaţiunii şi să par
statat adecă, că consistorul din Arad căruia tînăr însufleţit şi harnio, oare a ridioat ârăşl ţi-se va îndrepta sortea. Fărte bă
ticipe la adunările nâstre.
in anul trecut i-s’a transpus propunerea prestigiul societăţii pe tote terenele. trână nu vei fi, sora ta va trăi mai mult.
d-lui Ungurianu pentru studiare privesce Ultimul bal dat cu ooasiunea Sf. Săr Despărţământul nostru în ăst an îşi De apă nu trebue sâ te temi, dâr de altă
u
acâstă cestiune din alt punct de vedere şi bători ale Pascilor a avut o splendidă reu va ţine adunarea generală Duminecă la 23 primejdiă, de cel mai mate duşman al apei .
•anume din punctul de vedere, că averea şită : 622 lei 90 bani a fost venitul curat Maiu st. n. în Mănăşturul unguresc lângă Crescătorea n’a lăsat pe ţigancă să vor-
oomuaelor bisericesc! să nu să împartă şi al acestui bal. Huedin, la oare ta rugăm ou totă onărea bescâ mai departe, pentru-câ mica s’a în
dismembreze îu fonduri speoiale prin ce On6re şi laudă membrilor din comitet, să partieipezî.! fiorat de vorbele ce i-lea spus. Princesa a
pe deoparte să îngreunâză admini3traţiunea cari n’au cruţat nimic pentru a face ca Programa este următârea: 1) Cuvent mers plângând aoasâ, unde apoi părinţii
averii, ăr pe de altă parte ne înstrăinăm resultatul să fiă aşa de strălucit, oaâre şi de desohidere. 2) Raportul oomifcetului. 3) săi au mângăi&t’o. Profeţia ţigancei dâoă
dela principiile şi usul urmat pănă acuma, laudă Românilor din menţionata comună, Alegerea a 2 oomisiuni: a) Pentru înscrie oa in adevăr a fost, aşa s’a împlinit cum
ceea ce nu este în folosul bisericei; arată cari, stabiliţi în ţâra mumă nu şi-au uitat rea de membri noi şi încassarea taxelor. we vede.
mai departe comisiunea biserioâsoâ, oă P. da părinţii şi fraţii lor, rămaşi să suporte b) Pentru studiarea raportului şi propune Proprietar: IM*. Aaaa*ei Mweşiaam.
S. Sa D-nul Episcop I. Meţianu încă în înoă jugul perseouţiuailor şi al nedreptă rilor. 4) DisertaţiunI ce se vor însiuua în-
■a. 1895 a emis un cerculariu oătră preo ţilor. nainte la comitet. 5) Cuvânt de înohidere. Redactor responsabil; ®a*eg«i*iw Maiou*.