Page 30 - 1897-05

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 101.—-1897.

CRONICA POLITICA. judeţului Putua Slâvescu, Colonelul M. Grosa ţelor generale îu 29 1. o. sera la 7y 6re în însu-mî am dat impuls şi am ajutat fratelui
2
şi inginerul şef Militeanu. localităţile Redutei. LoourI pentru galeriă meu la conceptul adresei de mulţămire, pen-
— 7 (19) Mai. â 1 fi. şi bilete de intrare în sală â 50 cr. tru-oă am ţinut şi ţin, că aoâsta este un
Escursinnea la Bncuresci a Beuniunei
In parlamentai austriac s’au înoeput române de cântări din Sibiiu, oe era proiec­ să află de vânfiare de ac}I începând la fraţii act de echitate si de bună ouviinţă, un fel
alaltăerl desbaterile asupra răspunsului la tată pe cjilele acestea, s’a amânat, cum spune Simay, la librarul Hiemesoh şi la contro­ de mică răsplată pentru orl-oine jertfesoe
mesagiu, sub presidenţa cavalerului Javor- „Tribuna", pe timp nedeterminat din oauae lorul oomitatens Bittermann, în fine în bi­ timp, muncă şi puteri în oause oomune;
ski. După o sourtă întroduoere a rapor­ neprevecjute şi neaternătâre de reuniune. roul biletelor de drum de fer al domnului ca unul, oare am asoultat ou urechile mele
torului, baronul Ludwigsdorff a deolarat, că Aronsohn. şi am admirat nenumăratele vorbiri şi ni-
marii proprietari nu primesc proiectul de Inundări. Din Cluşiu se anunţă, că Concort. La ooncertul anunţat ori, oe-î suinţe, pline de tact, pricepere şi purtate
răspuns ca basă a desbaterilor, fiind-că Arieşul şi Someşul, crescând în urma ape­ va da capela orăşenâsoă în otel „Europa", de-o adevărată adoperare pentru cauBă, ale
mai ales punotele referitore la autonomia lor, oe se varsă în ele, a dat afară din alvia între altele se vor cânta: „Musikalisches protopopului Comisar; oa unul, oare cu
provinciilor şi la statifioarea şcâlelor nu lor şi sămănăturile de tâmnă şi primăvară, Modejournal" potpouriu de A. Rentsch şi mâna mea proprie am scris un întreg con­
corăspund vederilor partidei sale; Dr. Kram- oe se află de-alungul acelor două rîurl, au „Despre poesiile naţionale românesci" fan­ volut, protoool.ul de pertractare, întreg dic­
mar deolarâ, că Cehii tineri se alătură fost total nimioite, âr morile au fost mâ­ tasia de Candela. începutul la 7 / sâra. tat de numitul domn, am sciut să apreţiez
]
nate de apă. Tâte zăgazurile de pe Someş 2 şi sunt de plin convins, oă se va soi apre-
la resolvarea programului dreptului de stat; Intrarea 30 cr.
şi Arieş au fost duse de apă. ţia la looul oompetent munoa depusă în-
Bă^enreuther accentua, că prin aoeea, oă
răspunsul pune pond pe pretensiunile drep­ Tesauri aflaţi In cosciug. Iu Cetate- tr’ânsul; şi, în fine, ca unul, oare — ori
tului de stat, nâgă mesagiul de tron, care de-baltă de present se lucră la renovarea Schi mărunte din România. mi-se va recunâsoe din partea negrei pisme
stă pe basă constituţională; JDipauli declară biserioei vechi reformate. Când ajunseră Altetn Sa Regală principele moşteni­ ori ba, însă de fapt şi eu am adus jertfe
că proiectul şcolar al partidei poporale ca­ cu luorul la padimentarea biserioei, după tor s’a bolnăvit cj'l®! acestea. După con­ în causă, călătorind pe spesele mele la
0
tolice se pote uni cu legile fundamentale cum să sorie, în locul unde se află acum statările medicilor, principele sufere de faţa looului şi nisuind aci ou fapta şi cu
de stat; Siurglch (mare proprietar consti­ sanotuarul, terenul s’a oufundat. Un proprie­ febră. Bâla nu este periculosă şi îşi face tot sfatul meu cătră succes; cjic, eu nu
tuţional) urgitâză revisuirea ordinaţiunei calea ei normală. pot trece ou vederea păcatul, ce9e face în
tar de aoolo, observând aoâsta, a lăsat să
La 5 Maiu v. s’au făcut trei alegeri descrisa oorespondenţă, şi nu pot fi învoit
pentru limbă; Campi (liberal italian) anunţă, se sape mai afund, când de-odată i-se des­ în colegiul I de Cameră şi 1 şi 2 de Senat.
că Italienii vor vota oontra proiectului; chide înaintea ochilor o criptă întunecosă, Din aceste guvernai a rămas în balotaj la cu micşorarea, ce se intenţionâză.
Dr. Kopp (german progresist) cjioe, oă gu­ în care erau aşecjate lângă olaltă trei oos- Prahova, a cădut la Văslui şi numai în unul Vom analisa deci puţin faptele şi vom
vernul voesce să facă raportul faţă cu Bo- a obţinut majoritatea. La colegiul I din lăsa să vorbâscă ele: Se susţine în ooresp,,
oiugurl de lemn. Un oosoiug mai putred,
hemia, ca aoela ou Ungaria. —In cercurile par- Ploescl a păşit ca candidat d-l N. Filipescu că comuna Şieul-mare era una dintre cele
venind în atingere cu aerul, s’a ruinat şi
lamentarenu se orede oă guvernul va fi sigur s’a putut vedâ în el un schelet acoperit membra în partidul conservator întrunind mai liniştite parodii>, oă neînţelegerea se
190 voturi. Balotaj.
de majoritate, dâoă oposiţia germană va cu o manta de catifea, de unde străluceau iscase numai din causa alegsrei locului de
Liga contra alcoolismului din Iaşi a clădire al biserioei, că din causr. acesta nu­
faoe obstrucţiune. Acâsta se pare oa sigură scule preţiâse: B brăţare de aur, o oatenă hotărît să ţie o întrunire la Teatral Naţio­
de-oreoe cu ocasiunea desbaterei se vor de aur, 56 cătărame, o pârechiă de cercei, nal, ou care ooasiă Liga se va declara de mai unii creştini declaraseră (numai?), oă
înainta camerei nu mai puţin decât 214 un in6l de aur, un ornament pe oap din constituită. Vor lua cuvântul d-nii Xeno- treo dela biserica râstră, oă însă mai îna­
proiecte de modificare. mărgăritare, o bortă şi o soulă de păr, Pe pol, A. C. Cuza, Dr. Buţureanu, er docto­ inte de comisarul, protopopul traotului fu­
rul Possa va presinta oâto-va tipuri de al­ sese la faţa locului şi pusese la cale lu­
* inel se pot ceti cuvintele: Kendi Soph Bog
coolici, relevând alternaţinniîe psihice pro­ crurile, aşa încât acela numai a conlucrat;
Meniliurd.
Din Petersburg se telegrafiază, că duse prin otrăvirea alcoolică. oă adresa de mulţămită a fratelui meu, la
contele Voronzov-Baskow a abcfis la porto­ Furtuni mari. Din Lemberg se tele­ Pe cjiua de 10 Maiu se vor face mari care şi eu am conlucrat, ar cuprinde laude
foliul ministerial. grafiază, că aiol în 16 n. o. după amâcjl a serbări îu capitală. Pe bulevardul Univer­ de talente şi puteri providenţiale ridicate
sităţii au început lucrările pentru ridicarea
*
fose o grâznică rupere de nor şi grindină. tribunelor, cari servesc la defilarea armatei. sus preste» alţi omeni ; că oomiaarul încer­
Privitor la alianţa statelor balcanice Nenumărate case au fost demolate de apă- case a face unele suspendări, dâr ar fi fost
se sorie din Belgrad, că pănă aoum nu Cele mai multe căi au fost inundate şi spă. apostrofat şi. reţinut dela acâsta chiar din
s’au făcut nici în Sofia, nioi în Oetinje late de apă. 28 de arbori seculari au fost d iăm&arwel partea poporului etc. eto.
condiţiuDl în scris. Pe când în Sofia s’au desrădăoinaţl. Din norooire, se cjice, nici
Aiud, 11 Maiă n. 1897. In faţa aoestor erupţiunl ale pismei
căutat oăile şi mijlooele posibile, de a-se o viaţă de om n’a oăcjut jertfă furtunei în- stau faptele :
Asupra recoovertirei mai multor creş­
pune capăt antagonismului dintre Serbia grozitore.
tini români din Şieul-mare, s’au luat no­ 1) Că oomuna Şieul-mare nu de erî-
şi Bulgaria în Maoedonia, pe atunci şi în alaltăerî, oi de ani de dile a fost într’o
Oetinje nu s’a vorbit decât despre aoeea, Foc. Acjî in zori de cji fu deşteptată po- tiţe în cjiaristica nâstră şi îi s’au adus oo-
t
oa oele două state înrudite prin rassă să poraţiunea Scheiană prin signalul de foc în misariuîui Consistorial, care a săvârşit continuă fierbere, şi anume pănă în 4iaa
urmărâscâ direoţiă unitară în ceea-oe pri- Scheiă (Braşov). S’a aprins, nu să scie oausa, acâstă muncă grea, unele laude pe deplin oând a sosit comisarul Consistorial. Acâsta
vesce interesele bisericescl-oulturale ale po- şi au ars casele ou superedificatele de pe meritate. Intre altele „Telegraful Român", o dovedesoe voluminosul act, în care se
poraţiunei slave din imperiul otoman. Sco­ lângă ele ale lui Nioolae Ardelean din dela sine aşa din isvor oficios de află o mulţime de petiţiunl, rernonstrărî,
pul acesta s’a ajuns, fiind-că cele două gu­ Strada Morilor O. Primii vecini, cari au sigur după acte, venise şi ne spuse, că arătări, învinuiri ş. a. ale poporului, sub­
verne s’au unit de-a lucra în deplină soli­ prins de veste au fost măcelarii Peligrad şi Consistorial trimeţend la faţa looului pe scrise în maseă, şi cari se încep de acum
daritate în apărarea intereselor naţionale Stinghe gata do plecare la afacere; ei dând unul dintre cei mai destoinici protopopi ai 2 ani şi se continuă neîntrerupt pănă în
din Turcia. Şi fiind-că scopul aoesta nu se alarm deşteptară din somnul greu pa looui­ săi, acestuia i-a succes grâua operă a re- dina împăciuireî; ba spre eclatant răsfrân­
pdte ajunge în Turcia decât prin înfiinţarea torii casei şi vecinătatea. Până când au dat oonvertirei ; âr paroohul looal, în sentimen­ gere a aserţiune! neesacte, că ponorul ar
unei biserici indepeadente serbescl, ceea-oe năvală prin vecini după scări să se pună tul său de mulţămire, pe care orl-oe om fi fost deja împăoiuit, ’i se presintă comi­
presupune recunosoerea naţionalităţii sârbe, pe stins, sosindu-i şi alţii într’ajutor, tâte ou mintea întrâgă îl va afla esplicabil, pu­ sarului chiar şi în dina de pertractare 3,
cabinetele din Belgrad şi Oetinje s’au obli­ edificatele erau ouprinse de flaoărî. Ou o blica atât în „Tel. Rom.", cât şi în „Gazeta di trei, nouă petiţiunl, subsorise de massele
gat între sine, oa la data favorabilă, după bărbăţiă rară, şi ou ajutorul apei din ime­ Transilvaniei" o adresă de mulţumită pen­ poporului, în care acesta de nou ridică
sfîrşitul răsboiului turoo-greceso, să facă diată apropiere, suocese Românilor noştri tru d-l Comisar. grele învinuiri asupra epitropiei şi chiar
tot posibilul, oa cele două postulate ale a looalisa focul, şi a-1 stinge aprope total S’ar fi putut ore, oa diavolul invidiei, asupra protopopului tractual.
elementului sârbesc să primesoă reounos- într’o oră. Acum sosiră pompierii şi miliţia pe oare nemuritorul nostru bard naţional In privinţa acesta n’am se mă sfădesc
cere deplină în Peninsula-Baleanică. Oaşul într’ajutor. Dâr cam târeţior. Oam de-odată îl numesoe „a pismti rentate", aaraaterîsând ou corespondentul, care sorie pe base atât
din urmă e cu atât mai posibil, cu cât ma­ cu aoeştia sosiră şi căpitanul şi comisarul păcatul naţional, ce zădârniceşoe de secuii de solide, cum sunt „inform&ţinnile primite"
rile puteri nu esită a reounosee, că ou de poliţiâ, cari căutară după oausă şi cons­ tâte intenţiuuile nâstre bune şi faoe impo­ ci fac simplă provocare la actul oficios.
susţinerea statului quo croit de ele şi pe tatară paguba făcută prin foc. Paguba e sibil triumful oansei române, să nu-şl bage Prin urmare sustă nealterat, că co­
;
lângă susţinerea păcei, se pot garanta pe mare. Casele însă au fost asigurate. oodiţa şi în acâstă afaoere? — Nu! Nu s’a muna în 15, 36 şi 17 Faur a. o, era în
deplin aspiraţiunile populaţiunei creştine, putut! fierbere completă, oă apostaţii erau tot
înmormântarea ducelui d’âumale. In In N-rul 29 a. o. al „Tel. Rom." apostaţi şi oă opera însa-şl a suooes numai
susţinendu-se în acelaşi timp integritatea
17 Maiu n. s’a făout la Paris înmormânta­
Turciei. apare o corespondenţa, diu oare se vede, atunci; deci este meritul protopopului co­
rea ducelui d’Aumale. CatBfalonl ornat ou
că succesul obţinut de protopopul Maneguţin misar.
mănunchi de drapele tricolori se ridica în
a atins susceptibilitatea unor omeni din Acesta, ma just decât noi, ni-a re­
;
S C S R B L E D B L E L mijlocul biserioei. La ceremoniă au asistat: lit vanitatea lor, întocmai cum gâdilise des­ vidioşi cum suntem, întoroem lucrul pe
11
sinodul protopopeso al Bistriţei şi a gâdi- cunoscut şi rouă o „conlucrare , âr noi, in­
ducele de Ohartres, representând pe ducele
— 7 (19) Maiu. d’Orlâans, contele de Flandra, representând coperirea Amerioei prin Columb vanitatea dos şi-’l facem pe dânsul conluorător ?!
pe Regele Belgiei, ducele d’Aosta, repre­ „învăţătorilor" dela Salamanoa, dâr pentru Nu ne va crede nimeni! Şi dâcă voim
Conflict la frontieră. O oomisiune mixtă
sentând pe Regele Italiei, contele ‘d’Eu, aoeea ei totuşi nu descoperise America, să ne crâcjă cineva, ar trebui să dovedim,
a fost orânduită pentru a ancheta inciden­
prinţii de Danemarca şi Bavaria, duoesa
tul dela frontieră provocat de loouitorii ba nu putură nici pune oul să stea în cap că nu [dânsul, ci noi am ţinut vorbirile;
d’Orlâans, principesa Clementina, prinţul şi nu dânsul, oi noi am ţinut vastele per­
unguri din Săouime, prin faptul, că aoestia pe mâsă.
principesa Bulgariei şi mai mulţi alţi prinţi. tractări ; nu dânsul, ci noi am făout po“
au treout frontiera, şi au tăiat păduri de De aceea oodiţa duplă a diavolului,
D-l B’elix Faure era representat. In numă- porului promisiunile de ajutâre şi am daţ
pe moşiile statului Român şi ale comunei vanitatea şi invidia, nu mai lasă aprâpe
râ.sa asistenţă s’a remarcat: D-nu Hauo- satisfacţia sentimentelui de dreptate al po­
Tulnioenl din judeţul Putna. Aoâstă cotni- nimic din succesul obţinut pe sâma celui
taux, amiralul Besnard, generalul Billot,
siune s’a întrunit la B 1. o. s. v. în oraşul ce de fapt i’a obţinut, a părintelui protopop porului, prin osândirea celui vinovat, sin­
mulţii generali şi oorpnl diplomatic. La sfîr­
Focşani de unde prooedând la luorare a Maneguţiu; ba nu-i m&i reounâsoe nici gurele lucruri, oare au făcut posibil şi au
şitul liturgici, cosciugul a fost transportat asigurat succesul.
treout pe aici prin Braşov spre Kezdi-Oşor- chiar ostenela, dramul oel lung, multele
pe peronul biserioei, şi trupele de infan­
hei pentru a-se urca din aoâstă parte la teria şi de oavalerie au defilat în faţa cos­ vorbiri şi scrieri, munea-i de 3 <jh® pănă 2) In faţa afirmaţiunei neesaote, că
munte din causa difiloutăţilor de comuni­ la — şi după mecjul nopţii neîntreruptă; neînţelegerea s’ar fi isoat numai din causa
ciugului pe când musica cânta un marş.
caţie pe partea munţilor din România. în fine nici bareml adoperarea sa pusă in alegerei locului de olădire al bisericei, stă
Ceremonia era impozantă. Cosciugul a fost
Membrii acestei comisiunl sunt: din partea transportat apoi într’o oapelă a biserioei, afaoere din tâtă inima şi cu tot sufle­ faptul nealterabil, că epitropul Ştefan Flo-
Ungariei D-nii vioe-span (prefect) P. Gabor, pentru a fi trimis la Dreux. tul său. riţa din Şieul-mare, în decurs de 3 ani
fisolgăbirău (subprefect) 1. Cseh, inginerul Aoâsta apoi este culmea răutăţii — de cjilo a îneassat mii de florini, der nu a
şef Victor Gyarfas şi notarul comunei Po- Picnicul societăţii „Crucea roşie". Pio- şi eu, ca unul, care am fost faţă la t6te; dat nici o socotâlâ, şi acest fapt stă neal­
iana-Sărată G. Pap din comitatul Trei- nicul în favorul societăţii „Crucea roşie", oa unul, care prin fratele meu parochul lo­ terabil nu numai pănă în (j‘ eşirei co­
Qa
Seaune; âr din partea României: Inspec­ proiectat pe cjilele prime ale acestei luni cului David Rusu, am eunosout şi cunosc misarului consistorial, ci pănă în de
torul administrativ Pavel Stătescu, prefectul şi amânat, să va ţine acum în urma dorin­ oomuna şi tâte afacerile ei; ca unul, oe astăcjl, pentru-că la pertractare s’a oonsta-