Page 34 - 1897-05
P. 34
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 102.—1897.
♦
de sine, oă ceroul de influenţă al Congre SziJâgyi voind să-l reotifioe a decla Papahagi, urmat de oorpul didaotio şi de Europa. Atât de mare e însufleţirea între
sului oatolio îşi are limitele sale, deoparte rat, că luorul nu se are toomai aşa, şi oă un număr de ceste 100 de elevi, au trecut locuitorii englesl, faţă de serbările iabilare,
în dogmele de oredinţă ale biserioei şi în asupra afaoerei deputaţiunilor a vorbit cu la liceul Eforiei. Anarohia, pe oare Mărgă înoât formând un club ş’au esprimat do
organismul hierarohio, de altă parte în Bânfly ohiar în sala parlamentului. rit a produs’o în şoolă, timp de o lună rinţa, oă din incidentul iubileului, ar tre
dreptul saveran de patronagiu suprem al Oposiţia princjend aoeste ouvinte, s’a cât a stat în Bitolia, a exasperat oorpul bui sohimbat oalendarul, făcând ca anul
regelui, în oficiul de suprainspecţiune a gu ridioat furiâsă asupra ministrului înoepend didaotio doterminându-1 să părăsâsoă liceul să aibă 13 luni, şi adecă luna care urmâză
vernului de stat şi în legile ţării. In limi să-l tracteze ou „fine" espresiunl de : hazug- aoestuia. Treoerea lor la şcâla Eforiei s’a lui Iunie să se chieme: luna „Victoria".
tele aceste pâte să-i servâscă de basă mo săi), ocsmdnysdg, Abzug Bdnffy! tâljen Szi- făout în aplausele tuturor Românilor ma-
Dame bicicliste atacate de un cal. Din
delul autonomiei staturilor catolice din Ar- Idgyi! oedonenî. Unirea tuturor şoâlelor românesc! Londra se scrie ou data de 13 MaiO: Cu
dâl, er cercul autonomiei de drept a confesiu Timbrul neadevărului, ce l’a aplicat din Bitolia, sub autoritatea Eforiei, va pro
tâte că calul este pns între animalele de
nilor protestante şi greco-orientale, — preoum Szilâgyi pe fruntea lui Bânfly, a consternat duce cu siguranţă şi unificarea câtorva şcole
soiul nobil, totuşi este oam într’o ureohiă,
s’a stabilit în legile sinodale sancţionate de grozav pe mameluoii aoestuia. Cu oapetele comunale, cari pănă astâfil au rămas cu
căci şi el atacă în 4iua mare şi în mijlo
rege şi întărite prin legea ţării — hotăresce plecate ei tăceau ca pământul, nici o voce inspeoţiunea. Mai multe liste de subscripţii
cul drumului pe nisoe nevinovate bicicliste.
acea măsură a egalei îndreptăţiri, peste care nu s’a ridioat în apărarea straşnioului mi au fost desohise şi trimise în tâte comu
Marţi săptămână după amâfil mergeau li
nu pot trece nici autonomia catolică, nistru-paşă. nele românesci din Macedonia, Epir şi Al niştite trei dame pe velooipede pe drumul
Basa, după oare trebue să se faoă ale încolo nioî o supărare. Marele muftiu bania, ca să fiă acoperite ou ajutâre de bani.
cătră Glasgow, când de-odată văd, venind
gerile, este tot aceeaşi pe care a înaintat’o ÎDghite buouros şi acest hap, căci — cum
Un proces oribil s’a pertraotat fiilele în faţa lor un cal în fuga mare. Damele
spre întărire br. Iosif Eotvos şi în sensul forte nimerit 4> „Alkotmâny" de ieri —
oe
acestea înaintea tribunalului din Cluşiu. făcură loo caiului, dându-se la o parte. Sgre
căreia s’a întrunit congresul oatolio ungar „Bânfly de tâte e oapabil. Credem ohiar
Pertraotarea, oare s’a ţinut cu uşile închise oea mai mare spaimă a lor, vă4ură, că
la 1868. Raporturile s’au schimbat mult de şi aceea despre el, oă după incidentul de
fiind de faţă numai bărbaţii de înoredere animalul n’are de gând să trâeă înainte, oi
atunci; corul episoopeso şi Sfântul Scaun, ieri, a4l erăşl se va aşe4a cu faţă veselă
şi persânele ofioiose, s’a înoeput Sâmbăta are cu ele de lucru. Apropiindu-se calul
cari înainte de aceea nu priviau ou ochi în fotoliul j ministerial, şi de-acolo va ochi
trecută şi s’a încheiat abia Merourî, a 5-a mai binişor de dame, începu a-le muşoa
buni la tendinţele autonomiste, acum do prietiuesce oătră acel preşedinte, care l’a
4i. Măestral urloier din Cluşiu luhdsz La- ou dinţii, pănă în fine două dintre ele se
resc fierbinte înfiinţarea autonomiei oato- dăscălit ieri aşa de aspru. Bânfly e om în
jos era aousat pentru un atentat ou vio refugiară după un gard, ce era aprâpe de
lioe maghiare. Dorinţa, ca aoestă autono ţelept şi ţine la maxima: omul înţelept
lenţă, oe l’a săvârşit astă-vară la pudârea drum ; a treia însă o păţi mai rău. Nega
mie să potâ fi esoperată deja în cursul cedâză®.
unei fiice vitrege a sa, oare atunci abia lantul cal îi rupse pălăria de pe cap şi
acestui an, corăspunde resultatului tratări
împlinise 14 ani. Atentatul l’a săvîrşit cri înoercâ apoi cu dinţii ai mai lărgi puţin
lor urmate lunile trecute între primate şi
Archiducele Reiner despre îndreptă minalul urloier cu soirea şi învoirea soţiei jacheta, ce-i sta prea strîns pe trup. Spre
ministrul de culte, şi aşteptărilor ooronei.
ţirea limbei. sale, oare era muma tinerei fete. Descope norocirea ei toomai s’apropiară oâţl-va ţă
ririle, oe s’au făout ou ooasiunea pertrac- rani, csrl au scăpat pe sărmana damă din
Archiducele Beiner, visitând în Leit-
Caşul dela Pojun şi dieta. tărei, au fost oribile şi scârbose. Urloierul năcaz, âr pe oal îl învăţară puţină manieră.
meritz pe comandantul suprem al armatei Iuhâsz, ca făptuitor, a fost osândit la trei
Mare vifor s’a deslănţuit în şedinţa teritoriale austriaoe, a primit în audienţă
de alaltă-ierl a dietei. Ministrul preşedinte sprezece ani temniţă, âr soţia sa (mama Jăespre societatea „Fra,ţia“ din
şi pe locţiitorul de primar din acel oraş. fetei), cu al cărei consens s’a săvârşit aten
Bânfly a fost, pe cum soim, luat la între Bueureseî, oare — cum seim — este în
După bineventarea, ce i-a făout’o acesta, tatul, a fost osândită la şese ani temniţă.
bare, din partea oposiţiei, că de oe a lăsat arohiduoele l’a întrebat: fiinţată de Românii din comuna ardele-
să fiă umilite şi vătămate cele două oamere — Cine este aici primar şi unde In aoâstă osândă nu este socotită închisâ- nesoă” Caţa emigraţi în oapitala României,
ungare, prin faptul, că în ordinea deputa- se află? rea preventivă, oare înoă a durat o jumă publică foia catolică „Alkotmăny , organul
u
tate de an.
ţiunilor ele urmau să se presante numai — Contele Funlce, răspunse locţiitorul „partidei poporale", o notiţă, în oare 4i°
8
după deputăţiile clerului şi armatei. Din Ceiinje, capitala Muntenegrului, se între altele:
de primar, care de present e deputat în
Istorioul lucrului l’am făout deja ou- scrie, că în 18 Maiii n. s’a săverşit aoolo „Deşi aoâstă societate filantropică şi
camera imperială.
nosout în numărul de ieri cetitorilor noştri. logodna prinţului Iosif Franoisc de Batten- religiosă dispune pănă acum numai de pu
— Acela (Funke) s’a întrecut pe sine
Pentru ac}I ne mărginim a spune, oă or sa berg cu prinţesa Ana de Muntenegru în ţină avere, în raport cu împrejurările sale
însu-şî, 4i archiducele, prin purtarea oe
goliul naţional maghian' „vătămat" şi-a des biserica catedrală ortodoxă şi după ritul însă desvoltă o aotivitate binecuvântată pe
a avut'o în parlament, fiind unul dintre
cărcat t6te fulgerile şi trăsnetele asupra evangelio. terenul filantropiei, moralităţii şi propagan
pricinuitorii soandalelor.
bietului ministru - preşedinte BâofFy, oare dei religiâse. Ou ocasiunea adunărei din
La întrebările următâre ale arohidu- Viaţa Iui Isus în imagini. Talentatul
n’a soiut şi nu s’a îngrijit să ţină la cul armă a societăţii, preşedintele Mircea în-
celui, oă poporaţiunea apărţinătâre la două piotor I. Tissot, s’a hotărît să „scrie" viaţa
mea „demnităţii" sale represeutanţa parla t.r’o vorbire avântată a îndemnat pe Ro
naţionalităţi, Cehii şi Germanii, cum se nă- lui Isus în imagini. Spre acest scop a ple-
mentară a „naţiunei" faţă cu capul înco mânii din România şi din Ardeal la rali-
răveso între sine, primarul locţiitor răs oat în ţâra sfântă şi fiă-care capitol mai
i
ronat. giositate. Adevărat, că astă4l catolicismul
punse, oă trăesc în cea mai bună armoniă. însemnat din Evanghelie, ori episod din
Bânfly însă tot el: puţin îi pasă de La aceste archiducele răspunse: viaţa Mântuitorului, l’a ilustrat printr’un trece prin grele timpuri, der mai curând
strigătele şi vaetele „opiniunei" publice — Cel-ce voesce să fiă funcţionar de stat, desemn (aquarelă) luat la faţa locului. Aoâstă seu mai târ4iu el va eşi învingător din
maghiare. Când i-a venit rândul să răs acela trebue se scie limba respectivei po- istorie în imagini va avâ în timpurile nâs- luptă. In fine s’a esprimat cu recunoscinţă
pundă interpelărilor, luâudu-şl posiţiă mar poraţiunî unde funcţionăzâ, tocmai aşa cum tre soeptioe şi de necredinţe, un mare suc despre activitatea partidei poporale din Un
ţială a 4>s: Ce mai strigaţi? Nu eu am fă datori sunt şi ofiţerii a-şî însuşi limba regi- ces. Chiar şi cei mai încăpăţinaţî atei se garia şi a conducătorilor săi, despre activita
cut programul sărbârilor, eu numai l’am mentidui lor, — oâol altmintrelea nu pot vor grăbi a-şl procura aoâstă istoriă sacră. tea şi directiva principiară solidă şi religiosă
u
comunicat Majestăţii Sale; apoi ori de vă oonta la promovare. Pictorul Tissot a espus originalele la „Ga a cţiarului cotidian „ Allcotmăny .
plaoe, ori de nu vă place, âoă v’o spun, Cuvintele arohiduoelui Reiner ar pute leria Petit" din Paris, unde o lume întrâgă Oam şi pe ce basă vine fâia uugu-
că sărbarea dela Pojun neavend oaraoter servi de bună şi meritată lecţie „patrioţi se îmbulfiesce, ca să le vadă. resoă să scrie asemeni comedii, nu soim.
reguicolar, am aflat de prisos a fi repre- lor" noştri mari şi mici. Dintr’un raport însă, ca l’am publicat nu
e
sentate şi camerile în deputaţiunî. Concert. Cu buouriă înregistrăm soirea, mai 4^ l° trecute despre aoâstă modestă
Straşnioii „patrioţi" din dietă au ră S C S U I L E O I L E ! » oă în 21 Maiu v., 4iua sfinţilor Constantin şi şi tînără societate, soim atât, că ea urmă-
mas forte surprinşi de aoestă declaraţiune, ‘ SI Elena, d-1 profesor de musică dela şcâlele resoe scopuri curat oulturala şi n’are de-a
dâr şi mai surprinşi şi indignaţi s’au văcjut, — 8 (20) Maiu. nostre din loc, Timoteiu Popovicl, va da în face. nimio ou politica.
oând atot puternioul ministru-paşă a cj's în Şcolele din Macedonia. Cetim în sala oea mare a gimnasiului un concert ou Tinărul preşedinte Mircea şi ceilalţi
gura mare, oă asupra af'aoerei aoesteia a Epoca : O soire fârte îmbuourătore so- corul de copii, înfiinţat în anul acesta. membri ai acestei societăţi nu putem crede
a
n
vorbit cu Szilâgyi oând se jucau tarocc în sesee din Bitolia „Gazetei Macedoniei". să nu scie, oă politica „partidei poporale",
Contele Goluchowskî, ministru de es-
casina clubului liberal. Direotorul lioeulni lui Mărgărit, d-1 Periole preoum şi aoeea a organului ei „Alkot
terne anstro-ungar, după oum spune o foiă
mâny", ne este, mai ales în oe privesoe
vienesă, va merge la Budapesta.
limba şi naţionalitatea, tot aşa de contrară,
Ernă în Maiii. Din Delnicze, Croaţia, ca şi politioa celorlalte partide unguresol.
praotice ale Englesilor (învăţarea liberă de clasă sunt: limba englesă, geografia şi
se anunţă: In 12 Maia diminâţa a început Aşa-deră, deoâ dânşii ar fi voit să faoă po
după natură; participarea copiilor la gos istoria ; âr celelalte (între oarl şi naviga-
o ninsâre mare, cure a durat trei 4'le neîn litică, n’ar fi putut să se pronunţe în fa-
podăria şcâlei). -- Sunt şcole de seră pentru ţiunea, stenografia, arta bucătăriei, călcatul
trerupt. Zăpada, care pe timpul acesta aoo- vorea numitei partide, al căreia program
lucrătorii adulţi, şo61e de fete adulte şi femei, şi îngrijirea rufelor, curăţirea odăilor), sunt
pere sămănăturile, e grâsă de 50 om. şi a este de-o potrivă duşman Românismului şi
pentru buoătăriă, pentru rutăriă etc. (t6te în obieote speoiale. Religia în şoâlele comu
făout mari pagube economilor. De aseme a căreia taotioă, la aparenţa mea conoi-
fiinţate prin inţiat-ivâ privată), în care pe nale nu se face; şoolarii nu sunt obligaţi a
lângă învăţătura unei profesiuni, dame din merge la biserică. Sâmbăta nu se învaţă nea mare zăpadă se anunţă din Fusin, unde liantă, nu pâte justifica un pas oa cel de
societatea cultă ţin cursuri gratuite asupra la nioî o şoâlă englesă; în sohimb însă nu temperatura s’a scoborît la 5° C. sub zero. mai sus, presentat de „Alkotmâny".
Pe mai multe locuri crengile arborilor s’au Trebue să fim deci fârte ourioşl a
unor obieote culturale şi industriale. se ţine nici o sărbătâre afară de Duminecă.
rupt în urma greutăţii zăpezii. sci, de unde şi-a scos „Alkotmâny" infor
In şcolele primare, înoepend dela — Ţinerea olaselor se face şi a4l după sis maţiile sale, pe oare noi le credem neîn
anul 1880, învăţământul este obligator; dâr temul monitorial, numai oă monitorii sunt Iubileul reginei Victoria. Din inciden temeiate ?
obligativitatea este binevoitore. După un înloouiţl (înoepend dela anul 1846) ou în tul iubileului reginei Angliei, Victoria, vor
examen indulgent de cetire, din soriere şi văţători-elevi, cari conduc în aceeaşi sală lua parte oa âspeţl 72 de persone prinţiare.
din socotâlă, oopiil la 11 ani (în loo de oâte un grup de 20 — 25 şcolari. — Instruc Intre aoeste vor fi şi trei domnitori, şi O Băm&aHre!!
13) sunt oonoediaţl să mârgă la muncă. ţia să ra4imă pe cartea oopilului; manuale anume: regele de Wiirtenberga, duoele
T6te şcolile stau sub inspeoţia şi sub scurte şi precise. In şoâlă se servesc şi de saxon de Coburg-Gotha şi principele Mun Aiud, 11 MaiCi n. 1897.
controlul statului. Etatea şcolară este de jurnale. tenegrului. CâţI-va dintre ei vor lua parte (Fine).
regulă dela 6 — 14 ani; dâr adesea ve4l Metodul este mecanic; recitare şi re şi la eonduotul festiv din 22^Iunie de pe Şi dâoă acum Oonsistoriul află tot din
şoolarl (?) dela 3 ani în sus, cari stau în petare. Oetitul se face şi afli după meto stradele Londrei; de-asemen9a va lua parte acte — oarl şi eu am avut onorea a-le
olasă fără a fi ocupaţi, t.6te oeasurile regle dul nominal (deşi ortografia englesă este la oonduot şi familia regâscă englesă ou vedâ şi oeti — oă protopopul locului, în
mentare. forte grea). De exerciţii de cugetare şi de 71 de membri, între cari duoele de York loo de-a sana aoeste rele, după datorinţa
Programa ouprinde ca studii obligătore: vorbire, pedagogii englesl nu se prea în- oel mai tînăr (9 ani) strănepot al reginei. sa, raportâză încă în Iunie 1896 la Ven.
cetirea, scrierea, sacoUla şi desemnul, — pen grijeso. Gimnastica este negligiată în pa După o soire sosită din Washington, din Oonsistoriu, oă raţioeiniile sunt în ordine,
tru băeţi, şi lucrul de mână pentru fete; tria jocurilor de sport. America se prag&teso a merge la serbarea şi drept dovadă trimite spre oensurare ra-
apoi studii libere, în număr de ‘27, grupate (Va urma,) iubileului reginei 80.000 de Americani, cari ţiociniile de pe anii 1891, 92 şi 93 ale al
n obiecte de clasă şi obiecte speciale. Obiecte după aoeea vor face lungi călătorii prin tui epitrop, nu cele cu prioina ale lui Fio-
