Page 35 - 1897-05

PNr. 102.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

riţa, âr despre acestea susţine neadevărul ca să se scie oine p6te sorie atât de eon- Âvis literar. Fi8ica pentru şcolele poporale de
„că sunt gata, le-a lăsat la comitet... şi se vor scienţios? losif Bălan, profesor. Partea I: Mehanioa
Aducând la eunosoinţa publioului ro­
aşterne în curând ) dâoă protopopul trac- Eu mi-am făcut numai o datorinţă şi căldura. Format mare 8° de 71 pag. ou
11
mân, oă opul ovisat „Instrucţiunea pentru
tual, ÎDţelegend de eşirea oomisarului, iese pentru adevăr şi dreptate. 34 figuri bine reuşite. Preţul 25 cr.
a învăţa desenului de croit vestminte fe-
iute şi degrabă ou doi preoţi în faţa locu­ Io an Rusu, Religiuuea în şcola poporală — in-
saeescî fără de instructor" a apărut, îmi iau
lui, încarcă a muloomi pe creştini fără s preot-spiritual. libertate pe aoestă oale a aduce mulţâmitale digetărl metodice, de Dr. Petru Barbu.
pune mâna pe bubă, oare era şi este cri­
mele tuturor acelor D-ş6re, Dâmne şi Domni, Format mare 8° de 62 pag. Preţul 30 cr.
minalitatea epitropului delapidator şi apoi ra- precum şi direcţiunilor aoelor şefiie de fe­
portâză Oonsist. „că nu mai este de lipsă Eesboinl turco-grecesc. Datorinţele vieţii religiose-morale ale
tiţe, cari au primit opul meu drept ma­ creştinului drept-credincios. Acâsta este o
u
de comisar ) — Grecii total înfrunţi. —
nual de şoolă şi aoelor institute de credit, mică cărticea, da 16 pag. în format fârte
Şi, în fine, dâcă protopopul tractului
Grecii au suferit o mare şi ul­ cari nu au pregetat a sprijini aoâstă între­ mic. Conţine câteva rugăciuni. E potrivită
încă ou soripta sa d-to 16 Febr. a. o. Nr.
timă înfrângere la Domokos şi Hal- prindere, abonând mai multe esemplare a se da ca premii şcolarilor începători, pro­
172 outâză a momi pe comisar, că raţio-
myros. Armata prinţului Constan­ înainte, aduoându-le totodată la cunoscinţă, curând mai multe esemplare de-odată, căci
ciniile lui Ştefan Floriţa pe anul 1894, 95
tin ca şi brigada colonelului Smo- oă opul s’a espedat fiă-cărui abonent la altfel nu se reuteză. Preţul unui esemplar
şi 96 sunt în regulă şi pentru aceste „«« fi
lensky au lost bătute şi puse pe adresa oomunicată. Opul se pâte prooura 5 cr.
11
putut veni şi pe neaşteptate ) *
fugă. Armata prinţului moştenitor dela subsorisa, sâu dela orî-oare librăriă.
Dâcă, (fio, sosind comisarul află, cum
s’a retras deja în munţii Orthrys spre Depositul l’a primit librăria d-lui A, To-
■oă tote acestea sunt neadevăruri, oă popo- Renumitul roman Discipolul da Paul
Lamia, er brigada lui Smolenski fu­ doran în Gherla (Szamosujvâr.)
raţiunea, departe de-a fi liniştită, era în Bourget, membra al Academiei francase a
gărită din Halmyros se va îmbarca C l u ş i u , (Haas palais), 3(15) Maifi 1897.
fierberea cea mai mare, că de buba aoestei apărut îu traducere românâscă în Biblio­
la Nea Mizala în golful Volo pen­
fierberi protopopul traotului nici nu se atin­ Rosalia N. Pop. teca Romanelor Celebre, a Institutului de
tru a fi transportată prin golful Orei
sese, că poporul încă şi acuma îi presintă „Instrucţiunea", a căreia apariţiune o Editură Samitca din Craiova. Preţul voi.
şi Zeitun la Lamia, undo va sosi ţ Ţ
plângeri şi invinuiri nu numai asupra epi­ anunţă autorea în avisul de mai sus, e de lei 1.50. Apariţiunaa în românesae a aces-
şi armâta bătută dela Domokos.
tropului Floriţă, ci şi asupra protopopului; mare folos pentru damele şi părinţii aoelor tui cap de-operă al literaturei franoese, în
Astfel Edkem-paşa e deplin stă­
•oă fundamentul biserioei, în care se băgase fete, cari voeso a oruţa preţul destul de Biblioteca romanelor oelebre, faoe cinste
pân în Epir, unde n’a mai remas
atâta sudora şi avere a oreştinilor, stă şi urcat, oe-1 pretind eroitârele pentru efec • d-lor Samitoa.
nici un ostaş grec. Tesalia e de ase­
adl împlântat pe un loc, care nu e al bi­ tuirea unei toalete. Opul e lămurit şi pre
menea în mânile Turcilor, cari nea-
serioei, oă a păpat nu numai tot avutul scurt luorat, cuprinfiând numai 19 pag.;
vend acum cu cine se se mai lupte,
paroobiei, ci în numele ei s’au făcut încă însă fiind însoţit de-o oolă de desemn, ti­
resboiul se pote considera deplin terminat.
şi datorii însemnate; că drepta pretensiunS' părită în Berlin şi esecutată ou preoisiune
Tbte ameninţările Grecilor de Animale favorita.
a poporului, de-a se da edifioarea biaeri- geometrică, oare ilustrâză forte clar şi sis­ Aprope fiă-oare
a-şî pune în arme întrâgâ naţiunea, domnitor din Europa pos°de câte unul sâu
oelor în întreprindere în oalea legală a li- tematic instrucţiunea, făcând posibil oeti-
sunt zadarnice. Bătuţi şi prăpădiţi mai mulţi oânl favoriţi. Aşa de esemplu
citafiunei minuendă nu a fost considerată, torelor a-şî însuşi desemnul fără instructor.
cum sunt, ei nu mai pot încerca nici Ţarul Rusiei la preumblările sale totdeuna
din contră lucrarea, vrednică cel mult 5000 Un esemplar costă 80 cr. (pentru străină­
o luptă nouă. e însoţit de doi câni de vânat mari, fru­
fi., se dase unui Sas ou 7000 fi.; oă în lada tate 2 franol 50 bani.) Şoolele şi interna­
Der ameninţările aceste sunt
bisericei nu a intrat de 3 ani şi nu se află tele, precum şi librăriile primesc rabat, moşi de rassă danesă, pe c&rî îi ţine ca
chiar şi de prisos, de vreme-ee Sul­
nici barem! un cruoer; că raţiociniile, des­ paza şi scutul cel mai bun. Regele Greciei
tanul a dat armistiţiu.
pre cari susţinea protopopul looului înoă în de-aseruenee are un câne mare de rasşâ
Etă cele din urmă soiri tele­ ULTIME SOIRI.
Iunie 1896 a fi gata“, nu sunt niol astăzi danesă; acest câne e fârte puternic şi in­
n grafice :
gata; că scrisârea protopopului din a. o. Atena, 19 Maiu. Comandantul teligent şi la oel mai mic sd>mn dat de stă­
Constantinopol, 18 Maifi. Trupele tur­
Nr. 172 „raţiociniile sunt în ordine ... era o turcesc din Epir a trimis următbrea pânul sâu, îi sare străinului în spate. Din­
11
cesc!, după o luptă care a ţinut pănă la 7
momelă îndrăsneţă, prin care voia să cjică: declaraţie comandantului grecesc: tre toţi cânii, oe-i eu domnitorii, mai in­
ore sera, au întrat viotoriose în Domokos. teresant este câuele marelui duce rusesc
„.Dâcă vii, nu te atinge de acestea , peutru-oă „Sub condiţia, că nici un sol­
1
Lamia, 18 Mafii. Panică mare dom- Alexis. Cânele marelui duce mai aoum trei
de f&pt acelea nu numai că atunci nu erau dat al Greciei, ţină-se el de orî-ce ca­
nesce aiol. Mulţi locuitori plâeă la Atena. ani era în posesiunea unui pescar frances
gata şi în ordine, ci nu sunt nioî pănă ac}I. tegorie a armei, nu se va mai între­
Retragerea armatei prinţului moştenitor din sudul Franoiei. Cânele soie fârte bine
decât nisoe însemnări şi încercări de ti­ ţine pe teritorul imperiului otoman, am
spre Ortbrys s’a făcut în bună ordine şi înnota, are atâta putere, încât 'e în stare
cluire ale epitropului Floriţa, neîneheiate, primit împuternicire, pe uscat şi pe apă,
fără accidente. Pierderile Greoilor în bătă­ să so&pe omeni dela înecare. Acest câne
nesubsorise, nerevădute de oomitet, de si­ !aîncheierea armistiţiului, ca se ajun­
lia de ieri sunt 220 morţi şi răniţi, prin­ a şi soăpat pănă aoum şâse omeni dela
nod, nedocumontate, oi îndrugate ou o di gem la pace.
tre cari număroşî ofiţeri. Pierderile Turoi- înec. Pe când marele duoe Alexis, înainte
înaintea sosirei oomisarului; şi, în fine, oă Inssuf,
lor se urcă la 1000 morţi şi răniţi. de asta ou vre-o trei aal se afla în Biarritz,
faimosul epitrop nu are nioî barem un cru­ şef de stat major '.
1
oer să arate comisarului, nu din miile de­ Triest, 18 Maifi. Din Atena se tele- Comandantul grecesc a primit se duse într’o sâră furtunâsă la ţărmurul
lapidate, ci nici barem! din restul cassei, grafiază, oă din oausa soirilor triste oe le-au dela guvernul seu următorul ordin: mării, ca să privâscă undele înfuriate. Ma­
pe care el însu-şl îl da ca atare: apoi să primit de pe câmpul luptei, atenienii nu „Te plenipotenţiăm la încetarea rele duoe se aşefiâ pe o stânoă dela ţăr-
mă ierte corespondentul atât de bine infor­ mai sciu ce e de capul lor. De nou se ivesc ostilităţilor, ca se poţi tracta cu pri­ murul mării şi de-aoi căuta la priveliştea
mat, dâr eu susţin, că într9 atarl împreju­ manifeslaţiunî antidinastice, în cari se înjură vire la condiţiuniie armistiţiului. grandiâsă, oe se petrecea la pioiârele sale.
rări se recere multă prudenţă şi mult tact, tronul şi se praamăresoe generalul Smo­ Marele duce, vâfiu o luntre de pescar is-
ca să-tî suocâd.ă a împăciui, a abate dela lenski, .oare e f6rte popular la Greci. (Doră Guvernul a comunicat agenţilor bindu-se de pâlele stânoei şi totodată văfiu
rele mulţimea poporului, fără să oompro- pentru-oă a fost bătut? — Red.) Deputaţii străini ofertele ce le-a făcut pentru un oâne mare, urlând puternic, şi se silea a
miţî autoritatea personală şi ofioială a co­ oposiţiei lanseză o petiţiă, în care oer, ca încheierea armistiţiului şi a declarat, scote la ţârm pe doi omeni, cari erau aprope
pvinţul moştenitor să fiă pus în stare de că dedrece Grecia îsî încrede ocrotirea de înecate. Gând marele duoe se apropia
legului protopop, ba înoă să-i atribui pentru
aousaţiune, el fiind unicul pricinuitor al de- intereselor sale puterilor, în voia aces­ să netefiâscă pe harnioul câne, a fost pof­
lumea esternâ şi 6re-oare oonluorare, merit,
sastrului. Situaţia este estrem de critică. tora stă de a-se lăsa în tratări asupra tit de proprietarul lui să primâsoă dela el
Ei bine! Protopopului comisar i-a fost condiţiunilor păcii. cânele ca dar.
Atena, 18 Maifi. Despre generalul
succes acestea şi succese ar fi rămas, dâoă
Smolenski n’a sosit nici o soire aiol. Se Atena, 19 Maiu. Representanţii
codiţa pismei nu s’ar fi mişcat. Cum i-a Minunea esposiţiei francese. Franoesii
pare, că o parte a brigadei lui s’a dus în puterilor au comunicat guvernului,
suooes acestea? llltă cum: In numele Con- n’au găsit încă un clou pentru esposiţia
Stiliada. Guvernul a flotărît, oă la oas când că Pbrta a primit armistiţiul. Se sus­
sistoriului a dat fiă-oărui creştin reversal, universală din 1900. Comisiunea a primit
puterile nici acum n’ar putâ îndupleca Porta ţine, că representanţii au comunicat
că nu va avă nici o pagubă, dâoă se re- numerose proiecte unul mai fantastio decât
•să dea un armistiţiu, atnnoî va provoca po­ guvernului şi condiţiunî definitive de
tntoroe la legea străbună. In numele Con- altul, dâr mai tote au fost respinse. De cu­
sistoriulni a promis sanarea relelor şl aju­ porul la luptă, pe mărie şi viâţă. Se fiice, pace. Resboiul este considerat ca rând comisiunea a esamiuat un proiect ou-
oă însu-şl regele se va pune în fruntea finit.
tor nou la biserică. In numele Consist, a rios a cărui realisare &r fi să fie — fiioe-se
oştilor. Lamia, 19 Maiu. La retragerea
suspendat*) pe epitropul St. Floriţa. „minunea esposiţiei". Pe lângă palatul uriaş
Constantinopol, 18 Maifi. Se susţine de ierî, despărţământul din urmă al
Cu ce putere a făout acestea? Nu soiu al velooipediei, se propune construirea unui
soirea, că Ţarul a gratulat Sultanului pen­ armatei în care se afla şi legiunea
miol eu, dâr de sigur nici D-Ta, d-le Co­ edificiu măreţ în forma unui osp de femee.
tru victoriile câştigate şi apelând la iubi­ străină, a avut un atac cu Turcii.
respondent! Aşa cred, oă ou puterea legei Planul aoestei construcţii originale va fi
rea lui de paoe l’a îndemnat să dea ar­ Waratassi, comandantul legiunii, a fost
şi a oelui oe l’a delegat. soos din o colecţiă a fotografiilor oelor mai
mistiţiu. rănit de morte. frumose femei din timpul modern. Capul
3) In fine, în faţa necualificabilei în-
Berlin, 18 Maifi. Aici a sosit comu­ Constantinopol, 19 Maiu. Armata colosal va fi astfel făout încât să 8amene
ceroărl de-a mioşora suocesul obţinut prin
nicat ofioio3, că Sultanul a dat ordin ar­ lui Osman-paşa a îndreptat ieri un cât se pote de mult cu al unui om viu.
afirmări podâbnioe oa acelea, că „numai
matei se înceteze numai decât ostilităţile. atac asupra Artei.- Patru batalione Se va întrebuinţa un lemn deosebit; în
unii creştini se declaraseră la trecere" şi
grecesc! au voit se încunjure pe Os­ lăuntrul capului se vor instala mai multe
făonră insinuările ş. a. ş, a., stă faptul ne-
man-paşa, der însoţind despărţămân­ lămpi eleou'ice a căror lumină trecând prin
strămut&bil dovedit în aote, oa şi prin rea­
A V I S . tul lui 8aad-Edin a lovit armata gre- vopsâua scândurilor subţiri va da ouriosului
litate, oă 89 suflete erau primite în bise­
rica rom. cat. din Teaoa; că acestora li-se Adunarea generală a despărţământului căscă în flanc, respingendu-o eu mari edificiu, în timpul nopţei, o strălucire dulce.
servise mai multe misse, că aveau preot, XIV (Cluşiu) al Asociaţiunei transilvane, pierderi. Turcii voiau se între afiî în Ochii capului uriaş vor fi formaţi din două
Arta. lentile puternice. Incrnstărl ortistio făcute
oapelă, altar, clopot, că se oumineoaseră şi convocată pe 23 Mafii st. n. a. o. la Mă*
Acesta a fost ultima luptă. şi alte podobe vor simula pârul. Intrarea
se înmormântase prin preotul rom. ost. Sunt naşturul-Ung., din oausa timpului nefavo­
aceste „insinuări", deolarsţiunl de trecere, rabil şi a oomunicaţiunei rele se amână pre Lamia, 20 Maiu. Armatele grecescî in cap se va face prin partea de jos a
d-le oorespondent ? Duminecă 30 Maiu, când la totă întâmplarea şi turcescî au arborat stegurile albe. oirfei. Iu odăile acestui edificiu, unic în
Păcat, oă nu ţi-ai descoperit numele, se va ţine pe lângă programa deja pu­ Deputatul italian Fratti a căcţut felul lui, mai multe femei oelebre vor ţine
blicată. în luptă;. Cipriani este vidnerat. conferinţe, in timpul esposiţiei.
Nu vei binevoi, d-le eoresp., se ne O l ş i u , 19 Maifi 1897.
spui, oine ţi-a povestit, că Comisariul nu­ Basiliu Podoabă, Dr. Georgiu Ilea,
mai a încercat a faoe suspendări şi să ne L i t e r a t a * B " ă « Proprietar: lîr. Avarei Mavreşianu.
numesci barem un om din acel popor, care dir, desp. secret, desp. 1
a apostrofat şi reţinut pe Comisariul dela In „Tipografia diecesană din Caran­
■acâsta? — Aut. sebeş au apărut nrmătorele cărţi : Redactor responsabil: Gregoriu Maior.