Page 37 - 1897-05
P. 37
IsAietlues, AMnistrilMu, „Gazeta'' iese ia l-care îi,
li TipograQ? Abouamente pentru Anstro-Unsiarla:
Braşov, pSsţa tcavss Nr. 39. Pe un an 12 fl.. pe şese luni
Soriaorl uefeaaosto au a-s 6 fl., pe trei luni 3 fl.
şytaaso, — î&anuKiwipte aa «» N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
ie «rimat. Pentru România si străinătate;
INSERATE oe priai«HO la Adn!- Pe un an 40 franol, pe ş6se
nlitruţtanoin Bîebov ţi la wr- luni 20 Ir., pe trei luni 10 fr.
xaătfireio Birouri 1I3 unanolurl:
In Vioria: if. Dukts. Sitinneh N-rii de Dumineoă 8 franol.
Bchaiek, Rudolf X<me, A. Ojwjiikt Se prenumără la tăte oficiale
Naohfolger; Anion Oppelik, J, poştale din Intru şi din atară
Dannebcr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. ooieotori.
Ooldbsrgcrg, Ickste.n Bemat; ta imamsimil pentru Btasor
Bnouresoi: Agencc Sctcas, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
cursele de Koumanie; In H&m- târgul Inului Nr. 80 etagiu
bu\x: Karoiyi <t Liebmtum, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlanllor: o isriâ Juni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
garmond pe e oolâna 8 or. ţi Cu dusul în oasă: Pe im an
80or. timbru pentru o publi A 1 T T J L L S . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
ci a,re. Puoiioări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarilă şi Învoială. său 16 bani. Atât abonamen
Reoiamo pe pagina a 8-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
sexiă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 103. Braşov, Sâmbătă 10 (22) Mai 1897.
Preoţimea română unită şi ajutorul Cestiunea acesta s’a adus astă acel ajutor preoţimei lipsite de mij- Din Ducovina. „Buk. Rundschau“
tdmnă şi înaintea Sinodului din Blaşiu, loce pentru întărirea ei şi a mora cjisr german, oe apare în capitala Bucovi
de stat. care a aprobat paşii făcuţi de Con- lului şi disciplinei în biserică. nei, aduce un prim-articol asupra situaţiei
sistor şi a decis să se facă cunoscut în oare se află partidul român din Buco
Seim, că încă de prin anii 1860 Procedarea Consistoriului din
Majestatea Sa a ordonat a-se împărţi acăsta ministrului printr’o represen- Blaşiu în acestă afacere mai indică vina. Articolul denotă, oă redacţia acestui
între clerul român unit şi clerul ro taţiune, ăr resultatul să se comunice şi tristul adevăr, că lucrurile au ajuns (jiar străin nu e corect informată despre
mân gr. or. din Transilvania un aju clerului rural arehidiecesaD, care la într’o stare tdrte critică şi pericu- grupările şi mişoările interne în partidul
tor de stat anual, menit ca din tren- rendul său va ave să se pronunţe îu ldsă, când cea mai înaltă autoritate român. Tabloul depins de el nu oonsună
r0
sul se fiă ajutoraţi preoţii vrednici, der Sinddele protopopescî. bisericâscă nu găsesce altă scăpare, ou acela ce resultă din espunerile 4ia ior
lipsiţi. Acesta din urmă, pe cât suntem decât a-se arunca cu ochii închişi nostre, fără îndoială corect informate. Aedstă
încă de pe când era ministru informaţi, nu s’a întâmplat. Clerul în gura şârpelui, care stă să stri- împrejurare arată, oă ori oât de intensive
răposatul Trefort, partea din acest rural n’a fost încunosciinţat despre vâscâ şi să stingă viaţa autonomă ar fi luptele interne în partidul fraţilor
ajutor de stat supranumit „mila îm- starea lucrului şi despre resultatul a bisericei române unite. noştri din Bucovina, nimio positiv nu trans
w
perătescă — care revenia bisericei paşilor făcuţi. Câte-un avertisment Este deci o întrebare de viaţă piră de-aoolo în tabăra adversarilor. Nu
române gr. or. — nu s’a mai dat binevoitor causci bisericei, dat icî- şi de mdrte pentru biserica română putem decât lăuda acest sentiment de tact
Consistoriului din Sibiiu spre distri colo de cutare protopop preoţilor unită, ca clerul şi poporul ei să se şi solidaritate. De altoum „Buk. Rundschau“
buire, ci s’a dispus în mod volnic dela sate, nu putea ae înlocuâscă deştepte odată din amorţâla, ce l’a îşi exprimă simpatiile sale pentru direc
se fiă împărţite de cătră guvern cele ceea-ce a înţeles Sinodul în decisiu- cuprins, şi să ia în mână cu îndoită ţiunea nonă demoorată, acoentuând, că din
25,000 fl., luând afară numai 4000, nea mai sus amintită. putere apărarea intereselor de viaţă întregul comitet naţional numai domnii
care se se dea Metropolitului spre N’a fost destul însă cu aceea, ale bisericei naţionale române — căci Vasiloo, Popoviol şi Flondor se bucură de
a dispune de ele într’un mod anumit, că clerul rural a fost lăsat fără di 6ra a un-spre-flecea a bătut şi ca încrederea Românilor buoovinenl.
rectivă în acestă importantă afacere,
S’a protestat şi remonstrat, con mâne cei ce ni-au cerut pănă acuma
tra acestei măsuri volnice şi nedrepte, der s’a întâmplat ceea ce n’am fi degetul şi mâna, ne vor pretinde şi Resoluţiunea prea înaltă în afacerea
din partea Consistoriului, a Sinode- crecţut, că Consistoriul din Blaşiu capul. Congresului catolic.
lor şi, decă nu ne înşelăm, chiar şi să revină asupra hotărîrei sale demne
de mai înainte şi s’o desavueze în
din partea Congresului bisericesc, der Etă resoluţiunea, ce a dat’o Majesta
t6te au fost înzadar. suşi, cedând reclamaţiilor inteţite Urcarea cuotei ungare. E vorba, tea Sa oes. şi reg. apost.:
ale guvernului şi propunându-i lis ea acum să încdpâ al doilea aot al come La propunerea ministrului Meu pen
Intr’aceea la Blaşiu se da mai tele cerute din car! apoi acesta să-şi diei, ce se jooâ ca ouota. De două <4ile‘ tru culte şi instrucţiune, deolarând de ter
departe ajutorul anual de 18,000 fl. facă o adevărată bătaie de joc, şter de când Majestatea Sa se află în Buda minat Congresul, ce a fost oonchiămat la
ca şi mai înainte Consistoriului, ca gând aci pe unul, aci pe altui dintre pesta, situaţia, (fi „Magyarorszâg , s’a 20 Ootomvre 1870, permit, ca pentru orga-
u
oe
acesta să-l împartă preoţilor pe cari cei propuşi în listă şi înlocuindu-i schimbat în mod esenţial. Acei distinşi po nisarea autonomiei bisericei catolice din TJn-
îi va afla mai vrednici. Acesta a du cu alţii slabi de âuger, or! cu nisce litici, oart au putut vorbi pănă acuma ou garia, să se ooncheme în timp de şăsă luni,
rat până în 1896. In anul acesta însă orbiţi, cari să nu vadă şi simtă jocul Majestatea Sa, s’au convins, oă domnito ce sunt a-se socoti dela data resoluţiunei
ministrul de culte Wlassics, n’a mai detestabil, ce se face cu demnitatea rul este aşa tfioeud ou totui de-o părere Mele aotuale, un nou Congres.
dat Consistoriului din Blaşiu ajuto lor şi a bisericejjy când li-se împarte ou Badeni şi au esperiat, că de-o ouotâ In ce privesoe modul şi chipul con
rul, ca să-l împartă el de sine stă ajutorul cş. ulSf**premiu pentru alte de 34°/ aici nu se p6te vorbi serios. vocării Congresului şi a procedărei sale,
0
tător, ci a cerut ca Consistorul se serviţii aduse celor dela putere. Noua cifră a cuotei, asupra căreia s’au este a-se lua ca directivă ceea-ce se cu
propună ministrului o listă a preo Repeţim, că nu ni-a venit să înţeles br. Banffy şi Badeni, e d9 34’S, prinde în resoluţiunea Mea dela 29 Noetn-
ţilor pe cari ar voi să-i ajute. A credem într’o astfel de ruşinosă ca- eventual 35°/ . Ministrul de finanţe Lukâes vre 1895. Totodată împuternioeso pe oar-
0
cerut însă tot-odată, ca Consistorul pitulaţiă a Consistoriului dela Blaşiu. însă nicidecum nu vre să primescă aoâstă dinalul-Primate de a lua măsurile necesare
să arate şi sumele cu cât crede să Dâr totuşi s’a întâmplat şi necredi- cifră şi de aceea a deolarat în consiliul privitor la conchiămarea şi conducerea
fiă ajutoraţi preoţii, er ministrul şi-a de miniştri de aîaltăeri, că-şi dă demisiunea.
bilul şi „mila împărătâscă a ajuns Congresului în cadrul resoluţiunei Mele
a
reservat dreptul de-a schimba lista şi su să fiă folosită şi în biserica română Contele Badeni a fost chiămat la Bu aici amintite.
mele după cum va vre el.
unită, din partea guvernului, ca mij dapesta pe cjhaa de acjl. In fine te însăroinez de-a însoiinţa
In asemeni condiţiunî însă Con loc de corteşire pentru scopurile sale S9 pdte, (jice „M.-g.“, ca întreg ca despre aoesta a Mea resoluţiune fără amâ
sistorul din Blaşiu a refusat de a de tot profane şi păcătose, ce n’au binetul Banffy să-şi dea dimisia, pentru oa nare pe cardinalul-Primate.
primi ajutorul, a protestat şi a ce nimic comun cu marea şi nobila ou 24 de 6re mai târejiu să fiă din nou re- Dat în Viena la 14 Maih 1897.
rut să i-se dea acest ajutor tot în ţîntă, ce-a avut’o în vedere monar- ohiămat. Francisc Iosif m. p.
condiţiunile de pănă acum. chul nostru când a dispus să se dea Dr. luliu Wlassics m. p.
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ tru distrarea nobilă a individului (EL teacherul se prepară de obiceiu singur, ca 8—9 rugăciunea şi oafâua; 9~ 1 cursuri;
Spencer): autodidact; la oraşe însă îuvăţâtorii-eJevI 1—3 prânz, recreaţie; 3 — 6 cursuri; —56 /
l
2
l
u
învăţătorii se prepară în şcola normală se adună într’o anume Fupil-teacher-school oeai şi recreaţie; 6y —7'/ meditaţie; 8 /
2
2
n
2
Educaţiimea englesă. ou un curs de 2 ani. Sunt trei feluri de unde profesori speoiall predau sera cursuri — 10 oină, repaus şi ruga de sera; la 10
Din „Istoria Pedagogiei ' de Y. Gr. Borgovan. învăţători: candidaţi de încredere, învăţători- asupra materiilor obişnuite. — c) împliniţi ore culoarea. Miercurea şi Sâmbăta după
1
(Pine). elevî şi învăţători cu diplomă. 18 ani de vârstă Pupil-leaoherul, trecând prânz dela 2—6 ore, şi Dumineca întrdgă
a) Candidat de încredere pdte fi ori tote esaminele, întră oa bursier al statului liber, chiar şi afară de seminar.
Clasele sunt despărţite ou păreţi de
care băiat său fată ou 13 ani împliniţi, în şcâla normală. Terminând cu sucoes sodla normală,
lemn numai păuă la ’nălţimaa pieptului, în
absolvent al şcolei primare. Candidatul Şcolele Normale, (seminarii) pănă la în baza unui examen normalistul luând di
sus sunt de sticlă încât învăţătorii se pot
ajută învăţătorului diriginte la predarea ma 1890 erau numai internate; de atunci sunt plomă de gradul al 2-lea este numit învă
vedâ; însă puţin se intereseză unii de alţii.
teriilor, fiind şi el obligat să iee câte 6 externate, însă numai în oraşe mari, unde ţător titular la o şoolă mai bună. După 10
Fiă-care permite şcolarilor se reciteze, să
oet-dsoă şi să cânte tare, cum le place. lecţii pe săptămână, dela învăţător. Ddoă sunt ataşate pe lâugă universităţi, său pe ani de practioă primesoe diploma de gradul
la finele anului treoe [_bine examenul cerut lângă colegii (şoole secundare). Elevii stau întâiu. — La esamenele de diplomă se pot
Disciplina: înghenunchiat, ţinerea în
înaintea inspectorului, atunci ia titlul de cu locuinţa la particulari, desemnaţi de ad presenta idivizl şi fără şcola normală, dâoâ
pioidre; ridicarea mânilor. Pentru o bună
învăţător-elev (Pupil-teacher). b) In calitate ministraţia seminarului, oare angajâză pro pănă la vârsta de 21 de ani au servit ne
disciplină statul dă un adaus la ajutorul
de Fupil-teacher funoţioneză (ou 25 6re pe fesori speoiall numai pentru studiul peda întrerupt le. vre-o şcdlă primară ca Pupil-
pentru şodlă. Băncile adese nu’s potrivite
săptămână, şi tot ou 5 lecţii pentru sine) gogiei] oele-lalte studii le ascultă elevii la teaeher.
ou mărimea şoolarilor*). Aceştia mai mult
pănă ce împlinesoe vârsta de 18 ani. La universitate; dr practioa o fao la şcâla Nota. Pentru a deveni învăţător prin
se ooupă de sine.
finele fiâ-cărui an, Pupil-teacherul trebue primară oe se alege anume. La şcolele nor cipal (la o şcdlă primară superiorâ), absol
Ţinta educaţiei şcolare este pregătirea
să trâeă un esamen şi, în timpul practicei male ou internate, lângă care se află şi ventul şodlei normale, mai ou semă în Lon
elevului pentru iote lucrurile necesare vieţei
trebue să faoâ lecţiunl din tote studiile şcola de aplicaţie, studiile (între cari şi dra, pdte să mai stea şi anul al 3-lea în
complecte. Gunosoinţe: 1) pentru păstrarea
cursului primar, sub supraveghierea învă limba latină, pentru băeţî, şi oea franceză seminar (cu recomandarea rectorului) şi să
individului; 2) pentru mulţumirea trebuin
ţătorului titular; la început numai asistă pentru fete) se fac de oătră profesorii lor. urmeze la universitate, unde pote să obţie
ţelor vieţii; 3) pentru educaţia familiei;
apoi cu cât să înveohesce în practică, cu Elevii iau note. un grad academic, când apoi pdte să 'ajungă
4) pentru menţinerea ordinai sociale; 5) pen
atât mai mult face şi el lecţii directe, mai Etă programul clilnio al Seminarului profesor, ba chiar şi rector la şcdla normală.
u
*) „Allgameine Deutsche Lehrer Zei- ales în clasele inferiore. La (eră unde în „ Vesleyan pentru băeţî, din Londra: ;La 6 La universitatea din Londra, începând dela
tung“ Nr. 13 din 28 Martie 1897. văţătorii dirigeuţl sunt f6rte ocupaţi, Pupil- 6re dimindţa sculare; 6y — 7y meditaţie; anul 1867, se admite fără osebire de sex
2
2
