Page 38 - 1897-05
P. 38
Pagina 2 G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 103..—1897.
Resoluţiunea de oare vorbesoe auto Foile serbesol din Belgrad se ocupă merei de oomeroiu, înalţilor funoţionarî ai mântătore, publiouî din oiro abia a putut
graful de mai sus este următorea: forte mult ou periclitarea intereselor ser- Statului şi d-lor ofiţeri din armata perma găsi un mic adăpost îutr’un oolţişor, care
La propunerea ministrului Meu de bescî în Tnrcia. Pe când Bulgarilor li-s’a nentă, teritorială şi din reservă, cari nu gemea de lume. Dâr pe când ultima plâiă
oulte şi de instrucţiune publică conoed ţi făout mari favoruri în Macedonia, pe atunol vor fi sub arme. Armata va fi aşecjată pe se năpustea cu o furie nebună asupra ora
nerea Congresului pentru organisarea auto Sârbii au rămas numai ou gole promisiuul. strade şi pieţe între Palat şi Metropolie. şului, Circul a fost transportat în lumea
nomiei biserioei catolice din Ungaria, în- Organele de publioitate sârbesc! pretind în Pornirea dela Palatul din Bucuresol a MM. cealaltă. Pagubele nu se ounosc încă. Abia
tr’un timp ce-1 voiă determina mai târcjiu, mod energic reohiămarea agentului sârbesc LL. Regelui şi Reginei, spre a asista la la 8 diminâţa apa a putut fi acumulată
şi tot-odată înouviinţez, ca: din Oonstantinopol şi înlocuirea lui cu alt Te-Deum, se va anunţa prin 101 tunuri. într’un basin, presentând o oantitate dilu-
1. Aoest Congres să se compună şi bărbat, oare să soie esopera la P6rtă fa La 11Y ore MM. LL. Regele şi Regina viană.
2
astădată pe basa Statutului electoral apro voruri naţionale, piarele radioale merg pănă vor primi defilarea pe bulevardul Univev-
Beraiare. Se scrie din Colonia ou data
bat prin resoluţiunea Mea dela 25 Ootom- a cere mobilisarea armatei ou scop de-a sităţei, înaintea statuei lui Miheiu Vitâzul.
vre 1869. face pe Turei să-şî realiseze promisiunile Dela orele 8 sâra musicile militare vor 19 Maiă. Un tren militar transportând re-
2. Acestui nou Congres să i-se tri făoute. Valiul din Bitolia susţine, oă n’a oânta în grădinile şi pe pieţele publice. serviştl la Metz a deraiat între Hillesheim
şi Gerolsrein. Sunt nouă morţi şi 35 răniţi.
mită operatul Congresului dela 1870—71 primit încă iradea cu privire la concesiunea Registrele de înscriere la MM. LL. Regele
ou observarea, că având în vedere împre de a-se deschide acâle sârbesc!, âr Serbii şi Regina vor fi deschise la Palatul din Tren electric. Antreprenorul Samuel
jurările schimbate, preoum şi drepturile de din oomuua Kumanovo protestâză contra Capitală. In aceea cp> la orele 10y dimi Horovitz din Cluşiu a dobândit dela mi-
2
prea înalt patronagiu şi inspecţiune, ce mă estradărei biserioei sârbesol Bulgarilor îu nâţa, se va celebra un Te-Deum în tote nisteriul de comeroiu permisiunea, de-a faoe
priveso pe Mine, şi organisaţia bisericei mânia tuturor dovecjilor ce-au produs, oă comunele urbane şi rurale din ţâră, la oare îu timp de un an lucrările pregătitâre
romano-oatolioe, să-l ia din nou în esami- biserica acesta este sârbâscă, âr nu bul vor asista autorităţile locale. D-nii prefecţi pentru construirea uuui tren eleotrio dela
nare şi cumpănire şi după modificarea tre- gară. vor primi, în şedinţele judeţelor, felicită Sibiiu păDă la Ocna, având să treoă prin
buinciosâ, să Mi-1 presente din nou spre « rile autorităţilor civile şi militare şi ale Şura mică.
aprobare. Ore-oare surprindere a produs în cer- orăşenilor. In acele reşedinţe d-nii pra-
Salarul generalilor. Se anunţă, că din
Presupun de-altmintrelea, că aminti ourile diplomatioe demisionarea ministrului feoţl, în înţelegere cu primarii şi şefii gar-
incidentul jubileului de 50 de ani de dom-
tul regulament eleotoral din 1869 nu pote rusesc Voromov-Dashov şi înlocuirea lui ou nisânelor respective, vor regula modul ser-
niă a Majestâţii Sale, oe se va serba în
servi decât la oompunerea Congresului de baronul Frederilcs. Fostul ministru rusesc bărei acestei dile.
anul viitor, salarul generalilor dela armata
organisare, oare Congres va fi chiămat tot da finanţe era forte agreat Ţarului Ale
Biserică catolică la Sinaia. Cetim în comună se va înmulţi, mai ales fiind-că ge
odată, dimpreună ou hotârîrea organieâ xandru III şi în tâtă viaţa lui de pănă
„Timpul : M. S. împăratul Francisc Iosif neralilor de 19 ani na li-s’au îmbunătăţit
14
rei autonomiei din cestiuno, a aşterne şi acum a rămas credinoios moscovit ou trup
a dăruit suma de 25.000 florini pentru con cu nimic salarul.
regulamentul despre oompunerea corpora- şi suflet; el se entusîasma totdâuna pentru
struirea unei. biserici catolice la Sinaia, în
ţiunei representative a aoestei autonomii. tradiţiunile mosoovite şi în Europa apuaână Concert în grădină, Dumineca viitore,
amintirea visitei Sale din anul trecut.
Când, în fine, aştept la timpul său vedea un constant perioul pentru indepen în 23 Maia n., musica orăşendscă va oon-
aşternerea despre terminul ţinerei Congre denţa naţională a Rusiei. Era inimic jurat Vice-şpan aî comitatului Mureş-Turda certa în grădina otelului „Pomul verde
sului, respective după asoultarea cardina- al Germaniei şi uria pe Nemţii din Rusia, a fost ales proprietarul ungur Dăsy Zoltâu, Decă timpul ar fi nefavorabil, concertul se
lului-Primate, te împuternicesc oa cu ooasiu- în retragerea lui oercurile diplomatioe văd oare îu periodul eleotoral trecut a fost de va ţinâ în pavilionul de sticlă. începutul
nea dată să faci in sensul acestei hotărîrl semnul unei apropieri şi mai mari a Ţa putat ales în cercul Bandului de Câmpiâ la 7 / ore. Intrarea 30 cr.
l
2
a Mele, deolaraţiunî în ambele camere ale rului oătră Europa apusână şi a amiciţiei ou program „naţional (apponyist.)
14
dietei referitore la afacerea autonomiei bi- faţă de Germania. Aparate de fotografie pentru diletanjî. Firma
serieei oatolice din Ungaria. * Concurs de limba română şi desemn. A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena
Tuclilauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de
Dat în Viena la 29 Noemvre 1895. Consulul rus din Sofia, a atras aten Duminecă va fi conoursul general de limba fotografare, articolele sale necesare pentru a fo -
română şi desemn între elevii scolelor se
ţiunea ministrului bulgar Stoilof asupra con tografa. La cor ere trimite liste ilustrate conţi
secinţelor grave, oe le-ar putâ avâ înarmă cundare din ţâră, organisat de societatea nând preţurile.
44
CKONICA POLITICA. rile Bulgariei ou scop de-a sili puterile să „Tinerimea română . Peste 500 de elev]
vor lua parte la acest concurs, care se va
— 9 (21) Mai. aoorde statului Bulgar tot ce ar voi în Un atestat de conduită „patrio-
ţinâ la soola din strada Clemenţei. (Buou-
Foile din Budapesta, ce le primim Macedonia. Primul ministru bulgar a răs dela Braşov. Soirea publicată în
acjl, aduc soirea, că în cercurile guverna puns, oă guvernul nu se pote opune voin resol). foile din Budapesta, oă la Braşov s’a for
mentale se susţine versiunea despre dimi- ţei poporului bulgar, care cere ou insis Un deputat norocos. D-l Anton Arion mat un comitet compus din Români şi din
siunea ministrului de finanţe Ladislau Lu- tenţă îmbunătăţirea sârtei fraţilor săi din de Prahova, voind să plece Sâmbătă di- Saşi, care adună bani şi prepară luorurile
Icacs. Ministrul de finanţe a fost primit Maoedonia. Se crede, că puterile vor sana mmâţa din Ploesol la Buourescî, a scăpat pentru a arunoa în aer cu mare paradă
alaltăerl într’o lungă audienţă de Majes- în mod coleotiv pe guvernul bulgar la trenul după oe îşi aşeejasa mai întâifi în monumentul lui Arpad de pe Tâmpa, a
tatea Sa, în oare a avut prilegiu de-a face supunere. compartiment o geantă în care avea suma fost publicată mai întâii! de „Fuggetlensâg ,
14
raport asupra portofoliului ministerial şi în de 38,000 lei. Imediat după plecarea tre apoi do „Egyetârtâs , „Peşti Hirlap , „Ko-
14
14
cestiunea cnoiei. Ministrul, spun numitele nului d-l Arion a încunosoiinţat telegrafic lozsvâr şi altele.
44
foi, declarând oă nu pote primi pretensiunea pe şeful gării de nord despre păţania sa, Că s’a aflat un nebun, care să năs-
guvernului-Badeni, îşi depuse portofoliul. — 9 (21) Maiu. rugându-1, ca la sosirea trenului să procedă coeescâ o minoiună atât de prâstă, încă n’ar
Soirea are lipsă încă de confirmare. Congregaţia comitatului Braşov. In 22 la o inspeoţie rigurâsă pentru a găsi geanta fi aşa mare mirare îa aotuala epocă de
* are
Maiu n. se întrunesce adunarea generală ou cei 38,000 lei. La sosirea trenului în turbare a şoviniştilor, dâr oa <Ţ din cele
Privitor la cestiunea cuotei „Alkotmdny“
de primăvară a representanţei comitatului gara de Nord, d-l Nioolae Pascal, sub-şef mai de frunte unguresc! să fiă capabila a
ce
de s(ji 4i > oă asupra aoestei teme s’a ţi
Braşov. Intre cele 63 de obiecte la ordinea al gărei, a prooedat de urgenţă la o visită lua de bani buni asemenea nărocjii, asta in
nut un lung consiliu ministerial. In urma prin diferite vagâue şi după puţine oău- dică din partea redactorilor unguri un grad
cţilei sunt şi de acelea, oare ne interesâză
acestui oonsiliu se orede, oă oestiunea cuotei
pe noi Românii îndeosebi. Avis membrilor tărl a şi găsit, la locul unde a f'o3t pusă, de nebuniă, ce face să se sparie de ei chiar
se p6te privi ca resolvată. Baăeni şi Banffy
români ai congregaţiei, ca să se înfăţişeze geanta cu 38,000 lei, care peste o oră au şi unii dintre conaţionalii lor. Foia ungu-
s’au înţeles între sine fără soirea şi în
cu toţii la adunare! şi fost predaţi d-lui deputat Arion, care râsoă din loo, de esemplu, reproducând şi
voirea ministrului Lukaos. Cuota se va ri sosise ou al doilea tren. ea oa ouriositate soirea amintită, face ur
dica la 34.6°/ . în afacerea ajutorului de stat aflăm,
0 mătorul oomentar:
*
că acesta a început a-se împărţi deja preo Un hoţ de tablouri. Sunt cam trei luni
„Suntem obicinuiţi de-a vedâ foile
ţime! rurale unite din arohidieeesa Blaşu- de când au dispărut două tablouri de mare
din capitală de regulă greşit informate din
lui, Ni-se sorie, oă în protopopiatul Coşiocnei valore din galeria de tablouri regnioolsrâ'
partea corespondenţilor din Braşov, dâr
său de oonfesiune, orl-cine are eunoscinţele ajutorul s’a dat în cea mai mare parte nu din Pesta; aoum câte-va cjfie se întâmplă
totuşi am crecjut cu neputinţă, ca să se
necesare, necerându-se niol un certificat, la recomandata Consistoriului, oi a vice- acelaşi lucru în galeria de tablouri a oon-
afle între noi corespondent, oare să buoine
nici un esamen de admitere. şpanului şi a fisolgăbirăilor şi că unii din telui Czernin din Viens. Curând ÎD9ă poli
îu lume un neadevăr atât de ne mai po
Lâfa învăţătorilor titulari, în Anglia tre cei-ce l’au primit nu s’au liniştit pănă ţiei vienese îi succese a pune mâna pe
menit şi — s’o spunem curat — provenit
este 115, în Scoţia 135 lire sterline; âr a când n’au prădat totă suma la oâroiuma hoţ. El este un medio tînăr practicant în din atâta răutate a sufletului. Ar fi timpul,
învgţătorelor, 70 lire sterline. Şi candidaţii din sat a „patrioticului* Itzig-leben. Des Budapesta, ou numele Dr. Lenkşi Bâîa, ca dnii corespondenţi, cari provăd foile cu
4
de înoeroare şi învăţătorii-elevl au lefi pre- pre acâstă calamitate, oe a isbuonit pretu oare mai înainte se ehiăma Engiănder. Po
iriformaţiunl atât de neadevărate să se gân-
văcjute în bugetele şoâlelor, unde sunt ata tindeni în urma măsurii volnice a guver liţia află la el mulţime de instrumente cu
descă odată, cât de mult strioă ei oausei
şaţi. învăţătorii nu sunt inamovibili. Lege nului. i-se sorie din Elisabetopole „Tri- oare se folosia pentru a scâte tablourile
maghiarismului prin aceea că, însetând cu
de pensii nu există. bunai** următârele: „Luni în 17 MaiQ s’a preţiose din oadre şi a pune în locul lor
ori-cc preţ după sânge săsesc şi valah, umblă
Soâlele secundare (ou câte 8 clase) împărţit ajutorul de stat preoţilor greco- alte tablouri false, unele lucrate în uleu.
să-şi satisfaoă pătima pe-o oale atât de ne-
preoum şi universităţile sunt tot instituţiunî oatolicl din protopopiatul Ibaşfalăului prin Luat la răspundere, Leokei cjise, că lipsa cinstită“.
private, cu totul independente de stat. Stu protopopul St. Câmpian, si anume: d-lui de bani l’a silit să fure. Dr. Leokei recu- Aoest atestat de conduită, dat „pa
denţii, plătind taxe fârte moderate, trăeso Nio. Galea, paroch în Hundorf, 200 fl.; nâsoe numai furtul din galeria contelui
trioţilor din Braşov chiar din partea unora
14
în pensionate grandiâse Colleges şi Ealls Aurel Pop din Lepindea 200 fl.) Ioan Pop Czernin, de celalte însă, tfioe, că n’are ou-
dintre ei, este, ce-i drept, prea întârcjiat,
nisce sale imense pentru recreaţii. din Agrişteu 100 fl.-, Petru Comes Coroiu nosoinţă. Din multele obiecte aflate la el
dâr totuşi binevenit.
Besumat: Calităţi: 1) Şoolă engleză 100 fl., âr ceilalţi crte 85 fl. v. a, afară se conchide, că în acest patriot da cinci
are o organisaţ'ă aprope de familie; este de doi, cari n’au primit nimio. E de în piţule a fost prins un hoţ de tablouri in
o instituţiune socială, morală, şi naţională,' semnat, că împărţirea s’a făcut prin minis ternaţional. Interpelare în causa unui scandal
independentă de stat. 2) Educaţiuue mai trul de culte' -. în biserică.
1
Un circ luat de apă. Din Ploeşti se
mult morală, decât intelectuală. 3) Învă
Serbarea P i de 10 Maiu îu Bucu scrie, oă Sâmbătă la 10 ore noptea cătjând In şedinţa dela 19 Maiu a dietei un-
0
ţământ ou plată. 4) Şcolarul luoreză mai
reştii. In revărsatul (jurilor 21 tunuri vor o plâiă torenţială, apa s’a ridicat la o înăl guresol, deputatul Marjay Petru a adresat
mult singur, educaţia personala! — 5) Dis-
anunţa Capitalei solemnitatea (jilei. La ţime fârte mare, inundând cea mai mare ministrului de oulte şi instruoţiuae publioă
oiplina severă, dâr binevoitore; oopiil se
l
10 / ore diminâţa se va celebra la Metro- parte a oraşului. Apele curgeau în şiroie, şi ministrului de interne următorea inter
2
buoură de o libertate aprâpe absolută, sub
polie un Te-Deum în presenţa d-lor mi copleşind tâte stradele şi lăsând în urma pelare :
supravegherea familiei şi a sooietăţei.
niştri, d-!or senatori şi deputaţi, înaltelor lor un desastra păgubitor. Victima cea mai „Au d-nii miniştri cunosoinţă de tur-
Defecte: Inteligenţa mai puţin culti
curţi de cassaţiune şi corupturi, corpului nenorocită a acestui desastru a fost oiroul burarea, oe s’a întâmplat, în urma unei
vată, decât voinţa.
44
profesoral, curţilor şi tribunalelor, d-lui pri looal „H. Cooke . — Pe oând fulgerele şi agitaţiuni, la începutul lunei lui Maiu in
mar ou consiliul comunal al Capitalei, ca trăsnetele sa urmau cu o repedioiune spăi- sinul bisiricei române greco-catolice din Leta-
