Page 39 - 1897-05
P. 39
Nr. 108.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
mare, în comitatul Bihorului, turburare, prin Cercurile diplomatice cred, că tratările de tru naţional-român pe toţi membrii funda apoi ne oferă un manual complect de agri
oare pe preot l’au scos din odaia lui ofi pace nu se vor lovi de greutăţi şi că Porta tori, ordinari şi ajutători ai acestei sooie- cultură ganerală şi ne desohide o perspec
cială, au luat cheia bieerioei şi au înohis va asculta de sfatul puterilor şi nu va pre tăţî, precum şi pe toţi binevoitorii ei şi tivă învaselitâre; într’adevăr autorul pro
biserioa înaintea preotului, două săptămâni tinde restabilirea vechei graniţe, căol şi aşa sprijinitorii oulturei românesol. mite în preouvântarea manualului, oe avem
întregi au împiedecat ţinerea serviciului di Turcia n’ar pută pă ţină statornic Tesalia, Din şedinţa comitetului ţinută în Bra înainte-ue, că va publica înoă trei volume.
vin şi prin aoesta au oomis scandalul vătă- âr oouparea provisorie a provinoiei ar ne şov la 10 (22) Aprilie 1897. Vom avâ astfel o operă complectă de
mărei oultului? cesita o armată însemnată. Puterile cred, Iosif Vulcan m. p. Yasile Goldiş m. p. agricultura raţională, oare va cuprinde patru
„Dâoă au cunoscinţă, sunt dispuşi oă cel mai bun lucru ar fi, decă pănă la preşedinte. secretar. părţi în cinci volume, fiind-oâ în partea a
d-nii miniştri de-a întraveni ou tâtă gravi plătires oheltuelilor de răsboiQ, Turcia ar doua, fitotechnia, nu se va trata cultura
tatea puterei lor ofioiâse, cu prin cea mai ţină ocupate câte-va puncta din Tesalia şi live4ilor şi păşunilor, oi acestea vor forma
folulfămită publică.
rigurâsă cercetare să se constate, cine sunt dâcă ar restabili erăşl administraţia gre o carte a parte.
B r a ş o v , 9 (21) Maiă 1897.
prioinuitorii scandalului şi arangierii revol câscă. Probabil, oă Turcia se va mulţumi Aoâstă împărţire pe noi ne satisface
tei şi aceştia, după mărimea orimei săvîr- cu 50,000,000 franci despăgubire. Subscrisul birou al Comitetului şi Reu- pe deplin, oăoi ea plâoă dela definiţiunea
şite, să fiă aspru pedepsiţi pentru înoăl- V i e n a , 19 Haiti. Corespondentul din niunei femeilor române din loc îşi împli- 9oiinţei agricole însa-şl: „agricultura este
carea dreptului în ofioiu, pentru vătămarea Coustanfcinopol al lui „Pol. Corr.“ 4’' > nesce o plăcută datoriă, esprimând şi pe sciinţa, care se ocupă cu prodacţiunea vegetală
oe
oultului şi pentru împedeoarea liberului eser- Turcia a oheituit 36,000,000 franci ou răs- oalea aeâsta adânc simţită sa mulţămită şi animală, in mod aşa, încât cu mijlâcele cele
oiţiu al cultului divin ? u boiul. pentru ajutorul de 200 fi. votat şi în anul mai restrînse şi mai economice se obţine ma
Preşedintele declara, că interpelaţia aoesta de onorata adunare generală a ximum de producţiune . De aci resultă îm
a
L o n d r a , 19 Maiîi. La prântful clu
se va comunica respectivilor miniştri. Institutului de oredit şi economii „Albina* părţirea firâsoă a materiei în patru părţi:
bului tinerilor constituţionali, marchisul Sa-
Nu ounosoem oaşul din Leta-mare şi 8 pentru Internatul Orfelinat înfiinţat şi sus agricultura generală, sâu agrologia, fitotechnia,
lisbury a (Ţ , oă Sultanul a primit armisti
am dori, ca cineva din acele părţi, să ne ţinut de Reuniunea noetră. (cultura specială a plantelor) zootechnia
ţiul în urma presiunei puterilor, der mei
informeze asupra lui. Cum şi la a cui ce Agnes Duşoiu. ' Lazar Nastasi, (orescerea şi întreţinerea vitelor) şi econo
oles sub presiunea Ţarului. Cu tote acestea
rere se va fi simţit ore deputatul Marjay preşedintă. aotuar. mia rurală. . . . .
difioultăţile n’au soădut. Puterile nu pot ad
îndemnat, de-a întreveai în oausa scanda O simplă înşirare a tuturor Gestiuni
mite, ca o ţâră creştină sâ cadă sub stăpâni
lului afirmat de el şi a cere intrevenirea lor tratatelor de autor ne-ar duoe deja
rea Sultanului. Marchisul de Salisbury a
guvernului într’o oausă, ce privesoe bise prea departe; de aceea mă mulţămeso a
blamat apoi în mod violent depeşa adre
rica română şi autorităţile acesteia? Atena, 20 Maiu. Turcii dela Arta constata, oă oartea e complectă; aşa în oa-
sată de cei 100 membri ai parlamentului
au pus ca condiţiune a armistiţiului, pitolul despre sămânţă şi semănat vorbesee
trimişâ regelui George al Greciei, a cărui
ca Grecii se părăsescă teritoriul tur chiar de oOmsroiul cu seminţe, arătând
linie de conduită au aprobat’o. O asemenea
Sfârşitul reslboiului. cesc şi se declare podul dela Arta fraudele obicinuite şi precauţiunile de Iviaţ
depeşă nu este demnă de parlamentul en-
teren neutral. la oumpărarşa seminţelor.
Resboiul turco-grecesc, care s’a gles şi aceşti 100 membri sunt răspun<j§~
Început în 14 Aprilie şi a durat pană tori de sângele vărsat. Lamia, 20 Maiu. Luptele au în Tiparul, făcut la Braşov, este irepro
în 16 Maiu, adecă ceva mai bine * cetat acjL Primarul oraşului a urcat şabil, âr figurile, oare abundă în text, sunt
1
de 30 de 4^ — ’ sfirşit. Turcilor La ambasada englesă din Atena S6 ieri după amecjî o trăsură şi c’un admirabil esecutate; rai se vede la noi o
e
s a
li-a dat victorii, Grecilor jale şi în afirmă, că îndată oe trupele grecesc! vor sfceg alb în mână s’a dus la statul carte cu figuri atât da curate.
frângere tristă. fi părăsit Creta, se va înoepe evaouarea major turcesc, unde primarul şi-a Oartea e scrisă în termeni uşor de
esprimat mirarea, că deşi s’a dat ar înţeles, aşa oă va pute fi oonsultată cu suc
Armele tac acum dela Olimp treptată a insulei de oâtră trupele turceşti.
şi pană la munţii Othrys, dela ma Apoi se va numi un guvernator provisoriu mistiţiul, totuşi Turcii continuă os ces chiar de cătră agrioultorii practici, oarl
tilităţile. Seifulla-paşa a declarat atunci, n’au învăţat în şoâla de agricultură.
rea Ionică şi până la apele Aegeice. ales său dintre amirali, seu diutre perso-
că până va primi ordin din Cons Agrologia d-lui Maior mai trebue pri
Pe turnurile dela Domokos strălu- nagiile marcante dm micele state europene.
tantinopol, dă armistiţiu de 24 6re. vită şi din alt punot de vedere: ea oon-
cesce semiluna, âr în Arta şi Lamia Un guvernator peroianent va fi ales nu
fâlfăe stegurî albe de pace. mai după-ee oondiţiunile autonomiei vor fi Atena, 20 Maiu. Aci sosesc încă eentreză o munoă seriâsă şi înainte de
scirî despre luptele întâmplate în tote desinteresată, căci dâcă în altă spe
Turcii nu-şî mai încap în piele stabilite.
de bucuriă, că cu ajutorul unei ar $ decursul retragerii Grecilor. In lup cialitate cărţile didactice pot aduce venit
mate mult mai preponderante li-a In cercurile militare din capitala oto tele aceste Grecii au pierdut 400 autorilor lor, în agricultură, din nenorocire,
succes a învinge pe Grecii fără pu mană perderile suferite de oştirea grece3că morţi şi răniţi. Turcii au pus tabera o asemenea întreprindere pâte termina ou
în depărtare de i 6ra dela Lamia. perderl bănescl. De aceea d-1 Maior merită
teri suficienta pentru purtarea unui sub oomanda generalului Mănos se evaluâză La Domokos au căcţut mulţi garibal- nu numai admiraţia nâstră platonică, că a
resboiu c’un stat mult mai puternic. în total la 500 omeni. In lupta dela Pente-
dişti, între cari se afla şi corespon înzestrat literatura, ou o oarte atât de
Eată depeşile mai noue privi- Pcgadia au fost 280 morţi sâu dispăruţi şi dentul cjisrului „Staar“ din Londra, bună, oi şi totă încuragiarea posibilă.
tdre la luptele din urmă şi la trată 60 răniţi. care încă au că4ut. Garibaldiştii s’au O asemenea scriere de valâre suntem
rile de pace:
luptat fbrte vitejesce respingând ata datori a o încuraja, ba chiar în caşul de
A t e n a , 19 MaiQ. După un buletin cul Turcilor îndreptat asupra aripei faţă e în interesul agriculturei a-i favoris»
oficios, Turoii au atacat pe linia Othrys stângi a Grecilor. A fost fbrte emo- răspândirea. De aceea cu tâtă căldura şi
Societatea pentru crearea unui fond de
armata prinţului moştenitor şi au respins el ţionător momentul, când colonelul stăruinţa meritată recomandăm cartea d-lui
teatru naţional român îşi va ţine adunarea
4-lea regiment dela Audinitza. Mavromihalis a fost dus de-alungul li Maior la atenţiunea tuturor cetitorilor
sa generală din ăst an în oraşul Orăştie
Locuitorii din Lamia au părăsit în niei de luptă grecesc!; el avea în noştri, în special învăţătorilor, agricultori
în fiilele de Duminecă şi Luni, 1(13) şi
grabă oraşul, cu tâte oă era ocupat de ar mâni mânuşi albe, sabia trasă pe lor praotiol şi absolvenţilor şoâlelor de
2(14) Iunie a. c, ou următârea programă:
mata grecâscă. jumetate din tâcă o tîra după sine agricultură.
I) piua primă 1(13) Iunie. Duminecă :
Colonelul Smolenski a fost numit ge şi cu t6te că era greu rănit, totuşi
1) Preşedintele va deschide adunarea ge
neral. surîdea amicabil cătră ostaşi. Când
nerală la 10 âre a. m, 2) Se aleg doi no
Esoadra a primit ordin de a-se duce au adus cadavrul primului garibal-
tari pentru şedinţele adunării. 3) Secreta Un ac interesant. Nu de mult regina
la Stylis, unde va debaroa pe colonelul dist, ostaşii greci i-au făcut onoruri
rul va ceti raportul comitetului societăţii Angliei, Victoria, a ajuns in posesiunea
Vassos, âr prinţul moştenitor a primit au- cu chipiul luat de cap strigând:
asupra lucrării sale dela adunarea generală
torisaţiă de a înoepe tratări pentru înche „Trăâscă Italia!“ Turcii au avut unui ac unic în felul său. Acul este un
din urmă. 4) Se alege o oomisiune de 5
ierea unui armistiţiu. aici ca combatanţi 75,000 ostaşi şi oap de operă, aşa că rar sa mai pâte afla
membrii pentru propuneri şi raportul co un asemenea lui. El represintâ în mimia-
A t e n a , 19 Maiu. Guvernul grecesc a mitetului se predă acestei comisiunl spre 14 baterii de tunuri.
primit astă-nonte notificarea, că s’a dat un tură columna lui Traiao. Se soiă, oă pe
essminare. 5) Cassarul societăţ’i va ceti ra Londra, 20 Maiu. „Agenţiei Reu- columna uriaşă sa află o mulţime de scene,
armistiţiu de 15 (filo- portul despre starea oassei cu sporul dela ter“ i-se anunţă din Constantinopol, şi soulpturî, cari t.6te representă faptele
C o n s t a n t i n o p o l , 19 Maifl. In oer- ultima adunare înoâoe şi peste tot despre că P6rta, susţinându-şî condiţiunile eroice ale împăratului Traian. Pe mica imi-
ourile din Yldiz-Kiosk se asigură, oă tele averea societăţii. 6) Sa va alege o oomi de pace, pe cari le crede îndreptă taţiă sunt însă pictate scenele din viaţa re
grama Ţarului în oare se face amintire de siune de 5 membri pentru esaminarea ra ţite, e aplecată a se lăsa în tratări ginei Victoria, şi aceste picturi sunt aşa
relaţiunile de bună veoinătate şi amiciţie, portului oassaruiui. 7) Se va alege o oomi încât aceste se refer numai la retro de mici, încât numai prin lupă se pot vedâ.
cari esistă între cele două imperii, au fă siune de 5 membri, "pari în înţelesul § 4 cedarea din nou a Tesaliei şi la despă Acul se pâte deschide şi în lăuntrul său
cut o bună impresiune în Stambul, din din statutele societăţii vor oăstiga membri gubirea de resboiu. Ea ţine Inse cu mai conţÎDe şi alte obiecte artistice, şi
•oare eausă Sultanul a şi arătat intenţiunile fundatori, ordinari şi ajutători pentru so- insistenţă la sistarea capitulaţiuniîor. anume mai multe ace miol, cari asemenea
sale împăoiuitore. oietate. 8) Se vor ceti discursuri oorespnn- Din Constantinopol i-se telegra- fiă-cara representă diferite figuri.
Ministrul afaoerilor străine comuni 4ăt6re soopului societăţM seu de altă ma fiază lui „Timescă Sultanul a pri
când ieri decanului ambasadorilor luarea terie literară, ce sunt a se insinua preşe mit dela Ţarul Rusiei o nouă depeşă Proprietar: Aass’cl Mureşianu.
Dirnokasnlui şi instrucţiunile lui Edhem- dintelui înainte de adunare. 9) Preşedintele telegrafică în care îşi esprimă mul-
Redactor responsabil: IxregoriH Maior.
paşa în vederea încheierii unui armistiţiu, închide adunarea. ţămirea pentru încetarea ostilităţilor.
a adaugat, oă Porta răspunde dorinţelor II) Piua a dom, 2 (14) Iunie, Luni:
puterilor esprimate şi în telegrama Ţarului. 1) Preşedintele desohide şedinţa şi proto
Ministrul a esprimat ambasadorilor speranţa, L a i e s* a fcaa r ă . & *
colul şedinţei precedente se va ceti şi au '<3 Pentru fumătorii de ţigări!
că iubirea de pace de care Pârta a dat Dâspre Manualul de agricultură ra HH
tentica. 2) Raportul oomisiunii peDtru câş
dovadă prin graba ou oare a acordat ar ţională. Partea I: Agrologia sâu agricul E-t
tigarea membrilor noi. 3) Raportul oomi- ►—i hH
mistiţiul, va fi luată în considerare la fixa tura generală de d-1 Dr. George Maior, cd este cea mai curată, subţire şi totuşi tare i-3
siuniiasupra socotelilor oassaruiui. 4) jRa- CP t>
rea oondiţiunilor de pace. Jurnalul Societăţii centrale Agricole' Nr. 13
1
portul oomisiunii asupra raportului comi o jEaiărtiă dLe ţigrări, +3
u
Piarul Hahlcat esprimă dorinţa, ca tetului societăţii şi însiuuarea propunerilor dela 20 Aprilie n. scrie următorele: fără glicerină.
n
drapelul turoeso să fâlfăe totdâuna pe te- <5 P>
t—J
în interesul fondului. 5) Sa va decide locul D-1 Dr. G. Maior, profesor la şcola cen C-u Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr.
ritorul ooupat. o
şi ririra. adunării generale pentru anul 1898. trală de agrioulfcurâ dela Herestrâu, a dat la lu <1 Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă TI
Vie na, 19 Maid. Miniştri plenipoten 6) Se va alege o oomisiune de 3 membri mină o carte de agricultură, a cărei apariţiune C L U B . W
H-f
ţiari din ConstBntinopol n’&u răspuns înoâ pentru autentioarea protocolului din şedinţa o salutăm cu deosebită bucuriă dintr’on Vendare eu gros la
a s3
Pârtei la nota circulară despre condiţiunile II. 7) Preşedintele va înohide adunarea. îndoit punct de vedere: mai înfcâifi ea oân- HM >
* iulius Miiiler Nachfolger,
păC9i. Răspunsul se va da numai după pu Invităm la aoâstă adunare generală a tnbue a îmbogăţi literatura nâstră agri *
(11) BBraşov.
blicarea ofieiâsă ja înoheierii armistiţiului. societăţii pentru crearea unui fond de tea colă atât de săracă în unele privinţe şi
