Page 41 - 1897-05

I

lillictiiia, AflffiiRistraUnfisa, .,6a«ta" iese în flă-care iii.
îi Tlpimili Abouamenie pentru Ausrro-Dauaria:
33ra?nv pî&ţs sus# Nr. 90, Pe un an 12 îl., pe şese iunl
:
Soriisoirî tiPl'fwaoat# a\5 u» 6 fl., pe trei luni 3 fl.
p/lmeao. — M/ucumatiptu pv. *« N-rii de Dumlnsoâ 2 8. pe an.
rcKrimet Pentru România si străiiătait:
IHSERATE HO pnjncBO 1» Aâml- Pe un an 40 franci, pe şăee
nlstraţlnns în Braşov şi la ur- luni 20 fr., pe troi iunl 10 fr.
inăt6rele Birouri de urumilurl: N-rii de Dumineci 8 frnnol.
tn Viena: Jf. Duhu, Hinu-ich
Echalik, /iudoi/ Molii, A. Oppniihi Se prenumără la t6te oficiale
B'aohfolger; intim Opptiik, J. poştale din întru şi din afară
Danntocr, în Budapesta: i. V. şi la dd. aoieotorl.
Ooldbcrgtrg, Ickstnn Bernat; în imamul pentru Btasor
Buoureeoi: Agenct flatai, 8no- administraţiunoa, piaţa mare,
oursale do Eoumauie; în 3jun- târgul Inului Nr. 80 etagin
bnrt,: Karo'pji di Lu'cnnann. I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul Inserţlunllor: o senii, luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gannond pe » oolină 3 or. ai Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o pnbii- (ITumer d-o 10) 12 fl., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni
oare. PuDlioări mai dese după 8 fl. Un esemplar B or. v. a.
tarifă şi învoială. său 16 bani. Atât abonamen­
Eooiame pe pagina a B-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
Boriă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 104—Anul LX. Braşov, Duminecă 11 (23) Mai 1897.

Congregaţiunea comitatului Braşov. cedeul cu oprirea adunărei electorale ro­ pelare a membrnlni Dr. Zalcarias, oare s’a clarat hotarît, ca in desvoltarea mai
mâne din punct de vedere al legei şi al plâns, oă ou ooasiunea înaugurărei statuai lui nouă a economiei Ungariei află causâ
Braşov, 10(22) Maifi 1897. praxei ? Cum vine, oă adunarea română fu Arpad, cei 6—800 de bspeţî veniţi din Să- destulă, ca Ungaria se- contribue la chel-
oprită pe cuvânt, că „adunări electorale
Asfcăcji s’a ţinut-, adunarea de primă­ cuime au fost aici râu primiţi. Şi la aoâstă tuelile comune mai mult decât până acum.
conohiămate după naţionalitate nu sunt
vară a representanţei comitatului Braşov interpelare a declarat vioeşpanul, oă va Ospeţii ungari ai curţii au ascultat
permise", când adunări eleotorale de alt
sub preşedinţa d-lui fişpan de Maurer. răspunde în şedinţa următore. surprinşi aoâstă declaraţi une a Ma-
caracter nici că s’au ţinut şi se tiu pe te­
După deschiderea şedinţei, d-1 fişpan a A urmat apoi raportul viceşpanului, jestăţii Sale şi nici unul dintre ei
ritoriul acestui oomitat? Cum vine, oă au­
arătat caşul trist, de care a fost lovită casa după oare a mai vorbit ârăşi Dr. Zakarias, n’a cutezat se facă vre-o obser­
toritatea comunală pănă în momentul, când
domuitore prin nenorocirea ducesei de er după aceea membrul Vasile Goldiş, oare vare.
a primit ordinul fişpanului, ca să-l esecute,
Alenşon, atât de aprope înrudită cu ea, a oerut desluşiri ou privire la acel punct Din cuvintele acestea ale mo-
n’a soiut nimic despre un astfel de motiv
şi a dat espresiune sentimentelor de con- din raport, în care se efioe, că inspeotorul narchului au priceput toţi, că Ma-
de oprire? Şi cum se esplioă faptul, oă în
dolenţă, la care s’a alăturat întregă adu­ ung. de scble a taxat resultatul în studii jestatea Sa s’a pus cu totul pe par­
Aprilie a. c. s’a întrunit ;tot în Braşov o
narea. la soblele elementare române din loc de tea Austriei şi că acţî nu mai p6te
adunare eleotorslă săsâscă oonchiămată
După acăsta s’a dat cuvântul mem­ nesufioient. fi vorba ca Ungaria se contribue nu­
apriat după naţionalitate, şi aoâstă adunare
brului Dr. A. Mureşianu., care a adresat o D-1 viceşpan răspunde, că va face mai cu 34%. Cuota aşa-dâră negre­
s’a ţinut în pr«senţa autorităţii fără să fiă
interpelaţiă d-lui viceşpan în afacerea o- un estras din raportul inspectorului şcolar, şit va fi mai mare, probabil chiar
împiedeoată. ? Oare a fost motivul prooede-
prirei adunărei alegătorilor români din co­ pe oare îl va trimite şi direoţiunei şcble- 36’4% cum cere Austria prin nota
rei ilegale şi necompetente a fişpanului şi
mitatul Braşovului, ce s’a întâmplat astă- )or etc. pentru orientare. adresată guvernului-Banffy de cătră
oe măsuri voesce să ia d-1 vioeşpan pentru
tomnă, în ajunul alegerilor dietale generale. cabinetul-Badeni. Der în sînul gu­
a se da satisfacţiune dreptului ofensat în In fine au urmat celelalte puncte din
Interpelantul a arătat mai întâiu, ordinea de 4b din oare însemnăm pentru vernului unguresc sunt deosebiri de
detrimentul principiului egalităţii depus în
cum s’au petrecut lucrurile, cum ţinerea acjl încă nnmai, cum au fost ocupate pos­ vederi în privinţa acâsta; ministrul
Jege şi a libertăţii constituţionale?
acelei întruniri electorale române a fost tările vacante la comitat. de finanţe Lulcăcs nu voesce de loc
permisă de autoritatea comunală poliţie- D-1 viceşpp.n Dr. Friderio JecJcel, răs­ S’a ales cu aclamaţia: în cercul de a-se abate dela principiul seu în
nescă, er înainte de a se ţine ou o oră a fost punzând, arată, că legea permite, ca la jos al Ţărei Bârsei de fisolgăbirău MartiD cestiunea cuotei şi mai bine îşî de­
oprită de aceeaşi autoritate pe basa unui or­ interpelare să se răspundă în şedinţa ur- Wendel, de al doilea asesor orfanal Dr. pune portofoliul, decât se facă pe
din al fişpanului; cum mai departe convoca­ mătbre. După ce d-sale nu-i sunt cunosoute Otto Hnidy, de solgăbirău în oeroul de sus voia Austriacilor. Afară de Bânffy
torul, ca şi alegătorii întruniţi, au trebuit fasela acestei afaceri, care n’a venit de loc Ludovic Servatius, de solgăbirău în oeroul şi Josika toţi ceilalţi miniştri se ală­
să se supună măsurei autorităţii, der au înaintea viceşpanului, oi s’au desfăşurat nu­ Săoelelor I. SaneJc, de al 4-lea vice-notar tură la părerea lui Lukâcs.
protestat şi au făcut numai decât paşii le­ mai între autorităţile subordonate lui şi luliu de Roii, de al 2-lea vice-notar Fri­ In urma acâsta, cji° numitele
gali în contra acestei măsuri. A arătat, că între cele superibre, trebue să se informeze derio Fischer. foi, guvernul îşi va da dimisiunea, âr
pănă în momentul de faţă nu a primit nici mai întâiu în mod amănunţit, oa să pâtă Majestatea Sa monarchul va însăr­
o decisiune dela ministeriu în urma recur­ răspunde la tbte întrebările.
cina din nou pe Bânffy cu compu­
sului înaintat şi n’a putut aduce acâstâ La întrebarea preşedintelui, dâcă ia la nerea ministeriului.
importantă cestiune pănă acuma înaintea cuuoscinţă răspunsul viceşpanului, inter­ Pactul şi cuota.
Fiind-că lucrurile s’au încurcat
congregaţiei, dedrece nu s’a ţinut dela 22 pelantul Dr. Mureşianu ijise, că n’are ce
Foile ce le primim ac}î din Bu- ârăşî din nou, proiectul despre pac­
Octomvre încbce, decât numai o adunare lua la cuuoscinţă, după ce d-1 viceşpan a
pesta spun, că în Gestiunea pactului tul comercial nu va fi aşternut die­
generală extra-ordinară comitatensă, âr in- amânat pănă la viitorea adunare răspunsul.
dintre Austria şi Ungaria s’au ivit tei spre desbatere în sesiunea ac­
terpelaţiunî se pot face numai îu adunările Cu părere de râu însă s’a convins din vor­
ârăşî noue neînţelegeri. tuală, — desbaterile se vor amâna
ordinare. bele d-lui viceşpan, că într’o afacere atât
In fine, desfăşurând gravitatea caşu­ de gravă, ce atinge dreptul capital cetă­ Cele doue guverne, din Viena pănă la 15 Iunie —ci se va da un
lui, care trebae să intereseze nu numai pe ţenesc al locuitorilor acestui comitat, s’a şi Budapesta, nu se pot uni de loc asu­ provisoriu de-o jumătate de an pănă
Români, ci pa toţi cetăţenii aoestei ţări, putut săvîrşi o asemenea ilegalitate, fără pra cuotei. Austria cere se se ridice la 31 Decemvre a. c. Acesta se va
pe toţi, cari moi an simţ si pricepere pen­ ca forul singur competent, viceşpanatul, cuota pentru Ungaria la 36'4°/ , âr face şi în Austria, în care timp gu­
0
tru ceea ce va să dmă drept şi libertate să aibă cuuoscinţă de cele petrecute, şi că Ungaria cjice, că nu p6te da mai vernele şi partidele se vor frământa
constituţionala, Dr. A. Mureşianu a adresat deci tote s’au făcut peste capul forului, în mult de B4°/ - Tocmai acum Majes- între sine cum se iese din încurcă­
0
tură.
d-lui viceşpan al comitatului Braşov, ca caşul de faţă singur competent de-a decide tatea Sa monarchul petrece în ca­
şet al admuiii-traţiei, o interpelare întrebân- pe basa legei. pitala ungară. La prâncjul de curte,
diirl între altele: Cum pote să justifice pro­ După acestea a urmat îuoă o inter­ ce s’a dat Marţi, monarchul a de­

u
FOILETONUL „GAZ. TRANS." dădurăm bună 4^ a, ca neamurile, petră de jalea ei. Şi am scris multe Că de i-ai face apa vin
după-ce-ml spuse că-i pare bine că foi, că ea a stat acolo plecată şi a Tot nu-i faci voia deplin;
mă vede odată la ei şi după ce cântat şi a plâns pănă nu i-se mai Şi de i-ai face apa bere
ojinarăm, eu mersei în grădină, er vede la mână, er eu am scris me­ Tot nu faci p’alui plăcere.
ea rămase la culmă să gătescă cina. reu, ca nu cum-va se-mî scape vre-o *
Vor fi vre-o 18 am decând um- Mult îmi plăcu grădina popii, vorbă.
s
blaiu mai întâiu şi mai pe urmă în din care se vedea hărnicia lui şi a Cum 4i eid) de-atuncî au trecut Vai aprope-s de urît,
satul Frumăsa, pe apa Ternavei. soţiei sale. T6te erau în bună ren- vre-o 18 ani, dâr de câte ori îmi Ca piciorul de păment;
Atunci eram june tîner, umblam în duială, tote ca pe scrisăre şi era vin hârtiile scrise atunci în mână, Şi-s aprope de năcas
lungul şi latul ţărei şi’n car şi’n că­ ocolită cu un pălant de scânduri. tot-dâuna îmi aduc aminte şi de Ca năframa de obraz!
ruţă, şi călare şi pe jos, se adun Chiar la fund era un nuc mare, stu­ acea nevastă, care — după cum îm *
cântece poporale şi se văd cu ochii fos, şi sub el o masă rotundă de spunea verişăra preotesă — se nu- Tuturor le pare bine
traiul şi datineie poporului nostru. petră — care însă fusese mai ’na- mia Firuţa Nuţului. O se vă spun C’a eăclut răul pe mine;
Intr’o dup’amecjă ajunseiu în inte pâtră de moră, der susţiindu-se povestea ei, der mai întâiu să vă
satul Frumosa, vestit prin frumseţa prin tocire, acum era folosită ca spun câte-va din cântecele ei de- Der n’are ce le păre
Că şi pe ei pote câdă,
locului şi prin bunătatea vinului şi masă de grădină. Lângă masă erau atuncl:
al grâului şi prin hărnicia poporului. scaune de scândură bătută cu cuie Peline, verde peline, Şi nu-i pară nimărui
Acolo aveam bun cunoscut pe preo­ cătră piciărele, ce erau nisce po- Amârişî inima ’n mine! C’a căde pe pruncii lui!
tul cel tîner, care era numai de ciumbl înţepeniţi bine în pământ. Pelin beu, pelin mânânc, *
vre-o cinci ani preoţit şi avea de Acolo mă aşe4aiu o lecă şi-mî pu- Pe pelin nâptea mă cule; Nu sciu, Domne, rău îi locul,
soţiă pe verişăra mea Aniţa. Preo­ seiu pălăria pe masă. Dimineţa când mă scol Ori m’o părăsit norocul;
tul era dus la târg la Sibiiu, de Der nu stătuiu două-trei minute Cu pelin verde mă spăl; Nu sciu Domne loou-i rău,
unde-1 aştepta să sosescă în tătă mi- şi trebui se scot repede hârtia şi Caut în cofă — apă nu-i] Ori fără noroc îs eu!
nuta, er preotesa era acasă învăluită cerusa din busunar şi se prind a Canta-i cu pelin în cuiă ! ❖
cu cei doi copii, din cari unul era scrie cântecele jalnice, ce veniau la Date-aş dracului peline
sugător în braţe. înainte de amiâcjî au4ul meu din grădina vecină, unde Că secaşi inima ’n mine! Nu bate Domne omul,
plouase sdravân, er acum era cerul o nevastă sta plecată între straturi, ❖ lai mintea şi norocul,
senin, aerul bun, de-ţl era mai mare plivia şi cânta atât de jalnic, de Amaru-i Domne pelinul Că-i bătut el săracul!
dragul a sta pe afară. După-ce ne sta să se topăscă şi masa cea de Der mai amar îi păgânul; *