Page 42 - 1897-05

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 104.—1897.

Sfârşitul resboiului? In Constantinopol se tracteză acum cilor. Armatele grecescî se adună („D6oă plâng când scriu"). Poemul pe oare
asupra păcii. Pârta otomană şi-a fă­ aici. Colonelul Smolensky a sosit deja singură, ou vocea Ei dulce, Carmen Sylva-,
Pesboiul dintre Turci şi Greci, cut deja condiţiunile de pace, pe cu brigada sa din Stilis la Lamia, l’a cetit unui cerc de literate aflătore în
care începuse în Aprilie, şi a ţinut cari le-a comunicat puterilor. Ea er colonelul Vassos a sosit în sînul xâbbazia, a stîrnit un mare entusiasin.
mai bine de o lună de (Ţie, e pe sfîr- cere 120 milione franci despăgubire dela Malia (Maliaskis-Kolpoa), care
şite. Turcii au învins pe Greci şi de răsboiu; restabilirea vechei gra­ acum a primit numirea de „sînul Inundare poznică. Din Rotbav (lângă
acum marile puteri europene îşî niţe a imperiului, adecă se i-se dea Lamia“. Oincu-mare) se scrie următbrele: In 14 1.
pun tote silinţele, ca se-i împace în­ erăşi Tesalia şi desfiinţarea capitula- Se crede der, că decă pacea nu c. pe la 1 oră d. a. se descărca asupra ho­
tre sine.
ţiunilor favorabile supuşilor Greci va pute fi încheiată, şi dâcă nouăle tarului comunei Rotbav o pfoie torenţială,
In cjilele din urmă câte-va lupte din Turcia. pregătiri nu vor fi zadarnice, atunci cu rupere de nor, însoţită de tunete şi
s’au dat între cei doi inimici. Sân- Cele mai multe puteri nu sunt lupta definitivă şi hotărîtdre se va fulgere şi de grindină mare, care a durat
gerbse au fost luptele dela Gribovo, învoite cu aceste reclamaţiunî prea da la Termopile, locul unde înainte mai bine de o oră şi jumătate. Tempera­
unde ambele părţi au avut pier­ mari ale Turciei şi nu sunt de loc de acâsta cu două mii şi cinci sute tura se soobori fbrte repede la 8 grade R.
deri mari, căcjend mulţi morţi şi aplecate a da Tesalia ârăşi sub stă­ de ani Leonida a căcjut ca erou în Grindina era aşa de multă, încât se pu­
răniţi. pânire turcâacă. Der nu sunt învoite lupta cu armatele lui Xerxes. E de tea mâna cu lopata; ea rămase pănă sera

După luptele dela Gribovo a puterile nici cu despăgubirea de res- observat însă, că Termopile nu mai netopită, şi ou tote aceBte mari pagube
urmat apoi desastrul ce l’au suferit boiîi, ce o cere Sultanul dela Greci. e acjî întări tura care a fost odinioră n’a făcut viilor. Intrâga comună Rotbav a
Grecii la Domolcos, unde se afla şi Ele cjie, că cu a patra parte Turcia în timpul classic. fost inundată de apă, curţile, pivniţele
principele moştenitor grecesc Con­ p6te să fiă mulţămită. Pănă acji nu se scie nimic po- erau pline ou noroiu. Se (fi ) oâ mai mult
00
stantin. Turcii au atacat aici cu Grecia a făcut cunoscut pute­ sitiv, ce va urma în viitor: succe- de 30 da ani (1864) e de când nu s’a po­
mare putere cele doue aripi ale ar­ rilor, că le încrede lor ocrotirea in­ de-va puterilor se mijlocesca pacea, menit un astfel de potop. Pe o livadă din
matei grecesc! şi centrul unde co­ tereselor grecescî şi le împuternicesce ori că nouă încurcături se vor nasce apropierea comunei, unde pâsceau nisce bi­
manda principele moştenitor. Artile­ se tracteze şi ele cu Părta asupra în depărtatul Orient? voli, undele turbate au luat cu sine trei bi­
ria grecescă trăgea cu mult succes condiţiunilor de pace. De-ocamdată însă răsboiul tur- voli, dintre cari doi au fost înecaţi. Ia
asupra Turcilor, care pătrundeau peste l'n urma victoriilor raportate co-grec se privesce ca sfârşit. acest potop au căcjut jertfă şi trei vieţi
colinele din jurul orăşelului. Intr’a- însă, Turcilor li-a crescut pofta de omenesc!. Pe când ploia se adună de pe
ceea tunul se aucjia bubuind şi de cucerire şi de espansiune şi o par­ t6te dealurile şi colinele din jurul satului
cătră Surpi, unde se afla colonelul tidă puternică tureescă se ridică şi Rotbav, sortea nenorocosă aduse în sat
grec Smoienski. cere, ca Sultanul se nu dea îndă­ pe trei omeni, doi bărbaţi şi o femelă, în-
— 10 (22) Maiu.
In curând armata prinţului moş­ răt dela ceea-ce a cerut. Se cfice des­ tr’o trăsură, car* au fost la terg îu Oincu-
tenitor şi a lui Smoienski au fost pre Sultan, că el ar fi înclinat a as­ 0 curiosă „serbare" a pei do 3 (15) mare. Când oălătorii ajunseră în capul sa­
Mail. Dintr’un raport al „Tribunei" aflăm,
bătute şi aduse în stare silită de a culta de puteri, der se teme de ame­ tului, un Român îi pofti la el în curte, sS
că în comuna Iclăncţel de pa Câmpiă s’a
se retrage. Cu ocasiunea retragerei ninţările Turcilor tineri, pe cari i-a aştepte pănă pfoia va mai înceta. Aceştia
serbat cjiua de 3 (15) Maiu într’un mod
Grecilor, care s’a întâmplat în or­ supărat şi indignat forte tare păşirea nu voirâ să asculte şi în pfoia rnare mer-
dine, s’au dat erăşi câte-va lupte în­ Ţarului, care ar fi poruncit chiar P6r- forte curios. Las’, că la „serbare" &u luat seră mai departe. După ce apucară în altă
tre Turci şi despărţemintele din urmă tei să stea pe loc şi să nu mai îna­ parte mai multe familii uoguresoi, a căror stradă, undele deja aeoperiră pământul, şi
grecescî. In luptele acestea s’au inteze in contra Grecilor. presantă la o serbare naţională română ca aci au fost din nou invitaţi de un Sas să
distins prin vitejia lor legionarii lui Sub impresiunea acestor fapte, cea dela 3 (15) Maiu nu se p6te esplioa, se oprăsoă; călătorii însă nu voiră să as­
der la „banchetul* dat eu acestâ ooasiuue
Garibaldi, cari au susţinut câte-va cei din Constantinopol — după cum culte nici de astă dată, oi merseră mai
preotul dela Căpuş Vasilie Suciu „a ridicat
atacuri cu eroism, căcfând mulţi din­ arată soirile telegrafice din urmă — departe, pănă când vădură, că nu mai pot
paharul în onorea protoprdorului Felfoldi Beta
tre ei. Intre aceştia mort a remas se pregătesc pentru orî-ce fel de străbate prin unde si voiră să între într’o
deputatul italian Fratti, er Gipriani, eventualitate şi trimit din greu tre­ şi a pretorului Ssava Mihaly, cari acum de curte. Aci însă, când erau să trâcă podul,
3 ani i-au regulat parte la acestă sârbă»
un legionar de frunte, a fost greu nuri militare din Muradli spre tea­ apa i a luat cu sine şi i-a dus dimpreună
tore românbsoâ şi cu drag îşi petrao între
rănit. trul de luptă. Astfel stă şi cu Grecii. ou trăsură şi cu pod cu tot. După câte-va
Pe când se petreceau acestea, Cu tâte că armistiţiul s’a publicat, noi“, ăr preotul Ioan Boeriu din Lsobiaţa ore, după-ce potopul a mai încetat, pe ho­
Ţarul Rusiei, vecfând că armatele totuşi în 19 Maiu luptele continuau de Mureş „îşi ridică paharul pentru, concordia tarul Cincului a fost aflat unul din cei ne­
u
tuturor naţionalităţilor din ţ6ră eto. Din
turcesc! prea o luară pe dintregul între armatele turcescî şi despărţe­ norocoşi înecat, era un bătrân de 70 de
aceste cuvinte ale preoţilor Suciu şi Boeriu
în Epir şi Tesalia, a adresat Sulta­ mintele din urmă ale armatei prin­ ani, care a fost adus în comună. A mei
nului o telegramă în care-i spunea cipelui Constantin ; ba Turcii au pă­ trebue să-şi f'aoă omul o ideiă forte pocită fost aflat un cal înecat, unul încă viu şi
asupra spiritului, de cftre a fost condusă
se înceteze cu inimiciţiile şi vărsă­ truns pe lanţul de munţi Othrys la Şinca mică a fost aflată lada, oe era îu
„serbarea cailei de 3 (15) Maiu" în Iol&ncjei.
rile de sânge şi să dea un armisti­ pănă în vechia Heladă. De-asupra, trăsură. Din Şi nea mioă se anunţă, că tu
ţiu. Curend după acâsta şi din Con- oraşului Lamia se află la depărtare Se vede, că şi-au uitat aceşti domni, că 19 c. au aflat pe al doilea bărbst îne-
stantinopol şi dela Atena comandanţii de câţi-va chilometri staţiunea gre­ de astâ-dată nu se mai aflau la banchetul oat şi îngropat îu noroiul din valea comu­
flşpanului dela Turda, unde au aflat de cu­
trupelor inimice au primit ordin să cescă Taratsa, care a fost ocupată nei. Femeia încă pănă acum ria fost aflată.
înceteze cu luptele. de-o brigadă grecescă, 6r depărtare viinţă să alerge înainte ou câte-va săptă­
mâni pentru a-i aduce închinăciuni dm in­
Armistiţiul s’a şi dat, pe cum de 1 6ră de aici se află Turcii. In­ Mare scandal Ia opera din Budapesta.
cidentul jubileului de 10 ani ai flşpăuiei
se asigură, pe 17 cţile, în care timp tre Taratsa şi Lamia stă la pândă Un nou şi ruşinos scandal s’a petrecut la
se vor face încercări de legarea păcii cavaleria grecescă. Oraşul Lamia e sole vitrege faţă de Româol. La tot oaşul opera ungurâscă din Budapesta. S’a aflat,
între Turci şi Greci. La Domokos deşert, poporaţiunea a fugit. Prinţul unei iraterniaârl servile, ca cea făcută de că baronul Nopcsa, inteadantul operei ma-
ei, nu se cuvine a-i da eticheta unei ser­
şi oraşele din apropiere s’au arborat C o n s t a n t i n , cu armata princi­ gh'are, a săvârşit imoralităţi dia cele mai
bări naţionale, şi încă a serbărei cjh®! h
0
stâguri albe de pace. pală, s’a retras cătră Emirbeg, situat detestabile cu fetele baletiste şi cântăreţe
3 (15j Maiu!
In urma armistiţiului, pe întreg între moraştinele dela Termopile, 7 dela Operă. Fete chiar şi în vârstă de la
ţinutul dela Olimp şi pănă la munţii chilometri departe de Lamia şi tot 0 nouă lucrare a „Carmen Sylvei". Ou 12—14 ani, le ducea la Casina naţională
Otkrys, apoi dela marea Ionică şi aşa departe de pasul Termopile. prilejul şederei Sale la Abbazia, M. S. Re­ maghiară, unde chefuiau tâtă noptea îm­
pănă la apele Aegeice armele tac şi Va se (Ţca Lamia-Termopile gina României a terminat un nou poem, preună ca alţi magnaţi. Uneia diutre fete
ostaşii odihnesc. este noua liniă de apărare a Gre­ care pbrtă titlu „Oh ich weinc schreibcnd' . i-s’a promis stipendiu numai la cas oând
1

Nu da Demne popii bine De-ar da Dumnedeu să dee din grădina preotului. Merseiu deci grădină cu popa, numai amândoi şi
C’a legat răul de mine! Frunda ’n plop să nu mai stâe afară din grădină şi în portiţă me aducându-mî aminte de cântecele de
Cu amar şi cu năcas Omul năcăjit să piâe ; întâlnii cu preotul, care însciinţat erî, îl rugaiu 3e-mi spună povestea
Es rujile din obraz; Se rămână cui-’i bine de preutesă despre aflarea mea în Firuţii, că eram nedumerit de a afla
De-aşI mai avea dile bune Să se sature de lumne; grădină, înainta spre mine. De de­ pricina din care cântă ea atât de
Rujile eră s’ar pune. Că şi eu m’am săturat, parte începu d-lui: Mi-a spus preu- jalnic. Er părintele şi amicul meu
* Focul de o-ar fi mâncat! tesa că eşti la noi; sciu că ţî-ai Ion începu aşa:
umplut câte-va câle de cântece dela Uite, chizule, şi neamule, gră­
Cât amar şi cât năcas
Dă, Domne, pe câmp bujor Eiruţa Nuţului, că — precum mi-a dina asta mare ce-i lângă a nostră,
Tot la mine a rămas;
Şi ’n totă casa fecior, spus preutesă — a voit sS între în a fost a lui Nuţu bogatul de aci.
Cât năcas şi cât urît
Dă Domne pe câmp bucate grădină şi ea, dâr aucjend pe Firuţa Nuţu era cel mai avut om din Fru-
La mine-i sălăşluit.
Şi-o fată la şâpte sate cântând şi văcjeaflu-te pe tine învă­ mosa, când am venit eu aci ca ca­
* Şi-aceea încă se moră luit cu scrisul, v’a dat bună pace. pelan, acu-s cinci ani. El avu numai
Mult mă ’ntrebă ore-cine, Când a fi Domne, fecioră! — Aşa-i, frate părinte, am scris doi copii: un fecior, care trăesce şi
Unde-i carnea de pe mine? Şi alte cântece jalnice, de nea­ multe de t6te, der tot jalnice; trebue acjî şi-i om cu stare şi primar sătesc,
— Mă omule, nu fi beat, mul acestora, cânta ea, de ţi-se ru­ că biata nevastă-i tare nefericită; şi avu o fată mai mică, pe Firuţa.
Carne-o fost, dâr o secat pea inima de jalea ei. nu scii tu? Când am venit eu aci, Nuţu-şî însu­
De jale şi de bănat, Când mai nu mi-se mai vede — Der cum se nu sciu ? Că rase feciorul, er Firuţa atunci se
Şi de câte m’o mâncat; a scrie, cântarea încetâ şi în curtea doră suntem vecini, numai gardul apuca fecioriţă. Eu, precum ţî-am
Carne-o fost, der s’o topit preotului aucjii glas de clopoţele. ne desparte. Ţi-oiu spune eu păţă- spus, venii aci numai capelan, ca
De jale şi de urît Me sculaiu sus pe un scaun se ved niile ei, avem vreme, că sciu că ba- trăia încă popa cel betrân Moise,
Şi de câte-s pe pământ! faţa cântăreţii, care me ţinuse piro­ remi câte-va (ŢI® stai şi la noi, ca der zăcea la pat, nu putea purta
nit la masă doue cesurî bune. îmi oficiul, din care pricină pe mine me
* la neamuri, că pe la străini stai
gândeam: priveghitâre frumâsă şi trimise cei mai mari ca se-i fiu de
Nu mă bate Domne, tare, peun cântăreţ nu se p6te. Der m’am destul. ajutor, er el se-mî dea a 3-a parte
Că şi io-s a dumitale; înşelat. Era o nevăstuţă sprintenă — Nu stau pe la străini, pă­ din tote venitele parochiei. Dâr popa
Nu me bate, Domne, rău, şi drăguţă, der numai a doua c|i-i rinte, ci pe la neamuri, că doră Ro­ Moise avea un fecior cătană, Pre*
Că şi io-s copilu tău! mânii toţi ni-s neam_____
putui vede faţa; atunci nu me lă­ cup, pe care ar fi voit se-1 facă popă
* sau crengile cele dese ale pomilor A doua (ţi după dejun eram în în locul lui. Precup inse nu se ga