Page 43 - 1897-05

Nr. 104—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

se va dnoe să-i xnnlţămâseă acasă. Dâr fata Ardelean e bolnav de un picior deja de Concert. Musioa militară va ooncerta şi diua aduuării generale pentru anul 1898
nu s’a dus, şi ou tâte recomandaţiile pro­ şâse săptămâni, âr soţiă-sa a răposat nu de mâne, Duminecă, la villa Kertsoh. începu­ 6) Se va alege o comisiune de 3 membri
fesorilor, baronul Nopcsa a făout să nu ca­ mult rămâueud în urma ei şâse copii or­ tul la 7% ore sâra. Intrarea 20 cr. pentru autemioarea protooolului din şedinţa
pete stipendii. S’au mai descoperit şi alte fani şi neajutoraţi. Suntem rugaţi a atrage II. 7) Preşedintele va înohide adunarea.
abusurl şi ticăloşii de felul acesta, în afa­ şi pe aoâstă oale atenţiunea binevoitorilor 0 bună locuinţă pentru familiă în Bra­ Invităm la aoâstă adunare generală a
cerea aoâst,& seandalâsă sa va face o inter­ asupra stării de compătimire, în oare se află şov (Scheiu-Oiocrac) Nr. 34 constătătâre societăţii pentru crearea unui fond de tea­
din 5 odăi, o bucătăriă, pod, pivniţă şi
pelaţia şi în dietă. Foile ce le primim adî numita familiă şi a-i ruga să-o ajutoreze tru neţional-român pe toţi membrii funda­
spun, oă cinstitul baron şi-a dat dimisia după putinţă. două grădiniţe este de închiriat dela Sân- tori, ordinari şi ajutători ai acestei eooie-
dola operă. — Frumose esemple de mora­ Mihaifl a. c. InformaţiunI la băile de abur. ăţî, preoum şi pe toţi binevoitorii ei şi
litate dau cei puşi în fruntea acestei insti- Zidarii româuî din Braşov, despre cari sprijinitorii culturei românesc!.
tuţiunl unguresol pentru care ţâra şi popo­ am spus, oă vor să-şi înfiinţeze o societate Din şedinţa comitetului ţinută în Bra­
rul plâtesoe şi oheltuesoe milione. propria a lor, vor ţină îu acest scop o con­ NECROLOG. Petru Broîe, proprietar, şov la 10 (22) Aprilie 1897.
fost o. r. funcţionar de stat şi preşedinte
sultaţia mâne la 4 ore după amâcjl la res­
0 societate de magăiarisare sub patro­ al eomisiunei pentru măsurarea contribu- Iosif Vulcan m. p. Yasile Goldiş m. p.
taurantul Geist din Braşovul vecbiu. Toţi
natei unui archiduce. Societatea „Kârpâc- ţiunei de venit în comitatul Sibiiului, şi-s preşedinte. secretar.
zidarii români din Braşov şi oalfele de zi­
egyesuiet , care se ocupă oa msghiarisarea dat astfecjî la 1 oră ndptea, după scurte
u
dari sunt invitaţi a lua parte la acâetâ con­
numelor de localităţi, n ales oa patron al suferinţe, îu verstă de 68 ani, nobilul său
sfătuire, pusă la cale de d-nii: loan Cojo-
său pe archiduoele August Josif. Arohidu- suflet în manile Creatorului. Rămăşiţele pâ- Adunări înveţătoresci.
cariu, loan Serbu şi George Zavid măestri
cele i\ priaut Mercuroa treoută în palatul mentesel ale defunctului se vor aşeeja Sâm­ Selagiu, 18 Maih 1897.
zidari.
tatălui său din Buda o deputaţiune din par­ bătă în 10 (22) Maifl a. c. la 1 oră d. a. On. D-le Redactor!
tea societăţii, căreia i-a deolarat, — cum Furt de vin. Cetim în „Orientul din ia cripta familiară dm cimiternl comunei Luni, la 17 Maia n. o. s’a ţinut oon-
11
1
spune „ K . - r . c , o â „ou bucuriă patriotică * Bucuresch Oa să fure cineva 80 de butelii Reşinarl.
ferenţa învăţătorilor români din tractul
este aplicat a primi sâ fiâ patronul acestei înfundate cu vin negru de Drăgăşanl cj'ua Pătrunşi de adâncă durere aduoe a- Crasnei în oomuna Tusa, o comună ro­
societăţi şi că va lucra şi de aci înainte mare, trebue să fiă în adevăr un mare ado­ câsta soire mantică, situată pe şepte coline ou Capi-
pentru înaintarea scopurilor ei! rator ai lui Bechus. Aşa a făcut alaltăerî Jalnica familie. toliul în mijloc, unde se afla şcola, Parna-
Ebsabsta Cioclii, servitore ia d. Aibert Ri- Reşinarl, în 1 (19) Maiu 1897.
Biu Câmpiă ni-se scrie, că învăţătorii sul muselor. Comun?, Tusa e un sat ourat
ser; densa, profitând de lipsa stăpânului de
din protopopiatul Pogăceloi, întruniţi în românesc, în apropierea căruia se află un
acasă, s’a dus în pivniţă, a încărcat patru
couferenţâ în Pogaoâuu la li Maiu n., sub isvor forte însemnat, ounosout sub numi­
iâcjl cu 80 de sticle de vin, a luat o că­ C o n v o c a r e .
presidenţa D-lui Maximilian O. Godarcea, rea „isbuc“. Rvorul acesta are iufluinţa de
ruţă şi s’a dus la gara de Nord. Comisarul
vice-protopop, s’au constituit pentru viitorea Societatea pentru crearea unui fond de a petrifioa lemnele mărunte, ce pică în el.
gărei a arestat’o văcjend că răspunde îuour-
lor Reuniune în următorul mod: Avram teatru naţional român îşi va ţine adunarea Rvorul isvoresce la o adâncime de 150
cat când a întrebai’o ce face ou sticlele. sa generală din ăst an în oraşul Orăştie om. în apă şi este fârte bogat.
Moldovun, înv. în Rioi.u, preşedinte; Mihail
Lemian, înv. în Băla, notar; Alexandru în dilela de Duminecă şi Luni, 1(13) şi La 9 ore s’a celebrat s. liturgiă prin
Ovreu cioban la oi. E un an şi mai
Simon, înv. în Sângiorgiul de Câmpie, cassar, 2(14) Iunie a. o. cu următorea programă: Rev. D-n Nicolau Fop odiniorâ profesor
)
bine de când tînărul Laibu Isao din Bnou-
şi loau Aiaxim iovOţător in Sânpetru, bi­ I) T)iua primă 1 (13) Iunie, Duminecă : gimnasial în Năsăud, âr acum preot în co­
rescl fugise de la casa părintesoă. Cu tote
bliotecar. Ga delega»! pentru adunarea ge­ 1) Preşedintele va deschide adunarea ge­ muna Sîg; d-sa » ţinut predioă referitor la
cercetările făcute, a fost cu neputinţă să
nerală constituantă, oe se va ţiuâ ia 15 nerală la 10 ore a. m. 2) Se aleg doi no­ cele pedagogice. La liturgiă au luat parte
se dea de urma fugarului, ţlilele trecute
Iunie n. în Rlsşiu s’au ales d-uii: Zaharia tari pentru şedinţele adunării. 3) Secreta­ toţi învăţătorii din traot, afară de trei inşi.
s’a descoperit în sfîrşit tînărul Isac, în co­
Şiogterean, înv. in Moişa, iosn Rusu, înv. rul va oeti raportul comitetului societăţii După celebrarea s. liturgii toţi s'au adunat
muna Budeştî, (Ilfov), păzind la păşunat, o
iu Veicher şi loan Moga, înv. în Şeulia. asupra lucrării sale dela adunarea generală în şoolă.
turmă de oi a arendaşului moşiei.
din urmă. 4) Se alege o comisiune de 5 La 10 6re presidentul Reuniunei, d-1
Tunurile de repetiţiă. Din cauaa tur- membrii pentru propuneri şi raportul oo- D. Herţeg, deschise adunarea prin o vor­
Starea semănăturilor în România se
burănlor din Creta şi a războiului greco- mitetului se predă acestei eomisiunî spre bire scurtă, dâr forte măduâsă, frumâsă şi
presintă pănâ îu timpul din urmă sub aus­
turoesc cestiunea provederii armatelor eu- es« minare. 5) CassaruL societăţii va ceti ra­ acomodată, arătând soopul reuniunei şi ro­
piciile cele mai favorabile. Sămănăturile de
ropeue cu tunuri de repetiţiă, a fost dată portul despre starea bassei cu sporul dela lul învăţătorului.
tonină au iernat destul de bine şi primă­
cu totul uitării. Acum se vastesoe din nou, ultim» adunare incooe şi peste tot despre Conform programei a urmat propu­
vara a înfluinţat asupra vegetaţiunei. în­
oâ Rusia deja şi-a procurat acest sistem de averea societăţii. 6) Se va alege o comi­ nerea de probă „Analisa gramaticală*, âr
frăţirea grâului mai cu sâmă a întrecut
tunuri franoe.se, Germania do asemenea în- siune de 5 membri pentru esaminarea ra­ din istoria naturală „oia“. La şcolă s’au
tote aşteptările, astfel că reoolta de grâu
oepe să-şt provadâ o parte a armatei cu portului cassarului, 7) Se va alege o oomi- presentat numai 5 fetiţe, dintre care niol
promite forte mult atât oa cantitate, cât
astfel de tunuri. Frobibil, dioe o toiâ din siune de 5 membri, (cari în înţelesul § 4 măoar una n’a sciut ceti nici măcar o
şi ca calitate. Ploile din timpul din urmă
Budapesta, oă acest nou sistem de tunuri din statutele societăţii vor căţtiga membri iotă, sa pâte ougeta dâr, oum a fost pro­
însă au stricat aoestor sămănăturl mai ou
se va introduce şi in armata ndstrâ. fundatori, ordinari şi ajutători pentru so­ punerea. D-1 învăţător a cântat şi două
sâmă îu Oltenia. In Olt, Dolj, Teleorman
cietate. 8) Se vor oeti discursuri corespun- oântărl, dâr slăbuţ.
Principele Bulgariei în Paris. Din Pa­ şi Veicea grâul a început a se îngălbeni cjâtâre soopului societăţii sâu de altă ma­
ris S8 telegraleză, că alaltăieri principele şi pe multe locuri din aceste distriote inun­ terie literară, oe sunt a Be insinua preşe­ D-1 P. V. Şireag îşi ceti disertaţiunea
bulgar Ferdicand a făout o visită preşe­ dările le-au prăpădit de tot. Pagube mari dintelui înainte de adunare. 9) Preşedintele „Femeia română*, operat lucrat ou fârte
dintele). Republicei Faure. Principele a fost s’au făout mai ales în rapiţă. Sămănăturile mult zel. D*1 disertaut e un tînăr de bună
închide adunarea.
primit cu onoruri militare. Faure a reîntors de primăvară, oa: orzul, ovăsul şi păpu­ speranţă, promite mult şi e un învăţător
visita principelui. şoiul arată destul de bine până aoum. Viile II) f)iua a doua, 2 (14) Iunie, Luni: harnio.
şi pomii de asemenea. 1) Preşedintele deschide şedinţa şi proto­ D-1 A. lepurean a cetit disertaţiunea
Nenorocire. Miercuri diminâţa, cum colul şedinţei precedente se va ceti şi au­ „Ajutorul învăţătorului, la activitatea şi
este sciut, un foc violent a prefâout în ce­ Musica orăşenbscă va concerta mâne, tentica. 2) Raportul oomisiunii pentru oâş- mersul desvoltării şcolarilor*, oare a lăsat
nuşă coDenşul oasei locuitorului Niocl&e Duminecă, în pavilionul de sticlă dela „Po- tigarea membrilor noi. 3) Raportul comi- cam mult de dorit, dâr totuşi s’a primit.
a
Ardelean de ne Tocile (Scheiu) ardend tdte mul verde , er deoă timpul va fi favorabil, siuniiasupra socotelilor oassarului. 4) (Ra­ Criticele şi contra-critioele au rămas
l
vestmintele, ce se aflau în podul casei apoi în grădină. începutul la 7 / ore sâra, — portul oomisiunii asupra raportului comi­ cu totul. Viitârea adunare a Reuniunei s’a
2
şi un şop. întâmplarea acesta tristă o mă- Luni la 5 6re d. a. va ooncerta pe pro­ tetului societăţii şi insinuarea propunerilor hotărît a se ţine în Peceiii.
resoe împrejurarea şi mai tristă, că Nicolae menadă. în interesul fondului. 5) Se va decide locul Vorbirea de închidere a ţinut’o Rev.
tase de popie; el de prin clasa a vede feciorul popit. Uite, a venit aşa: De când e lumea lume şi Fru- cu popa; şi nevasta lui Istode încă
3-a gimnasială intrase la finanţî, de ogestul esta pe capul meu. Der mî-am mdsa sat, la noi tot neam de a popii se bucură, că va fi cumnată cu popa
acolo la oste ca soldat de rend şi adus feciorul din cătane şi-l popesc Moise a popit, dec! nu se cade să şi cu preotâsă, numai o lecă se şi
în urmă trecu la gendarmeriă. Câ- pe el în locul meu; vrâi tu să fim ne dai un popă străin. Pune sfinţia supără în inima ei, când se gândi,
tana p6te eă a fost harnică, dâr de cuscrii, să fiă Firuţa ta preotâsă, se ta pe Precup, pe fiiul părintelui eă Firuţa se face preutâsă, âr ea
altă muncă nu-i bun. După ce vecju nu o ai’4ă sârele pe cele răzdre, că-i Moise, ajutor tătâne-său, că or! cum, nici dăscăliţă nu s’a făcut. Toţî se
popa Moise, că pe mine rn’au tri­ păcat de mdrte. De vrei, vec}î şi te mai bine să ajută tatăl cu fii! lui, bucurară, numai Firuţa nu, că, ve4î
mis cei de sus cooperator aci, tri­ socoţî, în trei săptămâni îi cununăm decât cu străinii, şi vlădica va as­ că Firuţa avea drăguţ drag şi fru­
mise eărtî după fecior se iesă dela şi în vre-o două luni de cJT 0 ea- i culta, va duce pe veniturile aceste mos, despre care scia că o iubesce
gendarmeriă şi se vină acasă, căl’a preotâsă şi scdtem pe aduşii aceşti de aci şi Precup va rămâne popă şi şi c’a lu-a-o şi că cu el vor ave şi
popi în locul lui, că lui i-se cade se de apă dela noi din sat. Firuţa ta preutâsă la noi în sat. ce le trebue şi s’a ţine fălos c’a că-
hă popă în sat, nu unui străin adus Nuţu ascultă vorbele popii Moise, 9 Aşa sfătui popa Moise pe Nuţu pătat’o. Ve4ând-o tată-so pusă pe
de apă ca mine. Şi veni Precup, şi neteejindu-şî musteţele, apoi grăi şi bocotanul şi Nuţu credea, că aşa gânduri şi că nu dă semne de bu­
C0
cânta Dumineca în strană, âr după el: D’apoi, părinte Moise, decă va trebue să fiă — după cum 4i pă­ curie şi ea, o întrebă:
prânej mergea la joc şi juca fetele fi scrisă şi împărţită dela Dumne4eu rintele Moise, că-i popă bătrân şi
— Dâr ce-i, fată băi! încă nici
în rend, cu deosebire însă juca pe sfântul să fiă aşa — eu nu voiu 4^ » scie mai bine, ce se cade şi ce nu nu te bucur! când ve4î, că eu mă
ee
Firuţa Nuţului, pe fata celui mai ba, că •— drept spunendu-ţî, şi eu se cade. Dec! merse voios Nuţu dela sbat să te fac dârnnă, să trăeseî din
bogat din sat. Fata era frumuşică cred, că s’ar ducului să fiă aici la părintele Moise, voios de putei prinde prescură gata, să nu te ar4ă sârele
şi tînărucă, er el isteţ şi drăcos, ca noi în sat popă fiiul d-tale, er preo­ iepuri cu el, că va fi socru la popa la lucru, se fii, fruntea satului ?
cei ce umblă lumea şi ţâra. Der tesă o fată din norod, că d-ta eşti cel tînăr, la popa Precup, şi va fi
fata avea drăguţ pe un fecior de popa nostru pănă te ţine Dumne4eu cuscru cu popa Moise, âr fata lui, Er Firuţa deşi era tînăra şi ru-
aici, din âmenî de omeniă şi el încă şi fiiul d-tale ar trebui să-ţî urmeze, Firuţa, va fi preutâsă. şinâsă, îşi luă inima ’n dinţi şi le
era om harnic şi frumos ea şi ea. âr d-lui — de vrâ se popâscă la noi, Ajuns acasă spuse boresii şi spuse aşa:
Putea dâr alege, dhpă care se se o fată de al9 nâstre ar trebui se iee. fetii şi chemă şi pe fecior şi pe no- — Nu sciu tată, fi va din popia
mărite. — „Aşa, Nuţule, aşa vrea rus’a şi le spuse sfatul avut cu popa lui Precup ceva or! ba, der sciu că
Popa Moise trimise după Nuţu Dumne4eu şi aşa va fi, numai voi Moise. Şi se bucură şi lelea San- eu bucurâsă după el nu voiu merge
de merse la' el şi-i spuse aşa: Mă să fiţi dmenî. Yom cununa pe copii fora, borâsa badii Nuţu, că fata ei şi — de mi-ţ! da cu sila — sciu că
Nuţule, mă, eu n’am avut parte să şi voi veţi merge la vlădica vre-o va fi. peutesă; şi se bucură şi Istode raiul pe păment nu-mi va pica cu
pot sluji la sfântul altar pană r n f o i u 5—6 fruntaş! cu jalbă şi veţi 4^°® feciorul badii Nuţu, că va fi cumnat el. El îi hamiş, a fost cătană multă