Page 45 - 1897-05

Nr. 304—1897. i^A.ZjJCUX jt\. xxiuxxi.^ ioa-i-1

ei îl condamna la morte Dionisiu dela început orl-ce discuţia superă- — învăţător Visarion Bica — dela 2—5 tema acâsta mă voiu ocupa puţin
tiranul; în acel timp condamnatul tăre şi pătimaşă, ori-ce cuvânt ne­ ore d. a. După esamen conferinţă didactică cu regula de hrănire a celor, ce
dobândi o permisiune, ca se merga potrivit, care ar pute să turbure asupra resultatului esamenului, propuneri muncesc, şi isprăvesc lucrurile cele
la casa sa, să-şî aranjeze atacerile buna, înţelegere şi se sisteze pentru — dela 5—6 ore d. a. mai grele de peste vara. Cu atât
şi apoi se îndure mortea; pentru tot-deuna bunele relaţiunl de priete­ F ă g ă r a ş , 2 (14) Maiu 1897. mai vârtos mă simt îndemnat la
acestă permisiune însă îi trebuia un nie între noi şi între amicii noştri. acesta, fiiad-că din punct de vedere
om, care se garanteze pentru el. Sinceri tot-deuna, linguşitori însă Nicolau Aroii, Ioan Berescn, religionar şi bisericesc, regimul ali­
preşedinte. secretar.
Atunci bunul seu amic nu a stat un nicl-odată să nu fim faţă de cei ce mentar al poporului de jos este
moment la îndoela şi fără a se teme ne sunt amici. croit în contra pretensiunilor higie-
Membrii „ Eeuniunei învăţătorilor gr. cat.
se pune garant pentru amicul seu Fiă-care doresce să aibă prie­ nice ale naturei, pentru-că în postu­
din jurul Gherlei“ prin aceste cu tot res­
condamnat şi cu coudiţiune, de a fi teni ; decă nu are, caută să aibă, rile, pe care e botezat, este avisat
el esecutat în locul condamnatului er decă are se se silescă a-i păstra. pectul sunt rugaţi a-se presenta la aduna­ a se hrăni mai mult numai cu mân­
rea generală, ce se va ţinâ la 15 şi 16 Iunie
seu prieten, decă acesta nu se va Să nu caute legaturi slabe, înte­ cări de plante, se reţine dela cele
st. n. a. c. (a 3-a şi a 4-a (fi de Rosalii) în
ua
reîntârce pe 4i de esecutare. T6tâ meiate pe lucruri schimbătdre, cum de animale tocmai de care ar ave
lumea, şi Dionisiu mai mult decât este interesul şi făţărnicia, ci prie­ comuna Losna-mare (tractul Surducului.) mai mare trebuinţă pentru ţinerea
-orl-ce altul, aştepta cu nerăbdare ter- teni adevăraţi, de cari să fii strîns Din şedinţa comitetului centr. al reu- în ordine a puterilor fisice, care le
minul unei îndatoriri aşa de extra­ şi bine legat prin încrederea, pe niunei înv. gr. cat. din jurul Gherlei ţinută reclamă economia grea a câmpului.
ordinare şi periculăse. piua se apro­ care o inspiră încredinţarea, că vei în Gherla la 8 Maiîi st. n. 1897. Cei, cari au introdus posturile,
pia, amicul nu se mai întorcea, eră găsi la ei tot-dâuna gânduri drepte Ioan Papiu, Dionisiu Yajda, nu şî-au făcut socotela, că în compa­
lumea îl batjocoria şi-l făcea nebun şi curate de om cinstit. canonic preşedinte. prof. secretar. raţia cu câştigul religionar, cu care
pe îndrăsneţul garant; er el din con­ Prietenia este florea instinctului i-a legat pe ţărani, poporul munci­
tră cjicea: „Eu sunt sigur despre ami­ soţiabilităţii, ea îşi are rădăcina în tor are o dauna forte însemnată pe
11
cul meu ; şi în adever, condamnatul fundul esenţei ndetre, care face se terenul economic, căci nu pote des-
s’a reîntors tocmai la cji fixată. fim fiinţe desăvârşite când suntem BucurescT, 21 Maiu: Prin cercu­ volta atâta putere câtă se pretinde
ua
Tiranul Dionisie, fiind încântat de singuri. rile diplomatice de aici circulă svo- la economia.
acestă împrumutată credinţă şi vir­ Amiciţia îmulţesce, înalţă şi
tute, a cerut se fiă primit ca al trei­ prelungesce gustarea bucuriei celei nul, că după înfrâugerea dela Do- Cel care muncesce greu şi timp
mokos şi Halmiros, armata greoescă îndelungat tot-deuna are să fiă mai
lea în prietenia lor, şi a iertat, pe mai fragede, ce o lasă Provedinţa s’ar fi revoltat îu contra şefilor. Se bine nutrit, decât altul, fără ocupa-
cel condamnat la morte. să crescâ şi să înflorescă pe calea susţine, că principele Constantin a ţiune, căci bucatele de post în ge­
Etă aici un mare esemplu de vieţei fiă-căruia, pentru-că amicul se fost urmărit de rebeli şi de abia a nere sunt sărace în substanţe azo-
prieteniă, demn de imitat! bucura de norocirea amicului, ca şi putut scăpa cu fuga. tose.
de a sa propriă.
c
Ore astăcfi, cp astăcjî, în secolul Asta este una dintre căuşele
luminei, se mai pot vede asemenea Intr’un număr viitor vom vorbi Constantinopol, 21 Maiu. Ieri principale, că cel oare trăesce cu de
fapte din partea amicilor? Suntem ceva despre cuvântul „Religiune şi după amiacţî s’a lăţit aici scirea, că post se obosesce mai curând în
Grecii n au primit armistiţiul şi că se
aprope sigur!, că nu. Astădi, când Credinţă “. pregătesc la un nou atac. Din causa muncă şi nu p6te isprăvi atâta lu­
amicii (amici falş!) te văd în neno­ Prof. Dr. Elefterescu. cru, ca cel ce se nutresce cu ali­
rociri mult mai mici, decât condam­ acesta în ministeriul de resboiu a mente de animale.
nări ia morte, ei fug de tine, se la- domnit mare iritaţiune, în fiă-care După cum seim, în vremile de
pădă de tine şi se fac, că nici nu Convocări oră se trimiteau nouă ordine tele­ post şi mai ales în postul cel mare
te cunosc. Mbrtea amiciţiei este ne­ Reuniunea înveţ&torilor români gr. or. grafice iui Edhem-paşa în Tesalia
şi lui Ahmed-Hifzi-paşa în Epir. Mi­ al Pascilor se folosesc de cartofi,
încrederea, âr sentimentul amiciţiei din despărţământul Făgăraş îşi va ţine a niştri s’au adunat un consiliu, dâr de varză acra, cu ori fără oleu, cu
este aşa de fraged, încât şi cel mai doua adunare generală din anul acesta de-odată au primit ordin urgent dela borş de tăriţe, cu urzici, cu hemeiu ;
mic ventuleţ îl dobâră şi-l uscă, şi Duminecă în 18 (30) Maia 1897 în comuua
Sultan se mârgă cu toţii la Yldiz- eră mai târziu, în timpul verei mai
de multe-orl se p6te preface într’o Dridif. kiosk. Beiul Haldei, care trebuia se da şi din lobode, din ştir, crastaveţl,
ură de mdrte. Conform §-ului 147 al Art. de lege mergă la Domokos pentru încheie­ pome, ardei, şi altele, care de care
Nenumărate sunt facerile de XXXVI din 1896, comunele bisericesc! rea armistiţiului, şi-a amânat călătoria. mai sărace seu chiar lipsite de ma­
bine ale prieteniei, ca şi recoritârele vor plăti învăţătorilor membri, cari parti­ terii azotose. Fasolea, mazărea, lin­
picături de rouă, care reversându se cipă la şedinţele adunărei bani, de drum tea şi bobul, deşi ar avâ părţi nu-
peste întinsele câmpii însetate, le (cărăuşie) şi diurn de cel puţin 1 fl. v. a. Munca şi hrânirea şatenului tritâre într’ânsele, le vedem forte
deşteptă spre o viâţă nouă. Inse P R O G R A M rar pe masa familiilor ţărănesc!.
cine pdte se garanteze pentru sim­ Şedinţa 1: 1) Asistarea membrilor la lucrător. Peseii afumaţi sâu prdsprţl, a căror
ţământul şi pentru mintea schimbă- serviciul divin, parastas pentru membrii A dispărut ierna cu frigul cel carne e tocmai de acea calitate, eâ
tore a omului? Seu cine este în stare decedaţi; invocarea dubului sfânt şi des­ crâncen, care a stors cea mai mare şi a vitelor domestice nu-i putem
se pătrundă în inima omului pănă chiderea adunărei prin presidiu în biserica putere din corpul slăbit al ţăranu­ observa, decât numai ia familiile
■în părţile ei cele mai interne? gr. or. din Dridif, dela 9 — 11 a. m. lui. Postul cel lung al sfintelor cele mai bogate. Ba în unele ţinu­
Pascî, pe oare Românul muncitor turi prin postul Pascilor poporenii
Amiciţia desfăcută este ca o 2) Apelul nominal, încassarea tacselor res­
vieţă desfiinţată. De am câştigat der tante, colectarea do cărţi în favorul biblio- şi cu credinţă cătră legea şi biserica sunt opriţi chiar şi dela folosirea
odată un amic, tot-deuna să ne pur­ tecei şi alegerea comisiunilor pentru com­ lui l’a păstrat cu atâta scumpătate pesciior.
tăm faţă de densul cu sinceritate, punerea de notiţe din singuraticele obiecte şi veneraţiune, încă s’a sfîrşit. Pilele Din aceste putem constata, că
cu delicateţă şi îngrijire, căci un al de învăţământ cu privire la modul de pro­ tot mai căldurâse şi mai plăcute asemenea hrană strict legată de post
doilea nu putem găsi aşa lesne, care punere si resultatul obţinut al acelora cu ale primăverei prevestesc datorin- nu-i pâte asigura nici chiar puterea,
să fiă pentru noi aceea ce a fost ocasiunea esamenului dela şcdla gr. or. din ţele cele grele, ce-1 aştâptă la lu­ care se pretinde pentru a resista
cel dintâiu. Voind, ca să nu se des­ Dridif, dela 11—22 ore a. m. crul obositor al economiei. contra bolelor, de cum se mai pâtă
facă nicî-odată legământul amiciţiei Şedinţa II: 3) Asistarea membrilor la Cred a face un bun serviciu desfăşura o forţă puternică cum se
între noi, trebue să evităm chiar esamenul final al şeolei gr. or. din Dridif economilor noştri dela sate, decă în pretinde la afacerile economice.

■care acum era în mintea copiilor, cap popă în Frumâsa le am, numai vorbesca cu vlădica. Ba odată au vlădicie, şi de unde li-se spuse aşa:
—ce nu, nu seiu, destul că peste câte-va im iipsesce ecrisdrea cum cu sunt adunat satul întreg în şcâlă şi au Popa Moisă a urmat popă în urma
4ile mă chiamă la logodna lui Pre­ moşieş, e’apoi pe un moşieş nu-1 făcut o carte dictata de popa Moise tătâne-său, peutru-că e tot fecior de
cup cu fata Nuţului. Toţi erau voioşi, pot lăsa fără sat, are drept în satul şi scrisă de Precup şi subscrisă de popă, der fiind-că se pregătise de
numai miresa nu prea, âr eu eram lui mai mult decât calicii şi veni­ satul întreg cum-că adecă, mie se-mî popie şi decă d-lui îşi pregătia pe
fără pic de voiă. Omenii credeau turile fără moşii. Şi se veni pe par­ dee alt sat, er în locul meu să pună Precup de preoţie, preot îl făceam,
că sunt necăjit că ce-mî pierd satul. tea lui Precup casa ast’ de lângă pe Precup ajutor tătâne-său, er după ori în Frumdsa, ori în alt sat, der
După trei săptămâni fu nunta. cesta parochială şi 35jugere deloc, mârtea aceluia Precup se fiă popă aşa nu se pote. Preoţia nu-i ca o
La nuntă luaiu şi eu parte cu preu- şi 4 boi, şi car, şi 2 vaeî cu viţei în Frumdsa. „Doră ce face un sat moşie să rămână din tată ’n fiiu,
fesa mea. Fu în adever o nuntă şi vre-o 80 de oi cu lapte şi bune de âmenl e facut“, 4ic® popa Moise, ori s'a pregătit pentru ea ori ba.
a
găzdăcescă. Pe biata miresa, în nă­ ca la un domn de cei mari; tot er euscru-s’o Nuţu închina şi la Pană părintele Moise are 4^®) nime
dejdea, că o face preotesă, o des- p’atâta se veni şi lui Istode, la fiiul unul şi la altul, ca să se iscălâscă, nu-i ia locul, aşa bătrân şi neputin­
brăcaseră de hainele ei cele româ­ lui Nuţu bocotanul. Bătrânul Nuţu ca la un lucru mare. Eu despre tote cios cum e, îl ţinem, ba i-am dat şi
nesc! şi o îmbrăcară domnesce. M’a cu boresa lui nu şl-au oprit nimic, sciam, der mă făceam a nu sci ni­ ajutor bătrâneţelor pe popa ăst tînăr;
prins mila când am vecjut’o împa- ei au 4i ) că vor trăi eu fata, că mic, măcar-că veniau în adins mnerl der bătrân cum e, decă va umbla
3
paţată, după cum o gătase o fată ginerele fiind popă, cu slujbele cele trimise la preutesa şi începeau : Vai, cu jalbe şi copilării de aceste, atunci
de jidan de aci; că ea, sermana, multe va fi mai mult dus şi se nu-i dâmnă, cât îi de rău, că nici d-ta îşi va pierde darul şi popia.
nu scia cum se îmbrace hainele cele fiă urît fetei singură. nici domnul părintele nu-i de aici, Au4end deputăţia răspunsul
domnesc!, cari îi şedeau atât de rău, ' Când au4ii de una ca asta mă ca se puteţi fi tot la noi, că mi-i episcopului a venit acasă drâmboiată.
e
că nu se scia purta în ele. întristaiu în sufletul meu, căci ve­ drag de dumniavdstră, der aşa-satul Ba peste eâte-va 4^ veni protopo­
îndată după nuntă, la vre-o deam, ce va urma, der ce era să cere pe Precupul popii Moise. pul în comună şi spuse părintelui
•săptămână, merse Precup cu socrus’o, f a c ? Ajuta nu puteam nimic, că pe Veniau adecă ea şpionî să vadă Moise, că se nu cuteze a mai face
e
cu Nuţu cel bogat, la notarul pu­ cel ce nu ascultă, nu l poţi ajuta. ce va 4i° preutesa, der ea rîdea de astfel de jalbe, că va umbla rău.
blic, şi făcură contract cum că din După acesta s’au pus trebile la spionarea lor şi le răspundea: D’a- Acum să fi vă4ut năcaz! Boco­
tot binele ce are bocotanul Nuţu, cale să merga la vlădicie vre-o 4ece poi nu pot fi toţi âmenii tot numai tanul Nuţu se eăia că şl-a măritat
jumătate să se scrie pe feciorul lui, fruntaşi şi să ceră pe Precup popă. din Frumdsa, destul de rău ne pare fata după Precup, el le spunea, ea
pe letode, şi jumătate pe Precup, Ca să le fiă calea mai uşâră i-au şi nouă, că nu suntem de aci năs­ să nu se temă, că m’a scdte el pe
r
e
ea
că — 4i° Precup — tote scriso­ ospătat bine câte-va 4il de-a ® - cuţi. mine din sat şi va urma el în locul
n
rile ce-ml trebuesc pentru ca se în­ dui şi popa Moise îi învăţa cum se Şi deputăţia cu jalba merse la meu. Deci se puse cu fel şi fel de