Page 46 - 1897-05

Pagina 6 G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 104—1897.

In privinţa muncei şi a lucru­ din loc 20 cr. şi Pirâe din loc 10 cr. Ii scii, că pâne dor mănâncă omul în tote B u r s a d e B u c u r e s i l
lui, alimentarea are se fia acomo­ rugăm să primâscă mulţămirile ndstre şi (filele.
din 19 MaiU n. 1897.
dată, conform cu odihna, cu lucrul pe aeâstă cale. — E-he-heee!! d’apoi pe acolo unde
Cu
moderat şi de mare putere. Orî-care In numele corului vocal rom. o lăsa să se răcâscă ! răspunse ţiganul. "Valori Do­ bânda. Scad. bani
om muncitor în activitatea lui de Dămian Sebeşianu, * cup. gata
preste anul întreg, dără mai ales înv. Ca h o / . . . Rentă română perpetuă 187b 5°/o Apr.- Oct. 101-7,
presto vară are mare lipsa de mân­ Renta amortisabilă . . . . B°/o 77 77 100—
Un ţigan se hotărî într’o (fi şă se
cări nutritdre şi puternice, cari nu­ Bruznic, Maiu 1897. ducă la vânat; îi venise omului gust să „ „ (Impr. 1892 . . . 6°/, lai,-Iul. 101—
77 77 101—
„ „ din 1893
mai prin aceste se pote desvolta „ „ 1894 int. 6 mii. 5°/ 0 Apr.-Oci. 95.'/,
n
Subscrişii în numele corului vocal bi­ mănânce carne de iepure şi pace. Mergând „ „ (Impr. de 32.'/? mii.
puterea fisică a corpului. sericesc rom. gr. or. din comuna Bruznic, el şi căutând cu ochii din tufă în tută, de „ „ (Impr. de 60 mii: lan.-lulie 88—
83.>/
77 77
Spre acest scop corespund ali­ odată vede un iepure sedând pe cărtog „ „ (Imp. de 274 m. 1890 47,, 77 77 88-7« 4
comit. Caraşiului, aducem cea mai pro­
,, „ (Imp. de 46 m. 1891
mentele de animale, care au multă fundă mulţămită Rev. Dn. preot Ambrose (culcuş). „ „ (Im. de 120 iul. 1894 4% 77 77 86 7,
88.7 4
4°/n 77 77
albumină bogată în azot, aşa sunt „ „ (Im. de 90 mii. 1896 :4°/ 7* )7 86.7,
Popescu, D-lui notar Iulius Veinzerl şi Ridică puşca şi în loc să ochâscă, 0
Oblig, de Stat (Conv. rurale,).
d. e. cărnurile diferitelor animale, D-lui învăţător Petru Bugariu, din comuna începe să cfică în gând, arătând cu puşca Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 6°/n Uai-HoT. 102 —
293—
10
ouele, laptele cu derivatele lui cele Zabaleţ, cari au conlucrat cu mare zel la spre el: Oblig, comunei Bucurescî 1883 5°/° lan.—Iul. 98—
numărdse, precum smântână, seu „ „ ,. din 1884 5°/ Mai-Not.
e
reuşirea concertului arangiat de corul nos­ — Jumătatea asta pentru hăl naş; „ „ „ din 1888 :5% lan.-Osc. ---.---
groşciorul, untul, brânza, caşul ş. a. ., „ „ din 1890 5% Mai-not, 99 —
tru în comuna Zabaleţ în săra de Dumi­ din jumătatea hastalaltă, o ciosvîrtea s’o
Asemenea sunt şi unele plante, ca neca Tomei a. c. Mai ales Rev. Dn. preot fac friptură impănată cu husturoi; cios­ Scrisuri fonciare rurale . . . 57. lan.-lulie 94 7,
„ „ urbane Bucurescî
fasolea, mazerea, lintea; apoi cerea­ şi d-l notar primescă dela noi şi pre acâstă vîrtea dinainte cu capaţină, o ciorbă dreasă 77 17 i) v 67o r> n 90.7,
6%
77 77 77 Ifl-ŞÎ
lele cu azot mai puţin: grâul, se­ oale deosebită mulţămită şi recunoscinţă şi să-i arunc şi o teacă de ardei... Haa..! Oblig. Soc. de basalt artificial &7o 77 n 85.74
67o 77 77
cara, orzul, ovesul, din cari se face pentru ospitalitatea dată întregului cor. răcni ţiganul, ca şi cum ar fi. sorbit din ea. V. N.
pânea, făina de porumb, apoi hirişea, Banca Rom. uit diy. fr. 12.81 500 150 v. --,---
Bunul Dumnezeu să le răsplătâscă cu bo­ Epurile audind zgomot, ţîştl, sări din Banca Naţion. uit. dir. 86— 500 într. v. 1800
cari sunt bune pentru prepararea Banca agricolă................................ 600 150 v. 207—
gatele sale daruri. Fiă, ca în tote comu­ cărtog şi o luâ la sănătdsa. Ţiganul când
mămăligei. Dacia-Eomânia uit. dir. 35 iei 200 într. v. 417—
nele ndstre să avem astfel de conducători, văcfu aşa strigă după el: Naţionala de asig. uit. diT. 43 lei 200 450.--
Aceste feluri de mâncări intro­ cărora le zace la inimă progresarea popo­ — Ca ho, de stai mo ... bataiosule, Soc. Bar.alt. Artif. uit. diT. lei 30 250 340—
Soc. Rom. da Constr. uit. div.151.
duse în cantitate anumită şi bine rului în cultură! c’am să-i spun ţigăncii să nu mai puie Soc. Eom. de Hârtie uit. — 250 150.—
100
-1
preparate ţin puterile fisice ale omu­ Mai departe primescă dela noi mul­ ardei. „Patria Soc. de asig. uit d. 4 lei 100 77 77 115—
lui fără de nici o scădere. * Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 --.---
ţămită pentru suprasolvirile la cassă urmă­ „ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 1000
_.---
Soc. de fur. militare u. d. 60 lei o(X
Omul care muncesce, n’are se-şî torii domni: Iulius Veinzerl notar 1 fl. 60 Goii maniei!... ,, Bistriţa ,?, soc. p. f. hârtii 30 „/' iCOV ---.---
1
suprime hrana nici în timpuri de O ţigancă se uita odată la puiandrii Societ. p. const. de Tramways vO --• “
cr., Victor Dan adj. not. 60 cr., Traian '7 77
post. El şi cu aceste ocasiunî, se săi cei golaneţi şi, plină de mâhnire, dicea: 20 trancl aur
Muntean învăţ. 40 cr., Bir6 Istvan 1 fl.,
pdte nutri cu peacî, cu brosce, cu Emilian Micu preot 10 cr. Emilia Mailen- — „Goii mamei, goi, — şi mama cu
icre, apoi cu mazăre, cu linte, cu pielea; unde’i vede mama aşa, nu’i mai S C O M P T U E Î :
der 60 cr. Dorner Antal 10 cr., Bartal
fasole şi cu pâne. Pbmele nu sunt vine a mânca, decă n’are ce*.
Gyula 10 cr. Mihaiu Burcan 10 cr. Banca naţ. a Rom. Paris . . . .
;
pentru alt ceva, decât pentru a do­ („Foia pentru toţî ‘.) Avansuri pe efecte &7o Petersburg . . 2%
«7o
moli setea şi a potenţa mistuirea In numele corului vocal. Casa de Depuneri 5 7 , Berlin . . . . 47»7o
37, .
viptualelor primite. Ţăranului ade­ litus Popescu, învăţ, şi dirig. co­ OâAern.clstr‘u.1 Bsptemânei. Londra . . . . 27» Belgia . . . . . . . 37 0
V iena.......................
Elveţia .
vărat muncitor nu-i este deci priin- rului. Gcorqe Marcu, corist şi preş. corn. MAÎU. are 31 (file FLORAR. 47,
ciosă stricta observare a posturilor. parocli., David Manoilă, corist, jurat corn.
Pe lângă hrana amintită, mai şi cas. corului, Teodor Andreiu, corist şi Dilele €ălend. Iul. v. Călend. Gregor. Preţurile cerealelor din piaţa Braşov-
pot avă loc şi băuturile .stimulante, membru corn. paroch. Duru. 11 4 S. m. Mochie. Din 14 MaiU st. n. 1897.
precum: vin, bere, puţin rachiu, Lnni 12 Epifania 23 Desideriu
24 Iohanna
cafea năgră, câte-un pahar de ceiau, H»rţî 13 M. Gliceria 25 Urban Măsura Valuta
cari îndemnă nervii şi muşchii la Ca 8 u m e. Mer. 14 Cuv. Isidor 26 Filip său C a l i t a t e a . austr.
activitate mai bună şi puternică. Ţiganul şi limba turcdscă. Joi 15 0. p. Pachomiu 27 lnălţ D.Mag. greutatea f l . o r .
28 ’Wilhelm
16 Cuv. p. Teodor
Vin.
B r a n , la 15 Maiii 1897. Un ţigan a nemerit la Ţârigrad. Când Sâni. 17 S. ap. Andronic 29 Maximilian
S. Stoica, s’a întors ’l-a întrebat unul mai şmecher: 1 H . L . Grâul oel mai frumos 6
B 70
Grâu mijlociu . .
medio comunal. n 5 40
— Ei, ai învăţat vre-o leacă turceşte, 0 li r s u f l e ş u r i l o r p r i v a t ? 7 7 Grâu mai slab . .
cât ai stat prin Ţârigrad? din 19 MaiU 1891 )7 Grâu mestecat . . 3 B0
n Sâcară frumbsă . . 3 70
Dărî de semă şi muiţămite publice. — Am învăţat. cump. VUKil. 77 Sâcară mijlooiă . . 3 40
— Decă e aşa, cum se dice la boa? Basilică , , « G.80 7.20 7) Orz frumos . . . 3 50
c » »
Credit
Secusîgiu, 3 (15) Maiu 1897. — Apoi, aşa nalt şi cornorat n’am Clary 10 li. m. c. 198.- 191.80 î» Orz mijlociu . . . 3 30
60.—
68 50
Navig. pe Dunăre .
Ou ocasiunea concertului arangiat îu învăţat. insbruc.k . , , t 159.— 164.— }» OvSs frumos . . . 2 40
27.-
27.80
20
Secusîgiu la 23 April v. c. s’au încassat: — Dar la ac? Krakan , , , 26.— 27.— ?? Ovâs mijlociu . . 2
Laibach » e 4 22.25 23.25 77 Cucuruz . . . . 3 20
114 fl. 50 cr. Din aoestă sumă s’au spesat: — Nici aşa mic şi piţigăiat n’am în­ Suda • > 64.60 65.50 7 7 Mălaiu......................... 3 80
40 fl. 47 cr. Au rămas deci venit curat: văţat. Paliîv • t , 60.— 61— )) Mazăre......................... B 60
Crucea roşie ausîr. 20.— 20.80
74 fl. 03 cr., cari s’au adaus la fondul co­ — Der diă ştii cum se elice? dto ung. . 10.60 11.30 77 Linte............................ 10 B0
rului local. — Apoi eu când am plecat de acolo dto itai. 12.— 12.50 77 Fasole........................... B 80
B.udolf • t • 26.— 27.- 77 SSroenţă de iu . . 7 50
Au binevoit a suprasolvi următorii ’nco, taman o tundea, dâr numele nu’şi Salm , , , 70.25 71.50 77 Sămânţă de oâuepă . 6 60
Domni: Oristea din Igriş, Yasilievici din spunea. Salaburg . , j . 26 26 27.25 Cartofi.......................... — 75
, .
St. Gen oh:
Periamos, Ioţca din Chesinţ şi Neustetler — Dar rogojină? Stanislau . * • t 74.25 74.75 7 7 Măzăriche . . . . — —
43.-
45.—
din loc câte 1 fl., Domna Popovici din — Pe rogojină doi inşi de amândouă Trieitine 47,7n 100 ia. c. 145.— 146.— 1 kilă Carne de vită . . , — 45
dio 4% 50 69.— 73— Carne de poro . . . — 49
77
loc, D-l Iancovicî din loc, Chirilovici din capete o îotindea şi o bătea şi cum o W aldstein 60.— 63— 71 Carne de berbece . . — —
Munar, Beşan din Giula, Beşan din Pi], chiamâ nu spunea. dto de 10 irancl --- -- 100 kil. Sâu de vită prospăb 21 —
Banca h. ung. 4°/., 128.60 124.50
Iorgovici din Satu-mare câte 30 cr., Bleier — Dar pânc rece?... Asta trebue să 7) Său de vită topit 32 —
apucături şi pâri se me pbtă scbte, muarea se <fică vre-o vorbă, o în­ Scii drăguţă, scii tu bine, ţeles, s’a şi întabulat pentru o miie
eu înse stăm liniştit şi-mî împlineam jura şi pe ea ori că-i striga numai Cum trăescî cu cine-i câne! de fi. De va ţine tot aşa, nu mult
oficiul. Vecfend, că pe astă cale nu una: taci prosto! der aşa de tare, Der la ai lor încă nu prea cu­ va trece şi tbta moşia cea mare s’a
pote eşi la ceea ce-şî gândia el, se de se au4ia de aici. teza se mergâ, numai când e har­ măcina, precum a’a măcinat vitele
puse cu buna: îmi promise doi boi Beutura o mâna mereu ba ae nicul de Precup dus de acasă, că cele multe şi scumpe. Acum scii de
care mi-i-oiu alege, numai se-ml cer puse cu jidanii şi la joc de cărţi. a oprit’o. Norocul ei, că el mai mult ce cântă biata nevăstuţa:
altă parochie; crecfend, că de voiu La vre-o trei ani după ce se însurâ e tot dus, er când vine acasă o Peline verde peline
ee
merge eu, episcopul va fi constrîns el — muri tatăs’o şi luâ pe mă-sa certă şi tot pr<5stă-i 4^ > cere de Amară-i frunda pe tine!
a-1 face pe el preot. Eu, firesce nu la el. — Ea încă bea bine ca şi el, mâncare tot carne. Der de unde Atâta a cântat sermana, cân­
me învoii. Vecfend, că nieî pe astă astfel biata nevasta lui era şi este amarul ei se-i facă de mâncare tot tarea acesta, de acum toţi vecinii
a
ua
cale nu-şî p6te ajunge scopul, se pănă’n cfi de 4* ca într’un iad. carne, că aci numai rar de taie mă­ o sciu de-a rostul, şi când îl aud
puse cu ameninţări şi cu fapte hîde; Nuţu, tatăl nevestei şi cu borbsa lui, celarii câte o vită, apoi şi când taie, glasul cel frumos şi jalnic, toţi plâng.
într’o tomna îmi arse doue copiţe nemai putând suferi înjurăturile lui, ea n’are bani, er el bani încă nu-i 4e mila ei.
mar! de fân pe hotar, fără se pot s’au tras la fiul lor, la Istode eare-i dă, că de unde se mai aibă şi el? Aşa-mî spunea părintele Ioan
afla pe făptuitor, şi de buna semă om de omenie şi cel mai de frunte Aşa o duce sermana cu harni­ şi când voiam se-1 întreb: de are
numai el fu făptuitorul. Ba, ar fi plugar în sat, der biata Firuţa trage cul de Precup, bătută, năcăjită şi nevestuţa copii ori ba, un cântec
aprins şi casa parochială, nu ,mai se real. amărîtă de numai unul Dcjeu o jalnic ce venia din grădina vecină
me vaŢâ urnit de aci, dbr se temea, Acum a scăpat de sberă, c’a soie. El tot bea şi face pricini prin străbătu la urechile nbstre şi relua­
că va arde şi a iui fiind chiar lângă murit, dar unde-’ţî trebue mai a cea focuită de crişmă, tot ia bani
serăm ca înmărmuriţi de glasul cel
a mea. Vre-o doi ani de cf^© a,vui dracului sdcrcă decât un bărbat împrumut dela jidanul şi tot cu ji­
jalnic care cânta:
necaz cu el, în urmă se ogoi şi se la care-i pute lucrul şi-i place numai danul şi j6că-'n cărţi. Pănă acum
De-ar fi Dunărea de lapte
puse pe beutură. Lucrul câmpului beutura şi cărţile..? Oile şi porcii, se c|ice că-i dator, preste o miiă de
Din câne nu mai faci frate;
nu-i plăcea, se lase pe Nuţu se pbrte boii şi vacile, tdte le-a măcinat. fl. jidanului, d’apoi altor omeni? Că
De-ar fi Dunărea de vin
economia încă nu voia, înjura pe Acum, decă vrea biata Firuţa se se — cum simte că a vendut cineva o
Nu faci frate din păgân.
socru-s’o de câte-s îu lume şi-i striga îndulcescă cu o lingură de lapte, vituţă, tot pe capul lui e pănă scbte *
în gura mare: N’ai nimic aci, tot e merge la ai lor — la frates-’o, unde-i barem! 10—15 fl. şi la toţi dă scri- La toţi li-i lumiţa dragă
al meu, de te mesteci în trebile sunt şi părinţii. De o întrebă cineva: sore scrisă de mâna lui, oă de n’a Mie mi-i cernâla nâgră,
mele — te arunc în drum, că nu­ Cum o mai duci? Ea respundezim- plăti, se aibă drept a-se intabula pe La toţi li-i lumiţă bună
mai din milă te ţin. Decă cuteza bind amar: moşia lui. Jidanul, pe cum am în­ Vai, mie mi-i mătrăgună.-