Page 49 - 1897-05
P. 49
MicHsnes, AâmifîrilittBii, gazeta" iese în tlS-care ai.
n Tipmfia ASonameate pentru Aistro-Unsarta:
Braşov, piaţa mor# K?. 55. Fe un an 12 fi.. pe şeso ioni
Sariaozi nsfesaoats nr, *3 6 fl„ pe trei luni 3 fl.
pxirafcao. — SiiisjDincssxyte »n se N-rii de Oumlneoâ 2 fl. pe an.
-»j torent. Pentru România si străinătate:
IiiSeHATe sa primoso Ia Adinl-
Rlitrnţlune In Braşov şi la uz- Pe un an 40 franol, pe şdse
jnătirole Birouri de animatori: luni 20 fr.. pe trei luni 10 fr.
In Viena: ,*f. Auto, BaMrich N-rii de Duminecă 8 franci.
Bclialek. Rudolf Xosu, Â. Opptiiks Se prenumără la tăto oticiele
Naolifolger; .Inion Oppelik, J. poştale din Intru şi din alură
Dannehcr, In Budapoâtn: A. F. ai la dd. ooieotori.
Boldbergerg, Scnstein Bcmat: In Uionâmeitnl rana Brasor
Bueurasci: Agtnc» Sotoj, Suo- administraţiunoa, piaţa mare,
cursaie de Eoumnme; In Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burg; Karoiyi <& Bicbmann. I.: pe un an 10 fl., pe ş&se
Proţul Inoorţlunllar: o aeriu luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gnrmond pe e ooiduă 6 or. şi Ou dusul în casă: Pe un an
80cr. timfiuu pentru o publi 2rT "CT Xu LS. 12 fl., pe 6 luni 6 li., pe trei luni
care. Publicări mai deae după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. s 6 u 15 bani. A tril, abonamen
Beoiame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
soriă 10 or. adu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 105. Braşov, Lmi-Maril 13 (25) lai 1897.
Absolutism şi anarchie. nalitate română de-a se folosi de capul lui, adecă al forului esecutiv acestui comitat s’au ţinut şi se ţin
libertatea de întrunire, ce-o garan- administrativ, şi s’a săvârşit prin tot numai asemeni adunări electo
E forte caracteristic pentru stă tăza legea. influenţe mai puternice, dela guvern, rale şi că esistă aici în Braşov co
rile dela noi ceea ce a declarat şe E suspendată legea şi constitu care au suspendat funcţionarea legei mitete esecutive alese de asemeni
ful administraţiei din comitatul Bra ţia, pentru-că celor violaţi în drep faţă cu alegătorii români, călcând adunări, cum de pildă „Păchsischer
11
şovului, d'l viceşpan diu loc, în faţa tul lor li-se ia chiar putinţa de-a peste competenţa autorităţii comu Kreisausschuss şi „Brassai magyar-
interpelaţiei ce ’i s’a adresat din si mai apela la lege şi a căuta reme nale şi ignorând forul competent sâg intâzo bizottsâga“,*) nestingkirite
nul membrilor români în şedinţa de diu, adresându-se pe cale legală la administrativ. în activitatea lor?“
Sâmbătă a congregaţiei, privitor la autorităţile competente. Acestea sunt Ori şi cum am cumpăni şi chib- 2) Cum vine şi cum o esplică
oprirea întrunirei române electorale puse în trista şi deplorabila posi- zui lucrul, acesta este sensul, ce d-1 viceşpan, că autoritatea comu
din Octomvre anul trecut. ţiune, de-a recundsce, că cu totă reese din declaraţia, ce a dat’o d-1 nală poliţienescă n’a sciut nimic pănă
A declarat adecă d-1 viceşpan, competenţa lor legală şi cu tot viceşpan la interpelaţia amintită, la 22 Octomvre 1896 de acâstă „ne-
că nici de aceea nu pote răspunde dreptul basat în lege al celor din când a că neavând cunoscinţă admisibilitate“ a adunărilor electorale
pănă în şedinţa următăre la inter cestiune, nu pot face nimic, căci despre cele petrecute în sferele au concbiemate după naţionalitate, pre
pelare, pentru-că ea privesce o afa trebue să se supună ucazurilor, ce torităţilor subordonate lui şi a celor tinsă şi afirmată de cătră d-1 fişpan,
cere, care s’a petrecut fără soirea le vin de mai sus. superiâre lui, trebue să-şî ia mai în- — ceea ce dovedesce împrejurarea,
densului, adecă peste capul viceşpa- Fărte mult atârnă deci în ase tâiu informaţiunile necesare, ca să că acâstă autoritate încă în aceeaşi
natului din loc, prin concursul nu meni caşuri dela judecata individuală, potă răspunde. Acesta însâmnă însă c}i (22 Octomvre 1896) dăduse sub
mai al autorităţilor superiâre şi in precum şi dela curajul şi risicul, ce-1 tot-odată, că mai ales în cestiunî de Nr. 6719 permisiunea în scris pentru
teriore lui. pâte lua funcţionarul respectiv faţă naţionalitate, nu mai domnesce le ţinerea adunării electorale amintite
Se opresce aici în Braşov o în cu asemeni caşuri. Cumcă în pri gea, ci bunul plac şi volnicia celor şi că prin urmare pentru acâstă au
trunire electorală, conchiămată după vinţa acesta pe teritoriul fundului dela cârmă şi a organelor lor, şi că toritate competentă a venit oprirea
tâte cerinţele legai şi admisă pe regiu, unde funcţionarii sunt mai cu prin urmare trăim în plin regim, nu d-lui fişpan tot aşa de neaşteptată,
basa ei de cătră autoritatea compe semă Saşi, aceştia în ceea ce atinge de ordine şi de drept, ci absolutist ca pentru cei adunaţi înşi-şî?
tentă comunală, âr forul superior pe Români au rămas îndărătul co şi anarhic. Cum esplică mai departe d-1
competent, chiămat a vegkia, ca le legilor lor din comitatele celelalte, viceşpan, că numai înainte cu câte
gea se fia păzită şi conscienţios ese- nu e lucru greu de înţeles şi tot-o dată In cestiunea oprirei întrunirilor va săptămâni, în a doua jumătate a
cutată, nu scie nimic de ceea ce se e şi sciut. De aci vine, că aceleaşi lunei Aprilie 1897, s’a putut ţinâ
petrece. Nu scie, că cu călcarea com ucazuri au avut diferite efecte şi că electorale române. aici în Braşov în t£tă ordinea, în
petenţei sale şi a competenţei au ele au prins mai mult numai în ţi presenţa autorităţii, o adunare elec
Dâm loo astădî în întregul ei inter- torală saso-germană, care fusese con
torităţii comunale, singură îndreptă nuturile fundului regiu, pe când între
ţită după lege de a decide în ma funcţionarii unguri din celelalte ţinu pelărei, ce a adrssat’o d-lui viceşpan în şe vocată în tâtă regula pe aceeaşi basă
teria de adunări publice, fişpanul, turi au fost întimpinate cu 6re-care dinţa de Sâmbătă a congregaţiei comitatului de naţionalitate, şi s’a ţinut fără ca
Braşov membrul Dr. A. Mureşianu. Etă-o: în contra ei să se fi lansat din par
care nu este organ al esecutivei, ci ressrvă.
numai un organ de control a.1 gu Fărte semnificativ este şi rămâne I n t e r p e l a r e . tea d-lui fişpan oprirea, ce a fost
vernului, opresce în mod volnic şi însă, că acesta stare de lucruri se 1) Cum pote d-1 viceşpan să îndreptat’o contra adunărei electo
ilegal validitarea dreptului de întru manifestă numai pe câtă vreme e justifice pe basa legilor esistente şi rale române?
3) Ce a îndemnat pe d-1 fişpan
nire al cetăţenilor, chiar in ajunul vorba de Români şi de îndreptăţirea a praxei de pănă acum disposiţiunea
în tâmna trecută faţă cu adunarea
alegerilor dietale, când aceştia voiau lor. îndată ce însă nu mai este vorba Nr. 749 de dto 22 Octomvre 1896
se şi-l validiteze în calitate de ale de Români, se schimbă situaţia şi luată de d-1 fişpan, prin care s’a oprit electorală română la acea ingerinţă
gători ! ucazurile nu mai funcţionăză şi nu-şî a se ţină adunarea alegătorilor die- nelegaiă în sfera de competenţă a
In adevăr, stări anormale şi mai produc efectele lor desastruăse, talî români din acest comitat, ce autorităţii autonome comunale şi co-
escepţionale trebue să fiă acelea, cel puţin nu în măsura şi în estinde- fusese convocată pe diua de 22 Oc mitatense?
unde legea ajunge o jucăria în mâna rea aceea, ca faţă cu Românii. tomvre 1896, la 2 6re p. m. în Bra 4) Crede âre d-1 viceşpan, că
celor dela ocârmuire. De fapt, faţă Destul, că şeful administraţiei şov, Hotel Central? procederea din cestiune a d-lui fişpan
cu noi Românii s’a sistat şi suspen din loc, în faţa atentatului, ce s’a Cum esplică în deosebi d-1 vice- este compatibilă cu principiul de
dat şi lege şi constituţiă în momen comis în detrimentul a 4 °î de mii span — în faţa afirmării făcute în amin egală îndreptăţire depus în lege, cu
e
tul, când fişpanul, la un ordin pri de locuitori ai acestui comitat, s’a tita disposiţiune a d-lui fişpan, că libertatea cetăţenescă, cu constitu-
mit de mai sus, răstornă disposiţia văcjut nevoit a mărturisi implicit, „în genere adunări electorale concliiemate 11
*) „Comitetul districtual săseso şi
legală a autorităţii comunale şi îm că ceea ce s’a întâmplat în Octom după naţionalitate nu pot fi permise— „Comitetul esecutiv al Maghifirilor diu Bra-
piedecă astfel pe cetăţenii de naţio vre anul trecut, s’a întâmplat peste că pănă în c|iua de acj.1 pe teritoriul şov“.
FOILETONUL „GAZ. TRANSA „Nu se pote scrie d. e. despre un — „Vecfi de scote-o la cale“, cfise di — „Aureanu, proprietarul „Revistei
atentat asupra vre-unui funcţionar, său des rectorul, „de oe-ţî plăteso 5000 de franci ?“ generale ?“
pre un scandal familiar? Cu deosebire acest — *Da!«
— „Şi pentru 5C00 de franol să mă
Redactorul şiret. gen din urmă e sensaţional. De multă fac turburătorul păoei în familiă ?“ răspunse — „In afacerea cfi ’>fiih? u
ar
vreme n’am avut aşa oeva şi cetitorii do — „Nu“, răspunse directorul privind
— „Cred, că m’ai înţeles, scumpul Mierlesou indignat.
resc un asemenea scandal, cum doreau fiii ţintă în ochii primului său redaotor. Apoi
meu Mierlesou“, (fise d-1 Avaresou, proprie Directorul nu-şl perdu sângele rece.
lui Israil apa în pustiă. Un scandal! Vecfi adause: „El viue în afaceri familiare. El se
tarul şi directorul (harului „Informatorul *. — „Iţi plătesc 2000 de francl“, cfise
1
să fiă o notiţă originală. Prin asta ni-se va logodi ou fiica mea“.
„Ne trebue lucru de sensaţiă. ţ)iarul „Drep el cu liniştea unui Englez. „Dăr procură-mi
va urca tiragiul ou 5000 mai mult, „Drep — „Cu Valeria!“ esclamâ Mierlescu
turile ne ia înainte. Trebue ca să-l îutre- faptul. Acesta e ultimul meu ouvent. Fap
11
turile sunt bătute ou gloriă şi vechia mă sărind în sus de pe soaun. îşi perduse tot
11
oem. Aucff, trebue! Peste opt (file espiră tul dăoâ nu, eşti ooucediat!“
rire a „Informatorului e din nou şi stră- oumpătul şi plin da spaimă îşi pironi oohii
11
cvartalul. Trebue deci să ne grăbim. JD-ta Mierlesou mai voi să faoă vre-o ob
luoit sigilată. Un scandal, ţi-o repet!“ asupra directorului său.
eşti om harnic, scumpul meu, adecă când servaţia, oând oineva bătu la uşă. Direo-
— „Trebue să nâsoocim un astfel de — „Va să cjică totuşi nu m’am înşe
vrăi, şi de aceea plin de încredere îmi de torul strigă „întră!“ şi îndată apăru servi
soandal! cf Mierlescu ou naivitate, pe lat , (fise d-1 Avaresou ou severitate şi se-
11
1S0
11
u
pun viitorul în mânile D-tale . torul redaoţiei cu o telegramă. D-1 Ava
când privirea sa era aţintită ou melancohă riositate. „D-ta înţelegi, oă nu pote fi se
— „Dăr nu pot să născooeso vre-o resou o desfâou, o ceti repede şi dete mul
asupra oâlemarelor. rios vorbă despre romantioismul aoesta.
11
crimă, său vre-o spargere , cfi Mierlescu. ţumit din cap. Mierlescu nu-şî putea reţină
se
— „Năsoocire? strigă directorul oa Te-am stimat pănă acum ca pe primul meu
11
w
— „Ce, nu poţi! se răsti Avarescu lovit de trăsnet. uimirea de o asemenea sohimbare, oăol tăte redaotor şi colaborator şi stimez în d-ta
indignat. „De oe am atunol redactori! Dor — „Născocire , repetă el, frângendu-şl telegramele, cari soseau la redaoţiă, le des- şi pe omul. Ginerile Aureanu are o avere
11
oa să înregistreze numai dispariţia unui pa mânile. făoea el, ca prim redactor. de peste 100.000 franol şi prin urmare vei
pagal. seu celebrarea cutărei seu outărei — „Dăr, d-le Mierlescu, bagă de sămă, — „Politică? întreba el voind să judeca, oă nu-i dau de găba binecuvân
11
căsătorii ? De aoeea îţi plătesc 5000 de că trăim în anul 1896. Astăcfi nu se mai sondeze cestiunea. tarea mea“.
franci? Mai bine pun pe reporterul la masa crede în basme. Trebue să aducem nume. — „E o afacere personală , răspunse Pe faţa lui Avaresou se ivi o trăsă
11
redacţiei. Sunt în drept a pretinde mai Istoria trebue să se fi întâmplat . directorul şi băga telegrama în buzunar, tură de compătimire. Dăr nu putea faoe ni
11
mult dela redactorii mei!“ — «Dăr oraşul nostru e de o teribilă „D-1 Aureanu va sosi mâne diminăţă cu mic pentru sărmanul june şi de aoeea, luân-
11
11
Mierlescu tace. morală , gemu bietul redactor. Espressul din Constanţa . du-şi, pălăria cfi :
SQ
