Page 5 - 1897-05
P. 5

Moţ™, Abniiitntiiitii                                                                                                                                           „Sageta** iese In l-care di.
                     $i 'Hposrala                                                                                                                                           Abonameme pomi Aîstro-Dnaaria;
               Br&ţov, piaţc mare K?. 30.                                                                                                                                     Pe un an 12 fi., po şose luni
                                                                                                                                                                                6 fi., pe trei luni 3 fi.
                  Scrisori  siofeaRoaîa  in;  *a                                                                                                                             N-rii de Dumlnsoă 2 11. pe an.
               îsisneso,—Waanafnript*  nu  6*
               rutrimef,.                                                                                                                                                    Pentru Mânia si străinătate;
                 IHSERATE se primeao in Adml-                                                                                                                                 Pe un an 40 frânei, pe şăse
               Blstraţluna  In  Braşov  şi  la  ur-                                                                                                                           luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
               măt6rolo  Birouri  do  nnuaalurf:                                                                                                                              N-rii de Dumineoă 8 franol.
                 în  Ticna:  if.  Buia,  Stinrtch
               Bchaiek, Hudolf Xotst, i. OffptlSa                                                                                                                            Se prenumără la t6te ofioiole
               Nachfolgor;  .intern,  Oppslik,  J.                                                                                                                           poştale din Intru şi din afară
               Lanntbcr,  In  Budapesta:  1.  7.                                                                                                                                 si la dd. aolootori-
               Saldbergorg,  Ichsian  Dornat;  în                                                                                                                              Itnaiemi leatrn Brasor
               Bucuresoi:  Ag&nct  Batiu,  Suo-                                                                                                                             administraţiunea,  piaţa  mare,
               ouraale  de  Bonmanie;  In  Ham­                                                                                                                             tSrgul  Inului  Nr.  30  etagiu
               bar g: Karoiyt <fc Lieimam,                                                                                                                                  I.:  pe  un  an  10  fi.,  po  şese
                  Proţul  Inaerţlunllor:  o  neriă                                                                                                                          luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
               jarmond  pe  e  ooiână  6  o*,  şi                                                                                                                           Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
               BOor.  timbsu  pentru  o  publi­                                    j& . 2 * T  Tjr X a  3LS:.                                                               12fi.,  pe6  luni  6  8.,  petreiluni
               care.  Publicări  mai  deoo  după                                                                                                                            8  fi.  Un  esemplar  6  or.  v.  a.
               tarifă şi învoială.                                                                                                                                          său  15  bani.  Atăt  abonamen­
                 Beclamo  pe  pagina  a  8-a  o                                                                                                                             tele  eăt  şi  inserţiunilo  sunt
               aoriă 10 cr. sen 80 bani.                                                                                                                                        a se plăti înainte.
                                                                                    Braşov, Vineri 2 (14) lai                                                                          1897.

                                                                                                                                                                                                   o
                        „Mem szab-ad“.                      Nicolae  şi  a  notei  adresate  de  con­     şi  posibilitatea  unei  urcări  a  ovotei  ungare,   Propunerea  aoâsta  a  dat  ansă  la
                                                            tele  Muraviev  guvernelor  din  Bucu-  dâr  numai  a  unei  uroărî  ce  s’ar  documta  discuţiă  mai  lungă.  Deputatul  I.  de  Preda
                   Numai  aceea  nu  li-se  p6te  4i°   rescî,  Belgrad,  Sofia  şi  Cetinie,  pu­        pe baza aooeptată de 30 de ani.               (jise,  că  guvernul  prin  preteusiunea  sa  vrA
                                                         e
                                                                          ar
              Ungurilor,  ca  ei  nu-şî  ţin  capul  sus  blicat  în  4i e>     nu   este  autentic,  şi       „P.  Lloyd“  mai  crede,  oă  nu  este  să  faoă  o  gaură  în  autonomia  biserioei  nds-
              şi  nu  caută  a  apăra  şi  păstra  în  tot  după  ce  s’a  provocat  la  publicaţiile  neapărat  de  l’psă,  ca  intrând  guvernele  în  tre,  de-6re-ce  reuniunile  sunt  supuse  di--
              chipul  vada  şi  posiţia  d-e  drept  pu­    făcute  în  „Journal  de  St.-Petersbourg,  tratări  asupra  ovotei,  se  trebuăscă  să  ajungă  rect  biserioei  şi  prin  urmare  numai  bise­
                                                                                                                                                ce
              blic  a  Ungariei.  Tocmai  împrejurarea,  a  cerut  să  i-se  ia  răspunsul  la  cu-  la  o  oonţelegere.  Legea  paotului  <fi t    oă !  rica  prin  organele  sale  are  să  vegheze
              ■eă  statul  ungar  nu  este  deplin  inde­   noscinţă.                                     dâcă  cele  două  daputaţiunl  n’ajung  la  o  în­  asupra  lor.  Formulându-şî  reuniunile  sta­
              pendent  şi  că  înafară  se  presentă              Acesta,  se’nţelege,  s’a  şi  întâm­   ţelegere,  atunoî  părerea  fiă-oărei  deputa-  tute  şi  aşternendu-le  guvernului,  aproba­
              numai  sub  firma  monarckiei  dualiste,  plat,  der  nu  fără  ca  să  fi  premers  ţiuni  este,  a  se  presentă  celor  două  parla­   rea  lor  depinde  dela  bunăvoinţa  sâu  arbi-
              face  ca  Ungurii  se  fiă  cu  aţâţ  mai  un  răspuns  înfocat  al  lui  Polonyi  mente.  Nu  e  deci,  presoris  ea  guvernele  să  triul  guvernului;  unele  vor  primi  aproba­
              sensibili  faţă  cu  reprezentarea  îna-  Geza, la ca;re erăşî a replicat Banffy.           trateze  între  ele,  ori  ea  să  trebue  să  ajungă  rea,  altele  nu  şi  aşa  ne  vom  pomeni,  oă  nu
              fară  a  monarehioi,  în  care  vor  se             Cel  dintâiu  s’a  grăbit  a  con­      la  înţelegere;  ele  pot  să  propună  părerile  mai  avem  reuniuni.  Noi  trebue  la  tot  oa­
              se  accentueze  în  deosebi  la  t6tă  oca-  stata,  că  o  declaraţia  mai  neparla­       deputaţiunilor  oelor  două  parlamente  şi  să  şul  să  protestăm  în  contra  ingerinţei  gu­
              siunea  şi  posiţia  de  drept  public  a  mentară,  ca  ceea  ce  a  făcut’o  Banffy,  aştepte,  deoă  aceste  parlamente  se  vor  pută  vernului.  —  I.  cav.  de  Puşcariu  cjice,  oă
              regelui ungar.                                nu  s’a  mai  au4it  dela  un  ministru  uni  asupra  unui  concurs,  său  că  va  trebui  este  a  se  faoe  deosebire  între  oonferenţe
                    Tâte  ca  tâte,  însă  acestă  sensi­   unguresc  în  dieta  ungară.  A  4>s  apoi  să se apeleze la decisiunea monarohului.        învăţătorescl  şi  reuniuni  învăţătorescl.  Gon-
              bilitate a întâmpinat de-odată o greu­        eu  drept  cuvânt,  că  tocmai  din  îm­           Aşa  deră  o  crisă  de  cabinet,  nu  nu­  ferenţele  sunt  provă4ute  în  Statutul  orga­
              tate  atât  de  mare,  încât  aceia,  cari  prejurarea,  că  evenimentul  este  de-o        mai  oă  ar  fi  acjl  de  tot  uemotivată,  dăr  ar   nic  sancţionat  de  Majestatea  Sa,  pe  când
              i-au  dat  espresiune  într’o  interpelaţia  gravitate  istorică  universală,  ar  tre­     fi  şi  fără  de  nioî  un  soop.  Numai  două  lu­  reuniunile  s’au  oreat  de-atuncl  încooe  şi
              adresată ministrului-preşedinte în ces-  bui  să  urmeze  contrarul  dela  afir­            cruri  sunt  posibile:  Său,  oă  baronul  Banffy   prin  urmare  sunt  supuse  legilor  de  stat  în
              tiunea  toasturilor  ţinute  cu  ocasiu-  marea ministrului-preşedinte, că „nu-i            se  va  învoi  1»  o  astfel  de  uroare  a  ovotei   vigore.
              nea  întelnirei  dela  Petersburg,  au  este  permis  a  da  desluşiri",  şi  ar            ungare,  oare  să  pătă  fi  pe  deplin  motivată   S’au  insinuat  încă  rre-o  trei  inşi  la
              trebuit  se  rămână  înmărmuriţi  în  trebui  se  dea  cele  mai  depline  lă­              şi  să  potă  fi  susţinută  cu  ondre  înaintea   cuvânt  în  contra  propunerei  comisiunei,
              urma  răspunsului,  ce  li-l’a  dat  br.  muriri.  In  fine  a  împutat  lui  Banffy,       parlamentului  şi  a  partidei  liberale,  atunci   Punându-se  însă  cestiunea  la  vot,  a  fost
              Banffy.                                       că  pune  înainte  persona  regelui,          dimisia  este  cu  totul  superfluă;  seu,  oă  i-se   primită propunerea comisiunei.
                    Seim, eă interpelaţia, despre care  anume  ca  printr’asta  se  împingă  pe           faoe  o  pretenţia,  oare  obieotiv  nu  este  pe   La  propunerea  comisiuuei  financiare,
              e  vorba,  a  făcut’o  oposiţionalul  Geza  oposiţiă,  de-a  se  ocupa  cu  persâna         deplin  motivată  şi  deol  nu  pote  fi  susţinută  s’a  dat  Oonsistoriului  îndrumarea,-  oa  să
              Polonyi,  din  cauză,  că  în  toastul  şi  cu  faptele  regelui.  „Acâstă  plă­            cu  onore,  atunci  demisiunea  nu  folosesoe  arate,  pentru  oare  motive  a  treout  eu
              Ţarului  Nicolae  II  a  fost  vorba  nu­     cere",  esclamă  Polonyi,  „nu  ’i  vom       nimic,  căol  e  absolut  eschisâ  posibilitatea,  11,574  fi.  33  ar.  peste  suma  de  25,000  fi.
              mai  de  împăratul  şi  de  împerătesa,  face-o însă d-lui ministru-preşedinte".            ca  să  se  afle  un  aspirant  la  ministeriu  îu-  votată  de  Sinod  în  sesiunea  treoutâ  pentru
              nu  şi  de  regele  ungar.  După  vede­             In  replica  sa,  ministrul-preşe-      treprinejător,  oare  să  vrea  să  înfcrăoă  pe  br.  zidirea  oaselor,  oare  au  să  servescă  ca
              rile  lui  Polcnyi,  care  se  provâcă  la  dinte a spus, că nu se pâte înţelege cu         Banffy  în  licitaţia,  ori  oă  s’ar  afla  o  majo­  dormitore  şi  refectoriu  pentru  elevii  semi-
              praxa  modernă  constituţională,  ar  fi  Polonyi,  că  nu-i  dator  să  răspundă           ritate,  care  să  urmeze  unui  astfel  de  mi­  nariall;  de.asemenea  să  arate,  pentru  oare
              trebuit,  ca  toasturile  dela  Petersburg  la  tâte  întrebările  lui,  dâr  îi  avi-      nistru.  Prin  urmare  „P.  Lloyd“  nu  crede  motive  a  fâout  oa  casa  din  Piaţa  mică
              să  se  stabilescă  înainte  aşa,  ca  se  seză  se  cetescă  4iarul  „Journal  de          nici  măcar  într’o  dimisiă  la  aparinţă  a  ca­  adaptări  în  sumă  de  9200  fi.,  fără  ca  aoâsta
              pâtă  şi  d-1  Banffy  se  validiteze  în-  St.-Petersbourg",  unde  nu-i  vorba            binetului din motive „taotioe".              să  fi  fost  cerută  şi  votată  de  Sinod  şi  apoi
              tr’ânsele  posiţia  de  drept  public  a  nici  de  împărat,  nici  de  rege,  ci  tot                                                   a  arăta,  cu  oât  s’a  ridicat  rentabilitatea
              Ungariei. O Li-cine va recunâsce însă,  numai de „Majestate".                                                                            acestei oase ?
              că  în  caşul  de  faţă,  fiind  vorba  de         Bine  ia  răspuns  deci  Polonyi,         Sinodul archidiecesan din Sibiiu.
                                                                                                                                                             Trista  constatare,  că  pe  lângă  tote
              Ţarul  Rusiei,  de  acest  puternic  au­      că  atunci,  când  e  vorba  în  dietă  de
                                                                                                               Sesiunile  Sinodului  archidiecesan  din  măsurile  luate  în  sesiunea  sinodală  din
              tocrat,  era  cam  dificil  de-a  ticlui  lu­  lucrurile  cele  mai  importante  de         Sibiiu  s’au  terminat  Luni  săra.  Sinodul  a  anul  treout,  încă  şi  adî  sunt  în  restanţă  37
              crurile  astfel,  ca  se  aibă  şi  ministrul-  drept  public  şi  de  politică  esterioră,
              preşedinte  unguresc  mai  înainte  cu-  este  lucru  straniu,  că  ministrul-pre-          ţinut  11  şedinţe.  Din  lucrările  lui  amintim  protopresbiterate  cu  111  raţiocinii  şi  938  co­
                                                                                                          următorele:                                  mune  cu  3234  raţiocinii,  a  dat  ansă  la  o
              noscinţa  despre  ceea  ee  va  c|ice  la  şedinte  îi  aviseză  la  foile  rusesc!,
              masa  dată  în  onorea  ospelui  seu  ca din acestea se se lumineze.                             Din  raportul  comisiei  bisericesc!  re-  discuţiune  lungă.  S’au  adus  contra  proto-
              Prancisc Io3if f.                                   Când  a  vorbit  Polonyi,  de  si­      ese,  că  în  decursul  anului  s’au  încheiat  îu  presbiterilor  grele  aousaţiunl  şi  s’a  luat  la
                    Prea  mult  a  cerut  de-odată  voi-  gur,  că  nu-i  era  încă  cunoscut  cu­        archidieoesâ  4739  cununii;  dintre  acestea  urmă  hotărirea,  ca  Sinodul  să  esprime  pă­
              nicosul  ugronist  Polonyi  dela  d-1  prinsul scrisârei, ce-a adresat’o numai             127  s’au  făcut  numai  prin  înmatriculare  tu  rerea  de  răn,  că  Consistorul  nu  întrevine
                                                                                                         forurile  civile,  fără  a  fi  cununaţi  şi  din  par­  cu  vigorea  şi  stăruinţa  recerută  de  impor­
              Banffy,  aşa  că,  cu  tot  ifosul,  ce  scie,  acum  bărbatul  de  stat  engles  Glad-
              să  şi-l  dea  acesta  la  orî-ce  ocasiune,  stone  rectorului  universităţii  din         tea  preotului.  Acestă  constatare  îngrijitbre  tanţa  acestui  obiect,  dându-i-se  din  nou
              de  astă-dată  l’a  silit  să  se  presente  Atena,  căci  atunci  ar  fi  avut  pri-      a  dat  nascere  la  o  discaţiune  mai  lungă  însărcinarea,  de-a  esecuta  conclusul  sino-
              în  totă  micimea  lui  faţă  cu  întâlni­    legiu  se  ilustreze  mai  viu  şi  cu  mai   în  sinod  şi  s’a  însărcinat  consistoriul  de-a  !  dai  din  anul  trecut,  âr  în  sesiunea  viitore
              rea celor doi împăraţi la Petersaurg.         mult  efect  cuvintele  lui  Banffy  de      cerceta  oausele  acestui  rău  şi  a  căuta  re­  să  vină  ou  păreri  despre  măsurile,  oe  ar  fi
                                                                                                         mediul de lipsă.                              de  luat  pentru  regularea  raţiooiniilor  co­
                    De  aceea  Banffy  şi-a  făcut  răs­    „nem  szabad"  („nu-i  permis");  căci
              punsul  uşor.  El  li-a  spus  conaţiona­     âtă  ce  4i   Mr.  Gladstone  în  acea             S’a  dat  Oonsistoriului  îndrumarea,  ca   munelor biserioesol.
                                                                        ce
              lilor  săi  de  tdte  nuanţele  din  dietă,  scrisore:  „Guvernele  Angliei,  Franciei     în  tote  centrele,  unde  se  află  şoole  medii   Se  aprobă  literile  fundaţionale  ale
              în  şedinţa  de  erî,  ca  întâlnirea  dela  şi Italiei sunt silite ca, în contra voin­    cercetate  de  elevi  gr.  or.  să  institue  oate-  fundaţiunei  „loan  Popescu“,  înfiinţată  prin
              Petersburg  este  nu  numai  de  mare  ţei  poporelor  lor,  să  esecute  poruncile        oheţl  stabili  ou  un  salar  corăspuncfător,  ooleote  în  1893,  oare  fundaţiune  la  finea
              gravitate,  der  —  cum  a  4'   Polonyi  celor  trei  state,  care  odinioră  au  for­    având  Consistoriul  de-a  presentă  la  sesiu­  anului  în  1896  oonsta  din  1379  fi.  30  cr.
                                               s
              în  interpelaţia  sa  —  este  chiar  de-o  mat  sfânta  alianţă,  ca  să  lucreze  şi     nea viitore un raport în privinţa acesta.     Din  interesele  ei  se  voteză  stipendii  pen­
              însemnătate  istorică  universală,  din  mai  fatal,  decât  a  lucrat  vre-odatâ                Propunerea  deputatului  V.  Oniţiu,  de-a   tru  cei  mai  buni  elevi  din  seoţiunea  peda-
              care  causă  a  spus  sincer,  că  nu  se  sfânta alianţă".                                se  modifica  oonolusul  din  1894,  privitor   gogioă.
              pote pronunţa asupra ei şi că nu-i este            Unde  rămâne  în  faţa  acestei  si-  la  tipărirea  tuturor  manualelor  şoolare  în      Deputatul  D.  Comşa  crede,  oă  marea
              permis (nem szabad) se răspundă la in­ tuaţiunî,  descrise  de  Gladstone,  Un­            tipografia  archidieoesană  în  acel  sene,  ca  mulţime  a  restanţilor  raţiooiniilor  ar  pro­
              terpelaţia  în  mod  meritorie.  Li-a  mai  garia cu dreptul ei public?                    de  sub  aoest  oonolus  să  fiă  esempte  ma­  veni  din  nepriceperea  preoţilor  în  oompta-
               spus,  că  însu-şî  monarchul  este  cel                                                  nualele  destinate  pentru  şcdlele  medii  şi  bilitate.  Propune  deol,  oa  eu  începutul  anu­
              mai  ehiămat  păzitor  al  va4ei.  rege­                                                   şoola  comercială  superidră  din  Braşov,  s’a  lui  şcolar  viitor  să  se  reintroducă  la  cle­
              lui  ungar  şi  al  dreptului  public  un­             Crisă ministerială.                 primit  aşa,  oă  s’a  transpus  afacerea  Consis-  ricii  din  seminariul  din  Sibiiu  studiul  eomp-
              gar  şi  că,  deci,  nu  mai  este  de  lip­       „Fesier  Lloyd*  în  numărul  său  cel  mai  torului  spre  a  veni  la  proximul  sinod  cu  tabilităţii  pentru  cursul  al  3-lea  în  câte  2
              să,  ca  guvernul  ungar  să  se  mai  în-  nou  desminte  soirile  lăţite,  privitâre  la  crisa  raport.                               ore  pe  săptămână.  Propunerea  s’a  lăsat  în
              grijâscă  în  deosebi  de  apărarea  ace­     ministerială.  Recunâsce,  că  deputaţiunile       La  titlul  conferenţslor  învdţâtoresd,  co-  aprecierea oonsistoriului.
              lora.                                         ovotei,  oea  ungară  oa  şi  oea  austriaoă.  n’au  misiunea,  ou  considerare  la  tristul  fapt,  oă   Cu finea anului treout, averea totală
                    Afirmarea  din  urmă  a  produs  ajuns  la  nici  o  înţelegere.  Totuşi  găseece,  multe  dintre  reuniuni  sunt  împedecate  în         a archidiecesei a fost: 2,269.909 fl., faţă
                                                                                                                                                       o
              în  stânga  o  mişcare  sgomotosă  şi  că  tratările  între  cele  două  deputsţiunî  funcţionarea  lor  prin  organele  statului  din  de  anul  precedent  o  crescere  de  102,825
              mai  mulţi  de-odată  au  3trigat;  „As-  n’au  rămas  cu  totul  zadarnice,  căci  depu-  motivul  că  nu  au  statute,  propune,  ca  Con­  fl.,  în  oare  e  socotită  şi  o  colectă  extra­
               ta-i  absolutism!"  Strigările  acestea  taţiunea  ungară  a  arătat  cel  puţin  baza,  pe  sistoriul  să  elaboreze  un  proiect  de  statute  ordinară de 49,169 fl.
               însă  se  vede,  că  nu  l’au  alterat  de  care  este  a  se  păzi  interesul  ungar  şi  di­  pentru  tote  reuniunile  învăţătorescl,  pe   In  şedinţa  dela  8  Maih  n.,  deputatul
              loc  pe  Banffy  şi,  după  ce  a  mai  recţia,  în  care  ee  pote  ajunge  la  o  transac-  care  apoi  să-l  înainteze  autorităţilor  statu­  Dr.  Ios.  Blaga  făou  o  interpelare  cu  pri­
               susţinut, că textul toastului Ţarului        ţiune. Deputaţiunea ungară a admis chiar     lui pentru aprobare.                          vire la abusurile date la lumină de protc-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10