Page 50 - 1897-05

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 105.—1897.

ţionalismul şi cu asigurările, ce s’au clasele poporului şi cu tâtă însu­ este şi ou privire la viâţa naţională ro- primnl rând, oi va aduce totodată şi un
făcut şi se fac atât de des în cer­ fleţirea! mânâscă. Nu numai pentru noi Românii, mare serviciu causei generale românesc! pe
curile stăpânirii, că drepturile legale Ori şi cine s’a putut convinge ci pentru cele mai multe naţionalităţi, viâţa care asemenea declară a fi hotârît s’o îna­
ale naţionalităţilor vor fi respectate? a4l, că poporul român scie să-şî pre- politică nu se confundă absolut cu viâţa intez^.
Şi decă nu, ce voesce d-1 viceşpan ţuâscă sărbătorile sale, pe cari li-a etnioă; şi totuşi nimeni nu blamâză pe
se facă pentru ca se procure satis- introdus în călindar scrise roşu cu Germanii, pe Italienii din totă lumea, că CRONICA POLITICA.
facţiă dreptului ofensat, er legii se-i scumpul său sânge. se ajută unii pe alţii în manifestările vie-
asigure validitarea ei neţermurită pe ţ)ece Maiu e pecetluit în călin- ţei lor naţionale, că au ore-oum o viâţă — 12 (24) Mai
teritoriul acestui comitat? darul Românilor cu sângele fiecilor etnică comună. O scire telegrafică din Sofia dă să se
de mii, vărsat pe câmpiile Bulgariei. „Pentru-oe ore oeea-oe se găsesoe fi­ înţelâgă raporturile de bună vecinătate şi
Aceşti 4ecî de mii n’au fost decât resc la alte naţiuni, nu s’ar privi ca firesc prietiniă între România ŞÎ Bulgaria. Din in­
10 Maiu în Bucurescî. descendenţii eroilor Mihaiu, Ştefan, la Români? cidentul aniversării fiilei de 10 Maiu în
Corvinul, conduşi în 1877—-78 de „înţelegem a usa de un drept natural amintirea proclamării independenţii şi a
1
(Coresp. part. a „Gazetei Transilvaniei '.)
marele lor căpitan Carol I. când ne interesăm de tote manifestările înâlţârei României la rangul de regat, sgen-
Bucurescî, 10 (22) Maifi. ţ)ece Maiu, ca şi 3(15) Maiu, vieţei etnice a Românilor de pretutindeni, gentul diplomatic român din Sofia a primit
este o fii P e care Românul cu ca­ înţelegem asemenea a ne îndeplini o dato­ colonia română din capitala bulgară. Cu
După ploi torenţiale în cfiua de
10 Maiu m’am deşteptat sub rafiele pul descoperit, cu inima înălţată, rie cătră noi înşi-ne, când favorisăm tot ooasia aeâsta s’a presentat şi ministrul-pre-
eu
unui dulce sore. Părea, că şi 4 l cu pieptul deschis trebue cu dors’o oe p6te contribui la cultura limbei româ­ şedinte Stoilov dimpreumă ou întreg cor­
nesc!, la apărarea ei de copleşiri străine, pul diplomatio, oa să-şl esprime felioitările.
Apollon vrb se încurageze pe Ro­ aştepte. înţelegem a ne îndeplini aceeaşi datoriă, Prinoipele Ferdinand a trimis o depeşă te­
mâni, surifiendu-le vesel; părea, că ţ>ece Maiu e desrobirea Româ­ când însoţim pe conaţionalii noştri cu ură­ legrafică din Paris, în care face amintire
le fiice înainte şi numai pentru pa- nilor din Principatele Dunărene de rile nostre în silinţele, ce fac spre a-şl anume de raporturile prietinesoi dintre oele
:
triă şi naţionalitate! odinioră; e avântul puternic al Ro­ păstra locul, la care au drept alături cu două state vecine.
Sub impresiunea acesta me gân- mânilor de a-se afirma printre po- *
diam în mine: De geaba se fi creş­ pârele civilisate ale Apusului. In alte naţionalităţi. Piarele italiene comunică un episod
„Departe de noi ideia de a turbura
tin, decă nu eşti Român! zadar voesc diplomaţii din Yiena şi liniştea statelor, oe au Români printre po- necunosout din timpul petrecerei regelui
Am eşit şi eu din casă vesel şi Petersburg să facă lumea a crede
voios, şi când Ve scriu aceste ren- cu notele lor identice, că gloriosul poraţiunile lor. Dorim din contră, ca Ro­ sârbesc Alexandru la ourtea din Cetinje.
mânii să urmeze a fi şi în viitor, precum Regele a primit în audenţă şi 0 deputa-
durî Bucurescenii cu mic cu mare regat român ar mai pute fi un apen­ ţiune a emigraţilor herţegovinei condusă de
sunt înşiraţi pe strade, ca se salute dice al ţărilor şi ţărişbrelor din Pe- au fost în trecut, supuşii cei mai credin­
cu devotament pe Domnul ţării. ninsula-balcanică. Orî-cum ar voi ei cioşi ai statelor, din cari fac parte ; der metropolitul Sava Hacsih Vrosanovicl, la sa­
să înfăţişeze lucrul, de fapt astă4î ne place se-i vedem geloşi de a-ş.I păstra lutarea căruia regele a răspuns următorele :
Prăvăliile sunt închise. O lege rangul între naţiuni, şi neatins caracterul „Herţegovinenii să nu despereze, oi se pri-
nouă s'a pus, pe cum sciţi, la noi Constanţa dela Marea Nâgră are distinctiv al gintei lor**. vescă cu încredere la viitorul causei lor
aceeaşi însemnătate pe care o are
în aplicare, legea ca în Dumineci Viena dela Dunăre pentru echilibriul * naţionale şi să aştepte învingerea causei
şi serbătorî mari românesci magaziile, european. De va căde acest echilibru Comitetul de iniţiativă pentru funda­ aârbesoi, care nu mai pote întârfiia mult—
atelierele şi prăvăliile se fiă închise. rea fiiarului „Drapelul** este următorul: dâcă fiii naţiunei serbescl vor fi cu răb­
Acăsta lege abia e în vigore de pa­ la Constanţa, va cădâ şi la Yiena. P. S. Aurelian deputat, Generalul G. dare şi decă nu se va sdrimeiua ooncordia
Acestă mare fii naţională a
tru săptămâni. Ea a întâmpinat şi aflat deci poporul în piciore grupat Angelescu senator, G. L. Aslan deputat, dintre ei . Presea italiană dă mare în9ăm-
u
întâmpină, nu-i vorbă, multă oposi- în jurul stegului naţional. Multico- Al. Boicoianu senator, I. St. Brătianu de­ nătate acestei vorbiri.
ţiă din partea celor interesaţi; în loritatea stindardelor de altădată a putat, C. Costescu-Comăneanu senator, Em. *
special s’a susţinut de cătră o parte Costinescu deputat., Basile Cristopol senalor,
din oposanţii multicolori, că din dispărut, astă4î în 10 Maiu 1897 pilele din urmă s’au făcut alegerile
causa măsurei luate de acea lege fâlfâe numai tricolorul românesc pe N. 1. Constantinescu-Buzău deputat, B. St. diefals în Croaţia. Luptele electorale au
Delavrancea deputat, O. JDumitreseu-laşi de­
şi cu privire la sărbătorile naţionale, stradele principale ale capitalei. fost fârte înverşunate şi ioi colo chiar şi
putat, Al. Enacovicl deputat, JDim. Giani
4iua de 10 Maiu 1897 va fi o fii presidentul Camerei deputaţilor, Petre Grâ- ou vărsări de sânge In luptele aceste par­
posomorită. Lumea nostră din capi­ Bucuresc!, 10 Maiu. tida guvernamentală a suferit simţită în­
ăişteanu senator, Vasile Lascar deputat,
tală, înclinată ba orî şi în care ca­ Astăfiî a apărut aici în oapitaîă noul frângere. Ea a pierdut mai multe cercuri,
Const. Leccu deputat, I. Mincu deputat, G. pe când partidele din oposiţiă au eşit în­
pitală de a crede uşor unor prefii- organ naţional-liberal, a oărui spariţiune
Mârzescu senator, 1. Foenaru-Bordca depu­
cerî pesimiste, se aştepta adecă, că fusese anunţată pe fiiua de 1 Maiu. Acest tărite. piarele maghiare sunt oam supărate
tat, Em. Porumbaru deputat, S. Perieţanu- din causa aoâsta, ba unele dintre ele trag
dâcă prăvăliile vor fi închise, o mare fiiar, oare va apare de afli încolo flilnio sub
Buzău senator, G. Plesnită primarul urb. la răspundere pe banul Hedervary, care n’a
parte a poporaţiunei şi în deosebi direcţiunea uuora dintre cei mai distinşi
Galaţi, Ştefan Şenărea deputat, Dr. G. Sioi-
bresla comercianţilor se va abţină liberall-naţionall, portă numele Drapelul . soiut să fiă la culmea chiămârii.
u
v cescu, G. Stefănescu- Gogu deputat, G. Dem.
dela sărbare, şi astfel de astă-dată In numărul întâih comitetul de iniţia­
Teodorescu deputat, F. A. Urechiă senator,
10 Maiu nu va înfăţişa decât un tivă pentru fundarea fiiarului „Drapelul**
Ursianu-Vaier ian senator, <7. G. Vernescu S d l I i l L E U I L E L
spectacol militar. declară, că a pus fiiarului acest nume, fiind­ deputat, Al. Vericianu senator, I. Villacros 9
Amar s’au înşelat însă cei cari că se strîng toţi în jurul drapelului naţio- deputat, A. Vizanti senator, N. Xenopol — 12 (24) Maiu.
în urma agitaţiilor în contra legii nal-liberaî. Programul pe care se înteme­
deputat, Basile M. Misir deputat, Aristide Din Biora ni-se scrie: E ounosoutâ
pentru repausul dominical, au cre- iază „Drapelul** este însu-şi programul par­ Pascal senator, C. Nicolaeseu deputat, Petre starea de miseriă, în oare se află poporul
4ut astfel. Pessimiştii, cari văd tăte tidului naţional-liberal, formulat la 1892. Petrescu senator. român din aoâstă comună. înainte încă a
n
în colăre posomorită — fiind-că n’au Etâ oe gândeso iniţiatorii aoestui fiiar * * mai dus’o cum a dus’o, căci cel puţin nu
4ece feluri de mâncări într’o fii — causa nostră naţională: Pe aceste base, fiice oomitetul de era divisat, dâr şi atunci numai ou greu
au trebuit să se convingă de astă- „Ca organ Naţional-Liberal nu pu­ iniţiativă al fiiarului, vom sprijini ou cre­ putea să-şi susţină preotul şi biserica sa ;
dată, că Românul, care trăesce din tem încheia acâstă scurtă expunere de ve­ dinţă drapelul naţional-liberal pe oalea spor­ ce va faoe însă acum, după ce 84 familii
seul său, er nu din spinarea altora, deri, fără să flicem cum înţelegem să jus­ nică a publicităţii şi acţiunei politice. au trecut la biserica gr. or., divisându-se
se satură şi c’un iei şi fiice: „Dămne tificăm, faţă cu conaţionalii noştri, ori Nu putem decât să dorim, ca comi­ astfel în două părţi şi trebuind să-şî sus­
mulţămescu-ţî!“ unde s’ar afla ei, titlul nostru de Na­ tetul fiiarului „Drapelul să progreseze pe ţină doi preoţi, două biserici etc. ? Unde
14
Aşa fiic ŞÎ eu, bucurându-mă, ţionali. calea, pe care a pornit. Stăruind pe acâstă mai pui certele şi neînţelegerile continue
că am fost învrednicit de a vedâ „Dâcă viâţa statului nostru este des­ cale nu Dutnai că va contribui la regene­ între cele două partide? Despre aceste
pe acest 10 Maiu sărbătorit de tăte părţită de a multor Români, nu tot aşa rarea partidului liberal la care ţîntesce în certe şi urmările lor a vorbit tinărul ab-

— „Să nu mai vorbim despre asta. îi oferi un splendid dejun, rugându-1 să „sta tocmai la dejun cu viitorul său ginere şi ştergenda-şi picăturile de sudâre de pa
Gândesee-t,e la datoria d-tale şi la toemela aştepte pănă când d-şora Valeria se va „din provinoiă şi pândesce momentul să-şi frunte.
nâstră!“ deştepta. „jertfâsoă fiioa străinului din provinoiă — — „O scire, pentru care de o miiă
!
picând acestea, voi să deschidă uşa. Cătră 6 6re veni an servitor din ti- „în momentul acesta află, că ea deja de de ori trebue să-ţi oer souze* , răspunse di­
4
In momentul acesta se ridică Mierlescu de pografiă, aducând, după obioeiu, directo­ „aseră a plecat ou iubitul ei la Viena. Pănă rectorul.
pe scaun. Era pe deplin liniştit. rului un esemplar din fâia de dimineţă. „aici stau lucrurile. — „Şi adecă?“
— „Două mii de franci ai fiis, d-le Deore-ce însă „Informatorul** îşi închidea — „Fiica mea s’a logodit în altă
„Scriem aceste rânduri în cea mai
direotor**, esclamă el. redacţia )a 3 ore, putea servi cetitorilor parte. Acesta o aflu din fiiarul meu“.
„mare grabă, mai înainte de a părăsi re­
D-1 Av&rescu părea, că nu înţelege cele mai nouă şi ultime soiri, de aoeea şi dacţia, şi suntem forte curioşi la eveni­ — „Din fiiarul d-tale?".
întrebarea. „Cari 2000 de le’?“ întreba avea un tiragiu atât de mare. mentele ui teri ore. Vor ajunge 6re lucrurile — „Da, noi suntem totdâuna bine
1
densul cu mirare. — „îmi permiţi, iubite amice**, fiise „acolo, oa să ne deoidem a publica, seu nu, informaţi. *
şeful şi desfăcu fiiarul. — „Afurisit lucru**, fiise Aurean plin
— „Pe oari era să mi-i dai, dâcă îţi „numele parsonelor compărtaşe**.
voiu procura notiţa, respective faptul**. — „Mă rog, nu te derangia**, fiise d-1 D-1 director, pe când cetia aceste rân­ de furiă, „şi da aceea m’ai făcut să fac
— „Aşa este“ ! îşî aminti şeful, deşi Aurean, pe când venerabilul director arunoa duri, devenia din oe în ce mai gânditor şi drumul lung pănă aici?**
priviri repefii asupra colânelor. Un zîmbet
oam oonsternat da săritura de gânduri a tocmai terminase, când uşa se desch'se din O oră mai târfiiu scânteia eleotrică
fericit îi lumina faţa, căci ceti sub cifra
redactorului său. nou şi un servitor aduse o telegramă. transmise următârele cuvinte la Yiena:
redactorului său următorele rânduri:
— „Şi pot a-i ridica imediat?** Imediat directorul desfăou telegrama „Te admir forte mult. Recunosc ca-
— „De ce imediat? u „Ni-se scriu din cei mai sigur isvor lificaţia d-tale. Veniţi înapoi. Binecuvân­
„următorele despre un grandios soandal, şi oeti repede:
— „im! trebue ca capital de esplca- tarea. mea părintesoă să fiă cu voi. Ava-
„oare privesce pe una din oele dinteiu fa- „Eşti mulţămit? Urmărirea e nefolo-
tare“. rescu**.
„milii din oraşul nostru: „sitore. Dela Viena vom pleca la Paris, *
— „Fiă! Yino cu mine la cassă“.
„In aoestă familiă deja de câtva timp „unde ne vom cununa. Pentru acesta mi-au După oâtevaflile „Informatorul** anunţa
*
„se plănuise oăsătoria unioei fiice ou un „trebuit cei 2000 franci. Adresa: Mierlescu, cu litere grese oăsătoria d-şorei Valeria,
Espresul din Constanţa ajunse la 4 „comerciant din provincia, cu tote că ta- „Viena, Hotel Metropol, — “ fiica directorului, cu d-1 prim-redaotor Mier-
şi 30 minute diminâţa. D-1 Avarescu strînse „tăl afla, că fiica sa îşi dase inima altuia. — „Oe ai, amice ?“ întreba Aureanu lesou.
furtunos la sinul său pe d-1 Aureanu, acasă „Şi acum aufiiţi! In momentul când tatăl forte îngrijat, văfiend pe directorul palid Cornel«