Page 51 - 1897-05
P. 51

Nr. 105.-1897.                                                            G-AZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 3


         solvent  de  teologii  Ilariu  Banciu  într’o  Miinchen\ Vineri Petersburg şi Moscvo,\ Sâm­  spereză  înse,  că  comisiunei  însărci­    a  voit  s’o  ridice  în  sus.  Curagiosa  fată  vă-
         predioă,  pe  care  a  ţinnt’o  în  Dumineca  bătă  Constantinopol  şi  Duminecă  Elveţia.  nate  cu  stabilirea  zonei  neutrale  îi  dând,  oă  nu  e  de  glumă,  s’a  smânoit  din
         Tomii,  provooându-se  oa  esemplu  la  impe­  Palatele  regelui  Ludovic  II  sunt  renumite   va  succede  a  sili  pe  Turci  se  se  re­  braţele  lui,  i-a  dat  o  palmă  şi  l’a  isbit  de-o
         riul  roman  şi  la  oausele  deoăderei  lui.  A  prin  frumseţa  şi  architeotura  lor  fantastică,   tragă în vechile lor posiţiunî.   canapea — apoi a fngit.
         fost  de  ajuns  atâta,  oa  o  batjocură  de  om,  cari  în  unele  privinţe  întreoe  chiar  şi  pe   Sânge  reu  au  făcut  apoi  soirile   „Eşti  Ujsdg   istorisesoe,  că  ou  ooasia
                                                                                                                                                                   u
         Aug.  Botezau,  oare  dela  biseerioa  română  cele  din  Versailles.  Capul  d’opera  tuturor   mai  noue  despre  pregătirile  conti­  unui  bal  arangeat  în  favorul  membrilor
         gr.  oat.  a  trecut  întâiG  la  biserica  refor­  o  oonstitue  palatul  Linderhof,  oare  cuprinde   nue  ale  Turcilor.  Guvernul  otoman  Teatrului,  baronul  Nopcsa  a  declarat  înain­
         mată,  apoi  la  oe>a  română  gr.  or.  şi  în  un  buchet  variat  din  tot  felul  de  stiluri   a  comandat  de  curend  la  Obendorf  tea  unei  mari  societăţi,  oă  la  „Teatrul  Na­
         urmă  ârăşl  s’a  întors  la  oea  gr.  cat.,  —  s$-l  arohitectonice.  La  ţinuturile  Rinului  ni-se   160,000 pusei Mauser, âr din Muradli  ţional  maghiar"  nu  se  află  decât  o  singură
         denunţe pentru „agitaţiune *. Ti nărui Banoiu,  înfăţişâză  punctele  oele  mai  romantice  în­  a  plecat  deja  trenul  al  55-lea  mi­  damă  tînără,  pe  care  n’a  văcjut’o  înoă  des-
                                  1
         oitat  fiind  înaintea  judelui,  a  arătat  falsi­  tre  cari  Maieoza,  Bingen,  Haimburg,  stânca   litar.                            brăoată.
         tatea  denunţărei  şi  aşa  nu  ’i  s’a  întâmplat  „Loreley",  Coblenz  şi  Colonia  ou  minuna­                                             Mare  sensaţiă  a  produs  apoi  o  epis­
                                                                                                         Ministrul Hanotaux despre solnţiune.
         niol  de  astă-dată  nimic.  Durere,  oi  rîiâse  tul  său  dom.  Tablourile  sunt  de  o  luorare                                       tolă  publioată  în  diarele  budapestane  de
         de  felul  lui  A.  Botezan  se  mai  află  şi  al­  adevărat  artistioâ,  insuflând  întregului  vioi­  In  şedinţa  dela  22  Maiă  a  camerei   ieri,  de  cătră  Baân  Nelly,  aplicată  la  Operă,
         tele  în  Uidra,  oare  înaintea  autorităţii  su-  ciune  şi  oolorit  viu.  D-l  Herb  procură  visi-  franoesa  deputatul  Gauthier  a  interpelat  gu­  epistolă  pe  oare  o  adresâză  baronului  Nop-
         periore  bisericesc!  trec  încă  ca  oi  blânde  tatorilor  esposiţiunei  sale  cele  mai  plăcute  vernul  asupra  situaţiunei  din  Orient.  La   osa  ou  data  da  21  Maiii  a.  c.  In  sorisârea
        -şi  curate.  Dâr  le  vom  demasoa,  oa  să  se  distraoţii  şi  în  acelaşi  timp  cuuosoinţe  de  interpelare  a  râspuns  ministrul  de  esterne   acesta  Baân  Nelly  d>oe  mai  întâiG,  că  in­
         •scie Românii buni feri de ele. — Argus.     folos netăgăduit. Intrarea e 20 or.           Hanotaux următorele:                          formaţiile,  oe  le-au  publicat  în  aoâstă  afa­
                                                                                                          Ar  fi  o  nedreptate  când  s’ar  <fioe,  că
              Mărturisirea  d-rului  Lenkei.  Am  fost      Serata casinei oticerilor, (fixată pe 26   concertul  european  nu  va  avâ  resultat,   cere  foile  „Magyar  Estilap"  şi  „Egyeter-
         adus  soirea,  că  poliţia  vienesă  a  pus  mâna  1. o. nu se va ţinâ. — Comitetul.       de6reoe  s’a  văcjub  deja,  oă  puterilor  Ii-a   tâs"  referitore  la  ea,  îi-a  dat  însăşi  şi  le
         pe  Dr.  Lenkei,  oare  a  furat  nesoe  tablouri                                                                                        oonfirmă  din  nou.  Spune  apoi,  oă  stipen­
                                                                                                    suoces  a  looalisa  răsboiul,  âr  acum  îşi  pun
         din  galeria  contelui  Czernin  din  Viena.                                               t6te  silinţele  de-a  uşura  urmările  lui  pentru   diul  anual  de  600  fi.  ce  l’a  cerut,  i-l’a  pro­
                                                            Alegeri   la   Biserica   S.-lui   Nieo-                                              mis  intendantul,  numai  să  mârgă  la  el
         Dr.  Lenkei  la  început  a  negat  orl-oe  furt,                                          cei  învinşi.  Guvernul  franoes  a  procedat
         afară de cel din galeria contelui, acum însă a   lae  din  loc.  ErI  în  11  (23)  Maiu,  s’a  în­  conform  sentimentelor  şi  intereselor  fap­  acasă.  Intr8bându-1  cum?  baronul  i-a  răs­
        mărturisit însuşi, că el a furat tablourile dis­  cheiat  sesiunea  ordinară  a  Sinodelor  dela   tice  ale  ţării.  I  s’a  împutat,  că  a  fost  en-   puns :
         părute  din  galeria  regnicolară,  precum  şi   Biserica  Sfl  Nicolae  prin  alegerea  Comite­  gles,  german  ori  rusesc.  Dâr  guvernul  a   —  „  Ori  pe  jos,  ori  în  birje!  vino  nu­
         bustul  Medusei  în  vafore  de  o  miiă  fi.  din   tului  şi  Epitropiei  parochiale,  preoum  şi  a   fost  în  primul  rând  frances.  Adversarii   mai.  11  fout  passer  par  lâ\  peste  aedsta  tre-
                                                      Delegaţiunilor  -şoolare,  pe  trieniul  1897  —
        galeria  de  arte.  De  present  se  caută  după                                            noştri  mai  tj'°i  oă  oe  fel  de  politică  ar  fi   bue  si  treci  ori  mai  curând,  ori  mai  târeţiu.
                                                      1899  care  a  fost  actul  oel  mai  important
        tablourile furate.                                                                          trebuit  să  urmăm  ?  Credeţi  dâră,  că  ar  fi   Vino  numai.  Apoi,  —  (jioe  tînăra  Nelly,
                                                      la  ordinei  cfil®*-  Sinodul  electoral,  condus                                           —  m’ai  îmbrăţişat  ou  forţa,  m’ai  sărutat  şi
              Picnicul Reuniunei „Crucea Roşie".      de  noul  paroch  Dr.  Vasilie  Safiu,  a  pur­  fost  posibilă  intervenţia  unei  puteri?  Eu­  mi-ai  efis  rîcjend  :  D-ta  eşti  spăriatâ  pentru
        Ni-se  comunică  următdrele:  In  29  1.  o.  se   ces,  oum  ni-se  comunică,  în  oea  mai   ropa  este  gata  a-şl  face  datoria  şi  inter­  oă  te-a  sărutat  intendantul  —  ei  dâr  pen­
         va  ţine  săra  la  7V   ore  în  şalele  Redutei                                          venţia  9i  va  avâ  resultat.  Statele  balcanice
                            2                         esemplară  ordine  la  actul  alegerei,  votân-                                             tru  asta  vino.  Stipendiul  e  sigur,  totul
        orăşenesol,  Picnicul  atât  de  aşteptat  de   du-se  prin  liste.  S’au  dat  ou  totul  183   totdâuna  au  primit  ou  bucuriă  sfatul  pu­  atârnă dela mine".
        cătră  mulţi,  în  favorea  Reuniunei  „Crucea   voturi  şi  din  acestea  aprope  totalitatea  au   terilor.  Turcia,  la  prima  provooare  a  Eu­  Acestea  şi  alte  minuni  de  felul  aoesta
        roşie".  Mulţi  membri  ai  Reuniunei,  precum   întrunit’o:                                ropei,  s’a  arătat  dispusă  de  a  ceda,  ea  va   se  povestesc  despre  falnioul  barou  maghiar,
        şi  sprijinitori  şi  sprijinitdre  ale  acesteia  au   In  comitetul  parochial:  1)  I.  Petric,  2)   ţinâ  sâmă  de  dorinţele  Europei  şi  va  renunţa   âr  Ancotmăny   ooupându-se  la  loonl  prim
                                                                                                                                                                u
                                                                                                                                                     v
        promis,  că  vor  da  mâncări  şi  beuturî  pen­  V.  Voina,  3)  Dr.  V.  Ssftu,  4)  Gr.  Beliissimus,   la pretensiunile ei exagerate.  al  numărului  de  ieri  ou  aeâstă  afacere  scan-
        tru  numita  petrecere,  şi  printr’asta  Comi­  5)  A.  Puroherea,  6)  Seniuee  7)  Ip.  Ilasie-               *                        dalosă, esolamă:
        tetul  e  pus  în  plăcuta  posiţiă  de  a  pută   vioî,  8)  I.  Trâmbiţaş,  9)  T.  Nicolau  10)  los.   „Tmes"  face  următârea  soootâlă  asu­  „Baronul  Nopcsa  este  bânffyanismul
         desface  ou  preţuri  forte  moderate  între   Maxim,  11)  L.  Nastasi  12)  I.  Bobanou,  13)  pra  pagubelor  suferite  de  Grecia  ou  răs-   întrupat,  oel  mai  fioros  ohip  al  corupţiunei,
        participanţii  la  festivitate,  darurile  forte   Ch.  Orghidan,  14)  I.  Popeseu,  15)  N.  Ghi-  boiul oontra Turciei:               înaintea căruia nu este nimic sfânt deoât sen­
        oopidse,  fără  oa  să  aştepta  eventuale  su-   rincea,  16)  I.  Puf,  17)  N.  Urzică,  18)  N.  L.   20  de  milione  lei  valorea  recoltelor   timentalismul,  materia  şi  egoismul.  Aoeste
        prasolvirl.                                   PopovicI,  19)  D.  D.  Furnică,  20)  I.  Coli-  distruse;  18  milione  lei  valorea  vitelor  luate   trebue   satisfăcute  necondiţionat,  oăloân-

              Societatea  studenţilor  români  din  Zii-   ban,  21)  Ars.  Vlaicu,  22)  D.  Stinghe,  23)  I.  de  Turci  şi  40  milidne  valorea  recoltei  vii-   du-se în noroiG oele mai ideale instituţiunl
                                                      Aron,  24)  N.  O.  Furnică,  25)  N.  Navres,  tore, oare este de asemenea perdută.
        ricll  a  ales  pentru  semestrul  de  vară  urmă­                                                                                       naţionale".........          ^
        torul  comitet:  Preşedinte:  Manase  Dima,   26)  I.  A.  Lupan,  27)  G.  G.  Măzgărean,  28)   In  total  dâr  Grecia  are  o  pierdere  de                 * dr
                                                      D.  Roncea  jun,,  29)  FL  Pernea,  30)  I.  Giu-  78  de  milidne  de  lei  numai  în  Tesalia,  fără
        stud  ine.;  vice-preşedinte  şi  cassier:  Eug.                                                                                               Iu  oausa  scandalelor  dela  operă  s’a
                                                      văloă.                                        a  mai  socoti  celelalte  părţi  ale  teritoriului
         Gschlacht,  stud.  ing.;  secretar  şi  bibliote­                                                                                       făcut  şi  o  interpelaţia  în  şedinţa  de  Sâm­
        car: E. I. Botez, stud. ing.                       In  Epitropia  parochialâ:  1)  I.  M,  Bur-  grec,  cheituelile  cu  trupele  şi  îndemnisaţia   bătă  a  dietei  de  cătră  Vişantai  Soma  oă-
                                                      bea  2)  D.  1.  Pascu  3)  St.  Stinghe  4)  E.  pe oare eventual o va plăti Turoiei.     tră  ministrul  de  interne.  Intercelantul  a  în­
              Kneipp  a  murit.  Sebastian  Kneipp,  per-   Na vrea jun.
        feoţionatorul  ourei  renumite,  ce  portă  numele                                                                                       şirat  tâte  soirile  publicate  în  diare  referi­
                                                           In  Delegaţiunile  şcolare:  1)  I.  Petric,                                          tor  la  scandalosa  afaoere,  cerând  dela  mi­
        lui,  a  murit  în  Worishofen.  El  s’a  născut   2)  V.  Voina,  3)  Dr.  V.  Saftu,  4)  A.  Lupan,  Scandalul dela Opera din Budapesta.  nistru  să  erueza  faptele  şi  decă  ele  se  vor
        la  1821  în  Stefansried,  a  absoîvat  teologia   5)  St.  Stinghe,  6)  I.  Seniuee  7)  D.  I.  Pascu,   — Baronul Nopcsa, —         dovedi,  să  pedepsâsoă  după  merit  pe  făp­
        în  Miinchen,  a  fost  sfinţit  de  preot  la  1852   8)  L.  Nastasi,  9)  Ars.  Vlaion,  10)  G.  Na-
        în  'Worishofen,  unde  după  doi  sni  la  1855   vrea  jun.,  11)  I.  A.  Lupan,  12)  D.  Stinghe,   In  şirul  scandatelor  petrecute  de-o  tuitor.  Ministrul  Perozel,  nefiind  de  faţă  la
        a  ooupat  postul  de  preot.  La  1848  îmbol-   13) N. Navrea.                           seriă  de  ani  înc6oe  în  faimâsa  capitală  ji-  interpelaţia, nu s’a dat înoă răspuns.
        năvindu-se  şi-a  luat  refugiul  la  cura  ou                                             dano-maghiară,  un  loc  de  frunte  va  ocupa     Mai  amintim,  oă  baronul  Nopcsa  se
                                                           Alegerea  s’a  terminat  înainte  de  12
        apă,  al  cărei  efeot  simţindu-1,  a  desvoltat’o                                        de  sigur  cel  mai  nou  şi  mai  revoltător  încâroă  a  desminţi  faimele  răspândite  des­
                                                      ore,  âră  scrutininl  a  durat  pănă  aprope  la
        şi  sistemisat’o.  Sebastian  Kneipp  s’a  bolnă­  1 oră d. a.                             scandal  descoperit  la  Opera  maghiară  din  pre el.
        vit  de  câte-va  luni  aşa,  că  în  fiă-oare  mu-                                        Budapesta,  aoâstă  palestră  a  Muselor  ma­
                                                                                                   ghiare,  pentru-core  se  risipeso  au  de  an           L i f t e r  ,  a t a a * * ă .
        mont se aştepta soirea despre mârtea lui.
                                                                                                   atâtea deci şi sute ele mii.
                                                               Armistiţiul şi pacea.                                                                  In editura librăriei Oarol Milller diD
             Pălmuire  în  Senatul  spaniol.  Se  scris                                                  Autorul  scandalelor  este  baronul  Nop­  Buourescî a apărut: Notită despre viâţft şi
        •din  Madrid,  că  în  şedinţa  dela  21  Maiu  a                                          csa  Elek,  intendantul  Operei  unguresol.  Cu  activitatea politciă şi literară a lui Ion
                                                           Luptele  au  încetat  în  Tesalia
        Senatului,  s’a  întâmplat  un  vehement  atac                                                                                           Gliicn, de Gheorge Adamescu, profesor la
                                                      şi  stegurî  albe,  ridicate  pe  cele  doue   trei  crime  e  învinuit  acest  surcel  al  faimâ-
        de  vorbe  între  ministrul  de  aşterne  prinţul                                                                                        gimnasiul „Şiooai" din Buourescî. — Bro­
                                                      linii  ale  armatelor  beligerante,  ves­    sei  aristocraţii  maghiare:  că  a  vătămat  în   şura pârtă în frunte portretul ferioitului
        Tetuan  şi  senatorul  Gomas.  Eşind  din  sala                                            mod  revoltător  morala,  a  aruncat  prin  fap­
                                                      tesc armistiţiul.                                                                          Ghioa, a căruia viâţă şi aotivitate e ară­
        Senatului,  ei  au  oontinuat  ou  cârta,  când    Telegramele  cu  data  de  22  Maiu     tele  lui  o  umbră  ruşinosă  asupra  instituţii­  tată în aoâstă broşură pe scurt, dâr lămurit
        ministrul  Tetuan  aplică  pe  obrajii  lui  Go­                                           lor  culturale  maghiare,  şi  a  abusat  în  mod  şi din tâte punctele de vedere. Preţul 50
                                                      din  Viena,  Paris  şi  Londra  spun,  că
        mas  o  straşnică  palmă.  In  urma  aoâsta                                                                                              bani (25 cr.)
                                                      ambasadorii  din  Constantinopol  ai         nedemn de încrederea pusă în el. Etă cum:                          *
        ministrul  şi-a  dat  numai  decât  dimisia.  Co-
                                                      tuturor  puterilor  au  primit  ordine             S’a  descoperit  despre  mândrul  baron,
        mas  este  unul  dintre  cei  mai  distinşi  pro­  identice  în  ce  chip  se  procedeze  la   oă  a  comis  oele  mai  mari  imoralităţi  ou  fe­  Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan
        fesori dela universitatea din Madrid.                                                                                                    a eşit deja de sub tipar în editura libră­
                                                      tratările  de  pace.  In  sensul  acestor    tele  baletiste  şi  oântăreţe  dela  Operă,  se-   riei H. Steinberg din Buourescî (Strada
                                                      îndrumări  puterile  nu  pot  se  fia  de    ducându-le  şi  atentând,  cu  suoces  ori  ne-   Şelari 18). Preţul 3 lei. Se pote procura şi
             Foc  pe  mare.  Pe  vaporul  de  persâne
                                                      acord  cu  pretensiunea  Turciei,  ca        sucoes,  la  demnitatea  lor  femeiască.  Dis­  prin administraţia diarului nostru.
        „Leona",  oe  circulă  pe  linia  maritimă  între
                                                      Grecia  se  renunţe  la  Tesalia,  der       tinsa  şi  înalta  lui  posiţiune,  la  care  l’a  pus
        New-York  şi  G-alveston,  după  oum  se  sorie
                                                      cel  mult  se  pot  învoi  la  o  rectificare   încrederea  regâseă,  a  oompromis’o  şi  a  abu­
        din  Cleveland,  a  isbuonit  un  foc  puternic
                                                      a  graniţei.  De  asemenea  puterile  nu     sat  de  ea  în  modul  oel  mai  murdar,  folo-          D I V E R S E .
        tocmai  când  vaporul  se  afla  în  mijlocul
                                                      pot  se  se  învoiască  la  pretensiunea     sind’o pentru scopuri imorale.
        mării.  Focul  a  făcut  mari  pagube,  âr  din»                                                                                              Femei  CU  pantaloni.  Marea  catastrofă
                                                      esorbitantă  a  Pbrtei  în  cee-a  ce  pri-        „Egyetdrtds“  —  al  cărui  colaborator
        "tre  călători  13  îdşî  şi-au  pierdut  viaţa  şi                                                                                      din  ParisîşI are  şi eaparteasa comică. Domna
                                                      vesce despăgubirea de resboiu.               intern  Ladislau  Fdnyesi  jun.  declară  în  nu­
        trei  matrozi  au  perit  în  flaoărl.  Bagagiul                                                                                         Astie  de  Valsayre  a  înaintat  o  petiţiă  cătră
                                                           Intr’aceea  o  scire  din  Atena  co­   mărul  de  ieri,  că  ia  răspunderea  pentru
                                          l
        de  pe  vapor  a  fost  asigurat  oa  /   milion   munică  o  telegramă  a  prinţului  moş­                                              camera  deputaţilor  din  Paris  oerând,  să  se
                                           2
        dolari,  vaporul  însuşi  cu  180,000  dolari,'âr                                          tot  ce  a  pablioat  numita  foiă  în  aeâstă  afa­  permită  şi  femeilor  a  purta  pantaloni,  ceea
                                                                                               e
                                                      tenitor  Constantin  în  care  se  cji° ,  cere  —  spune  între  altele,  că  o  tîneră
        călătorii  fiă-care  pretind  dela  societatea                                                                                           ce  păoă  acum  lva  fost  interejis.  Numita
                                                      că  Turcii  au  luat  de  nou  mai  multe  damă,  oare  aoum  e  angageată  la  Teatrul
       -vaporului oâte 100 dolari de persână.                                                                                                    d-nă  îşi  motiveză  cererea,  cjfoend>  că  pri­
                                                     puncte strategice, pe cari le-au întărit,  comic  din  Budapesta,  s’a  dus  în  Decemvre   cina  pentru  oare  atâtea  femei  au  căcfot
            Plioîoplastic în Braşov. D-lFranoiso Herb,  er  prin  acesta  au  vetămat  armisti­    1895  în  canoelaria  intendantuki  baron  Nop­  jertfă  catastrofei  din  Paris,  este,  oă  ele
        proprietarul  acestei  esposiţiunl,  artistice  oare  ţiul.  Grecii  se  tem,  că  la  căs  când  csa  pentru  a-se  angagea  la  „Teatrul  naţio­
                                                                                                                                                 fiind  îmbrăcate  ou  roohii,  n’au  putut  aşa
        se  află  de  câte-va  <j^   1°  oraşul  nostru,  se  vor  reîncepe  ostilităţile,  Turcii  nal",  dâr  nu  l’a  aflat  aoolo.  După  câte-va
                                e
                                                                                                                                                 uşor  să  se  refugieze  dinaintea  focului.  Băr­
        ne  face  cunoscut,  că  cu  diua  de  acjl  înoepe  s’ar  afla  în  mare  avantagiu,  ar  putb  (jile  intendantul  a  avisat’o  să-l  caute  la  lo­
                                                                                                                                                 baţii  însă,  având  pantaloni  s’au  putut  mai
        o  repetiţiă  a  programului  interesantelor  ta­  uşor  se  cuprindă  Lamia  şi  se  strîngă  cuinţa  lui.  Tînăra  fată  s’a  dus  la  Nopcsa,
                                                                                                                                                uşor mişca.
        blouri  de  artă.  Astădl,  Luni,  se  vor  arăta  armata  grecâscă  între  doue  focuri.  oare  a  primit'o  într’uu  mod  surprin4 stor
        splendidele  palate  ale  regelui  Ludovic  II  de  Guvernul  din  Atena  a  comunicat  lu­  de  bine.  Fata  l’a  fâout  atent  să  fiă  mai   Proprietar: Dl*. Aurel Mureşiaim.
        Bavaria;  Mâne,  Marţi  25  Maiu,  Parisul;  crurile  acestea  cu  representanţii  pu­     cu  reservâ  în  purtarea  faţă  de  ea,  âr  ba­
        Miercuri 26 Maiu ţhuiturile Rinului; Joi      terilor  şi  şi-a  reînoit  protestul.  Se   ronul  a  sărit  asupră-i,  i-a  prins  manile  şi  Redactor responsabil: ©vegoriu Maior.
   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56