Page 51 - 1897-05
P. 51
Nr. 105.-1897. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
solvent de teologii Ilariu Banciu într’o Miinchen\ Vineri Petersburg şi Moscvo,\ Sâm spereză înse, că comisiunei însărci a voit s’o ridice în sus. Curagiosa fată vă-
predioă, pe care a ţinnt’o în Dumineca bătă Constantinopol şi Duminecă Elveţia. nate cu stabilirea zonei neutrale îi dând, oă nu e de glumă, s’a smânoit din
Tomii, provooându-se oa esemplu la impe Palatele regelui Ludovic II sunt renumite va succede a sili pe Turci se se re braţele lui, i-a dat o palmă şi l’a isbit de-o
riul roman şi la oausele deoăderei lui. A prin frumseţa şi architeotura lor fantastică, tragă în vechile lor posiţiunî. canapea — apoi a fngit.
fost de ajuns atâta, oa o batjocură de om, cari în unele privinţe întreoe chiar şi pe Sânge reu au făcut apoi soirile „Eşti Ujsdg istorisesoe, că ou ooasia
u
Aug. Botezau, oare dela biseerioa română cele din Versailles. Capul d’opera tuturor mai noue despre pregătirile conti unui bal arangeat în favorul membrilor
gr. oat. a trecut întâiG la biserica refor o oonstitue palatul Linderhof, oare cuprinde nue ale Turcilor. Guvernul otoman Teatrului, baronul Nopcsa a declarat înain
mată, apoi la oe>a română gr. or. şi în un buchet variat din tot felul de stiluri a comandat de curend la Obendorf tea unei mari societăţi, oă la „Teatrul Na
urmă ârăşl s’a întors la oea gr. cat., — s$-l arohitectonice. La ţinuturile Rinului ni-se 160,000 pusei Mauser, âr din Muradli ţional maghiar" nu se află decât o singură
denunţe pentru „agitaţiune *. Ti nărui Banoiu, înfăţişâză punctele oele mai romantice în a plecat deja trenul al 55-lea mi damă tînără, pe care n’a văcjut’o înoă des-
1
oitat fiind înaintea judelui, a arătat falsi tre cari Maieoza, Bingen, Haimburg, stânca litar. brăoată.
tatea denunţărei şi aşa nu ’i s’a întâmplat „Loreley", Coblenz şi Colonia ou minuna Mare sensaţiă a produs apoi o epis
Ministrul Hanotaux despre solnţiune.
niol de astă-dată nimic. Durere, oi rîiâse tul său dom. Tablourile sunt de o luorare tolă publioată în diarele budapestane de
de felul lui A. Botezan se mai află şi al adevărat artistioâ, insuflând întregului vioi In şedinţa dela 22 Maiă a camerei ieri, de cătră Baân Nelly, aplicată la Operă,
tele în Uidra, oare înaintea autorităţii su- ciune şi oolorit viu. D-l Herb procură visi- franoesa deputatul Gauthier a interpelat gu epistolă pe oare o adresâză baronului Nop-
periore bisericesc! trec încă ca oi blânde tatorilor esposiţiunei sale cele mai plăcute vernul asupra situaţiunei din Orient. La osa ou data da 21 Maiii a. c. In sorisârea
-şi curate. Dâr le vom demasoa, oa să se distraoţii şi în acelaşi timp cuuosoinţe de interpelare a râspuns ministrul de esterne acesta Baân Nelly d>oe mai întâiG, că in
•scie Românii buni feri de ele. — Argus. folos netăgăduit. Intrarea e 20 or. Hanotaux următorele: formaţiile, oe le-au publicat în aoâstă afa
Ar fi o nedreptate când s’ar <fioe, că
Mărturisirea d-rului Lenkei. Am fost Serata casinei oticerilor, (fixată pe 26 concertul european nu va avâ resultat, cere foile „Magyar Estilap" şi „Egyeter-
adus soirea, că poliţia vienesă a pus mâna 1. o. nu se va ţinâ. — Comitetul. de6reoe s’a văcjub deja, oă puterilor Ii-a tâs" referitore la ea, îi-a dat însăşi şi le
pe Dr. Lenkei, oare a furat nesoe tablouri oonfirmă din nou. Spune apoi, oă stipen
suoces a looalisa răsboiul, âr acum îşi pun
din galeria contelui Czernin din Viena. t6te silinţele de-a uşura urmările lui pentru diul anual de 600 fi. ce l’a cerut, i-l’a pro
Alegeri la Biserica S.-lui Nieo- mis intendantul, numai să mârgă la el
Dr. Lenkei la început a negat orl-oe furt, cei învinşi. Guvernul franoes a procedat
afară de cel din galeria contelui, acum însă a lae din loc. ErI în 11 (23) Maiu, s’a în conform sentimentelor şi intereselor fap acasă. Intr8bându-1 cum? baronul i-a răs
mărturisit însuşi, că el a furat tablourile dis cheiat sesiunea ordinară a Sinodelor dela tice ale ţării. I s’a împutat, că a fost en- puns :
părute din galeria regnicolară, precum şi Biserica Sfl Nicolae prin alegerea Comite gles, german ori rusesc. Dâr guvernul a — „ Ori pe jos, ori în birje! vino nu
bustul Medusei în vafore de o miiă fi. din tului şi Epitropiei parochiale, preoum şi a fost în primul rând frances. Adversarii mai. 11 fout passer par lâ\ peste aedsta tre-
Delegaţiunilor -şoolare, pe trieniul 1897 —
galeria de arte. De present se caută după noştri mai tj'°i oă oe fel de politică ar fi bue si treci ori mai curând, ori mai târeţiu.
1899 care a fost actul oel mai important
tablourile furate. trebuit să urmăm ? Credeţi dâră, că ar fi Vino numai. Apoi, — (jioe tînăra Nelly,
la ordinei cfil®*- Sinodul electoral, condus — m’ai îmbrăţişat ou forţa, m’ai sărutat şi
Picnicul Reuniunei „Crucea Roşie". de noul paroch Dr. Vasilie Safiu, a pur fost posibilă intervenţia unei puteri? Eu mi-ai efis rîcjend : D-ta eşti spăriatâ pentru
Ni-se comunică următdrele: In 29 1. o. se ces, oum ni-se comunică, în oea mai ropa este gata a-şl face datoria şi inter oă te-a sărutat intendantul — ei dâr pen
va ţine săra la 7V ore în şalele Redutei venţia 9i va avâ resultat. Statele balcanice
2 esemplară ordine la actul alegerei, votân- tru asta vino. Stipendiul e sigur, totul
orăşenesol, Picnicul atât de aşteptat de du-se prin liste. S’au dat ou totul 183 totdâuna au primit ou bucuriă sfatul pu atârnă dela mine".
cătră mulţi, în favorea Reuniunei „Crucea voturi şi din acestea aprope totalitatea au terilor. Turcia, la prima provooare a Eu Acestea şi alte minuni de felul aoesta
roşie". Mulţi membri ai Reuniunei, precum întrunit’o: ropei, s’a arătat dispusă de a ceda, ea va se povestesc despre falnioul barou maghiar,
şi sprijinitori şi sprijinitdre ale acesteia au In comitetul parochial: 1) I. Petric, 2) ţinâ sâmă de dorinţele Europei şi va renunţa âr Ancotmăny ooupându-se la loonl prim
u
v
promis, că vor da mâncări şi beuturî pen V. Voina, 3) Dr. V. Ssftu, 4) Gr. Beliissimus, la pretensiunile ei exagerate. al numărului de ieri ou aeâstă afacere scan-
tru numita petrecere, şi printr’asta Comi 5) A. Puroherea, 6) Seniuee 7) Ip. Ilasie- * dalosă, esolamă:
tetul e pus în plăcuta posiţiă de a pută vioî, 8) I. Trâmbiţaş, 9) T. Nicolau 10) los. „Tmes" face următârea soootâlă asu „Baronul Nopcsa este bânffyanismul
desface ou preţuri forte moderate între Maxim, 11) L. Nastasi 12) I. Bobanou, 13) pra pagubelor suferite de Grecia ou răs- întrupat, oel mai fioros ohip al corupţiunei,
participanţii la festivitate, darurile forte Ch. Orghidan, 14) I. Popeseu, 15) N. Ghi- boiul oontra Turciei: înaintea căruia nu este nimic sfânt deoât sen
oopidse, fără oa să aştepta eventuale su- rincea, 16) I. Puf, 17) N. Urzică, 18) N. L. 20 de milione lei valorea recoltelor timentalismul, materia şi egoismul. Aoeste
prasolvirl. PopovicI, 19) D. D. Furnică, 20) I. Coli- distruse; 18 milione lei valorea vitelor luate trebue satisfăcute necondiţionat, oăloân-
Societatea studenţilor români din Zii- ban, 21) Ars. Vlaicu, 22) D. Stinghe, 23) I. de Turci şi 40 milidne valorea recoltei vii- du-se în noroiG oele mai ideale instituţiunl
Aron, 24) N. O. Furnică, 25) N. Navres, tore, oare este de asemenea perdută.
ricll a ales pentru semestrul de vară urmă naţionale"......... ^
torul comitet: Preşedinte: Manase Dima, 26) I. A. Lupan, 27) G. G. Măzgărean, 28) In total dâr Grecia are o pierdere de * dr
D. Roncea jun,, 29) FL Pernea, 30) I. Giu- 78 de milidne de lei numai în Tesalia, fără
stud ine.; vice-preşedinte şi cassier: Eug. Iu oausa scandalelor dela operă s’a
văloă. a mai socoti celelalte părţi ale teritoriului
Gschlacht, stud. ing.; secretar şi bibliote făcut şi o interpelaţia în şedinţa de Sâm
car: E. I. Botez, stud. ing. In Epitropia parochialâ: 1) I. M, Bur- grec, cheituelile cu trupele şi îndemnisaţia bătă a dietei de cătră Vişantai Soma oă-
bea 2) D. 1. Pascu 3) St. Stinghe 4) E. pe oare eventual o va plăti Turoiei. tră ministrul de interne. Intercelantul a în
Kneipp a murit. Sebastian Kneipp, per- Na vrea jun.
feoţionatorul ourei renumite, ce portă numele şirat tâte soirile publicate în diare referi
In Delegaţiunile şcolare: 1) I. Petric, tor la scandalosa afaoere, cerând dela mi
lui, a murit în Worishofen. El s’a născut 2) V. Voina, 3) Dr. V. Saftu, 4) A. Lupan, Scandalul dela Opera din Budapesta. nistru să erueza faptele şi decă ele se vor
la 1821 în Stefansried, a absoîvat teologia 5) St. Stinghe, 6) I. Seniuee 7) D. I. Pascu, — Baronul Nopcsa, — dovedi, să pedepsâsoă după merit pe făp
în Miinchen, a fost sfinţit de preot la 1852 8) L. Nastasi, 9) Ars. Vlaion, 10) G. Na-
în 'Worishofen, unde după doi sni la 1855 vrea jun., 11) I. A. Lupan, 12) D. Stinghe, In şirul scandatelor petrecute de-o tuitor. Ministrul Perozel, nefiind de faţă la
a ooupat postul de preot. La 1848 îmbol- 13) N. Navrea. seriă de ani înc6oe în faimâsa capitală ji- interpelaţia, nu s’a dat înoă răspuns.
năvindu-se şi-a luat refugiul la cura ou dano-maghiară, un loc de frunte va ocupa Mai amintim, oă baronul Nopcsa se
Alegerea s’a terminat înainte de 12
apă, al cărei efeot simţindu-1, a desvoltat’o de sigur cel mai nou şi mai revoltător încâroă a desminţi faimele răspândite des
ore, âră scrutininl a durat pănă aprope la
şi sistemisat’o. Sebastian Kneipp s’a bolnă 1 oră d. a. scandal descoperit la Opera maghiară din pre el.
vit de câte-va luni aşa, că în fiă-oare mu- Budapesta, aoâstă palestră a Muselor ma
ghiare, pentru-core se risipeso au de an L i f t e r , a t a a * * ă .
mont se aştepta soirea despre mârtea lui.
atâtea deci şi sute ele mii.
Armistiţiul şi pacea. In editura librăriei Oarol Milller diD
Pălmuire în Senatul spaniol. Se scris Autorul scandalelor este baronul Nop Buourescî a apărut: Notită despre viâţft şi
•din Madrid, că în şedinţa dela 21 Maiu a csa Elek, intendantul Operei unguresol. Cu activitatea politciă şi literară a lui Ion
Luptele au încetat în Tesalia
Senatului, s’a întâmplat un vehement atac Gliicn, de Gheorge Adamescu, profesor la
şi stegurî albe, ridicate pe cele doue trei crime e învinuit acest surcel al faimâ-
de vorbe între ministrul de aşterne prinţul gimnasiul „Şiooai" din Buourescî. — Bro
linii ale armatelor beligerante, ves sei aristocraţii maghiare: că a vătămat în şura pârtă în frunte portretul ferioitului
Tetuan şi senatorul Gomas. Eşind din sala mod revoltător morala, a aruncat prin fap
tesc armistiţiul. Ghioa, a căruia viâţă şi aotivitate e ară
Senatului, ei au oontinuat ou cârta, când Telegramele cu data de 22 Maiu tele lui o umbră ruşinosă asupra instituţii tată în aoâstă broşură pe scurt, dâr lămurit
ministrul Tetuan aplică pe obrajii lui Go lor culturale maghiare, şi a abusat în mod şi din tâte punctele de vedere. Preţul 50
din Viena, Paris şi Londra spun, că
mas o straşnică palmă. In urma aoâsta bani (25 cr.)
ambasadorii din Constantinopol ai nedemn de încrederea pusă în el. Etă cum: *
ministrul şi-a dat numai decât dimisia. Co-
tuturor puterilor au primit ordine S’a descoperit despre mândrul baron,
mas este unul dintre cei mai distinşi pro identice în ce chip se procedeze la oă a comis oele mai mari imoralităţi ou fe Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan
fesori dela universitatea din Madrid. a eşit deja de sub tipar în editura libră
tratările de pace. In sensul acestor tele baletiste şi oântăreţe dela Operă, se- riei H. Steinberg din Buourescî (Strada
îndrumări puterile nu pot se fia de ducându-le şi atentând, cu suoces ori ne- Şelari 18). Preţul 3 lei. Se pote procura şi
Foc pe mare. Pe vaporul de persâne
acord cu pretensiunea Turciei, ca sucoes, la demnitatea lor femeiască. Dis prin administraţia diarului nostru.
„Leona", oe circulă pe linia maritimă între
Grecia se renunţe la Tesalia, der tinsa şi înalta lui posiţiune, la care l’a pus
New-York şi G-alveston, după oum se sorie
cel mult se pot învoi la o rectificare încrederea regâseă, a oompromis’o şi a abu
din Cleveland, a isbuonit un foc puternic
a graniţei. De asemenea puterile nu sat de ea în modul oel mai murdar, folo- D I V E R S E .
tocmai când vaporul se afla în mijlocul
pot se se învoiască la pretensiunea sind’o pentru scopuri imorale.
mării. Focul a făcut mari pagube, âr din» Femei CU pantaloni. Marea catastrofă
esorbitantă a Pbrtei în cee-a ce pri- „Egyetdrtds“ — al cărui colaborator
"tre călători 13 îdşî şi-au pierdut viaţa şi din ParisîşI are şi eaparteasa comică. Domna
vesce despăgubirea de resboiu. intern Ladislau Fdnyesi jun. declară în nu
trei matrozi au perit în flaoărl. Bagagiul Astie de Valsayre a înaintat o petiţiă cătră
Intr’aceea o scire din Atena co mărul de ieri, că ia răspunderea pentru
l
de pe vapor a fost asigurat oa / milion munică o telegramă a prinţului moş camera deputaţilor din Paris oerând, să se
2
dolari, vaporul însuşi cu 180,000 dolari,'âr tot ce a pablioat numita foiă în aeâstă afa permită şi femeilor a purta pantaloni, ceea
e
tenitor Constantin în care se cji° , cere — spune între altele, că o tîneră
călătorii fiă-care pretind dela societatea ce păoă acum lva fost interejis. Numita
că Turcii au luat de nou mai multe damă, oare aoum e angageată la Teatrul
-vaporului oâte 100 dolari de persână. d-nă îşi motiveză cererea, cjfoend> că pri
puncte strategice, pe cari le-au întărit, comic din Budapesta, s’a dus în Decemvre cina pentru oare atâtea femei au căcfot
Plioîoplastic în Braşov. D-lFranoiso Herb, er prin acesta au vetămat armisti 1895 în canoelaria intendantuki baron Nop jertfă catastrofei din Paris, este, oă ele
proprietarul acestei esposiţiunl, artistice oare ţiul. Grecii se tem, că la căs când csa pentru a-se angagea la „Teatrul naţio
fiind îmbrăcate ou roohii, n’au putut aşa
se află de câte-va <j^ 1° oraşul nostru, se vor reîncepe ostilităţile, Turcii nal", dâr nu l’a aflat aoolo. După câte-va
e
uşor să se refugieze dinaintea focului. Băr
ne face cunoscut, că cu diua de acjl înoepe s’ar afla în mare avantagiu, ar putb (jile intendantul a avisat’o să-l caute la lo
baţii însă, având pantaloni s’au putut mai
o repetiţiă a programului interesantelor ta uşor se cuprindă Lamia şi se strîngă cuinţa lui. Tînăra fată s’a dus la Nopcsa,
uşor mişca.
blouri de artă. Astădl, Luni, se vor arăta armata grecâscă între doue focuri. oare a primit'o într’uu mod surprin4 stor
splendidele palate ale regelui Ludovic II de Guvernul din Atena a comunicat lu de bine. Fata l’a fâout atent să fiă mai Proprietar: Dl*. Aurel Mureşiaim.
Bavaria; Mâne, Marţi 25 Maiu, Parisul; crurile acestea cu representanţii pu cu reservâ în purtarea faţă de ea, âr ba
Miercuri 26 Maiu ţhuiturile Rinului; Joi terilor şi şi-a reînoit protestul. Se ronul a sărit asupră-i, i-a prins manile şi Redactor responsabil: ©vegoriu Maior.