Page 53 - 1897-05
P. 53
MîctiMea, MiaiMsîrsţiîias^, „&azeta“ iese în Să-care Si.
îi Tipomli Aîfonamenio pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, pl&ţa ma?» Nr, 80, Pe un an 12 fl., pe şăao luni
Scrisori nefcaaaM» an h» 6 fl. t pe trei luni 3 fl.
p<rtm*Bo. — Maiuwaripto au am N-rii do Dumineci 2 II. pe an.
Oirima*. Pentru România si străinătate;
lRSEfiÂTE se prixieao In Admi-
Hlîtrajluno în Braşov ţi la nr- Pe un an 40 franci, pe ţ6ss
mătărele Btrour! de anuaolur!: luni 20 fr., po trei iunî 10 fr.
In Viemi: if. Dur.fx, JSeinrick N-rii de Dumineoă 8 frânai.
BchaUk, Rudolf Jfojss, A. Opptliks Se prenumără la tăte oflciele
Nnohtolger; Anton Oppilik, J. poştale din Intru şi din atară
Jkmnmcr, In Budapesta: A. 7. ai la dd. colectori.
(hldbergerg, Ickstein Bernat; In ^meatul pentru Brasor
Bucuresci: Agence Ilava*, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
oursaie de Boumanie; în Hara- tărgnl Inului Nr. 30 etagiu
bar&: Karoiyt de Utbmann,
I.: pe un an 10 fl., pe şSse
Preţul ineerţiunllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe e ooidnă 3 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
KOcr. timora pentru o pubii- A liT UL JL.SZ- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tariiă ţi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Keclame pe padina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Braşov, Mercur! 14 (26) Mai 1897.
„Control" şi „directivă". narea nostră electorală, n’a fost mai face, va trebui într’un fel sâu A u t o n o m i a
luată în meritul cestiunei. altul se se pronunţe şi în meritul
Erî, pe când ni-am dat părerea De ce s'a tractat aici? Numai acestei importante şi grave cestiunî. Sub acest titlu fbia bisericesca
cu privire la declaraţia făcută de de aceea, dăcă erau îndreptăţiţi seu din Blaşiu se ocupă în numărul seu
d-1 viceşpan al comitatului Braşov nu alegătorii români să ţină o în din urma cu cestiunea convocării
la interpelarea în cestiunea oprirei trunire publică? Autoritatea comu Eată resoluţia, despre care am Congresului catolic. Ea accentueză
întrunirei române electorale, ce fu nală a <fis : sunteţi îndreptăţiţi; fiş- amintit mai sus, dată la recursul cu deosebire estrema gravitate şi în
sese conchiămată pe cfiua de 22 Oc- panul însă a venit şi a <fis cătră au ce a fost înaintat în contra opririi semnătate ce-o are pentru biserica
tomvre 1896, nu ne era încă cunos toritate: opresce-i de-a se întruni, adunării electorale române: română unită convocarea acestui
cută resoluţiunea de mai jos la re căci n’au îndreptăţire! Şi a motivat Nr. 2671-1897. Congres.
cursul înaintat atunci in contra acâsta afirmând, că „întruniri elec Domnului Dr. Aurel Mureşianu Etă cum apreciază „Unirea" din
opririi. torale, conchiămate după naţionali în L o o. punctul său de vedere situaţiunea în
Nimic nu pote se ilustreze mai tate, în general nu pot fi permise". urma convocării amintite. Dăm aici
Disposiţiă, respective deoisiunea cu partea esenţială a articolului său,
viu cele ce le-am desfăşurat în nu întrebăm acum: nu este acesta
prinsă în acâsta hârtiă, vi se comunioă spre care atinge cestiunî de mare gravi
mărul de erî asupra metodei abso- o disposiţiă luată în meritul cestiu
lutistice, care se practică faţa cu nei do cătră organul de control al conformare şi luare la cunosoinţă. tate; ce trebue se fiă temeinic dis
noi Românii în cestiunî atât de în guvernului? B r a ş o v , 12 MaiO 1897. cutate şi lămurite:
semnate de libertate şi de drept Nu impbrtă de loc pe ce cale Căpitănia orăşenâsoă „E anume convingerea nostră, că fap
constituţional, cum este cestiunea s’a făcut acea disposiţiă şi dâcă ea Hiemesch m. p. tul convocării congresului formâză un eve
despre care se tractâză—decât acesta a fost numai o „directivă" dată au căpitanul oraşului. niment de o însemnătate estra-ordinară în
resoluţiune, înmânată în decursul cji- torităţii „subalterne"; ajunge, că prin- Eată disposiţia sâu deoisiunea despre istoria bisericii nbstre greoo-caţolice române
lei de erî. tr’ensa de fapt s’a oprit întrunirea şi că pbte constitui un punct de plecare
4 oare e vorba mai sus în textul original
Spre lămurire observăm, că pre permisă de lege şi, prin urmare, maghiar: pentru o seriă de evenimente forte îmbu-
cum este cunoscut cetitorilor noştri, s’a călcat însă-şî legea şi cercul de curătora. Dâcă va sucoede a organisa au
în contra oprirei din 22 Octomvre, competenţă al autorităţii comunale, Nr. 290—1897. tonomia provinţei nostre biserioesol astfel,
ce s’a făcut în urma unui ordin fiş- circumscrisă de lege. Tekintetes Hiemesch Ferenez varo si foka- pe oum cer interesele ei adevărate, atunci
pitâuy urnek
pănesc de cătră aceeaşi autoritate .-Pe noi, cei cari am fost loviţi putem privi liniştiţi în viitor, şi o eră de
H e 1 y 11.
poliţienâscă, care cu câte-va ore mai şi împiedecaţi în validitarea drep rodnice suocese va răsări pentru biserica
înainte dăduse permisiunea în scris tului de întrunire prin acea disposi Dr. Muresian Aurel helybeli lakos nostră. Din contră, decă organismul auto-
pentru tinerea adunărei, s’a înaintat ţiă fişpănescă, ne privea numai şi âltal mult âvi Ootober h6 22-ân egybehitt nomio al bisericii catolioe s’ar face astfel,
recurs din partea convocatorului în numai acest resultat. De aceea şi gyiilâs târgyâban mult evi Octob er h6 22-ân în cât să nu fiă scutite tote interesele bise
trunirei în terminul prescris, cu ru- recursul înaintat s’a ocupat cu tote 749 szâm alatt kelt intâzvânyem ellen az elol- ricii nâstre, atunci numai la rău ne-am pută
garea, ca acest recurs se fia presen- momentele, care au produs resulta- nevezett âltal benyujtott felebbezâst rnagvar aştepta.
tat la forul competent. tul negativ şi în consecenţă s’a ce kirâlyi Beliigyminister Ur O Nagymâltosâga „A esplioa mai pe larg acest luoru, e
Precum vedem din resoluţiunea rut în el, ca forul superior com folyo evi Âprilis ho 26-ân ^ /1897 szâm
ou totul de prisos. Tocmai de aceea ore-
de mai jos, recursul a fost înaintat petent ae decidă în meritul ces alatt kelt rendeletevel visszautasitotta. dem, că nu va fi nimeuea, oare să nu re-
de cătră căpitănia orăşenescă la mi tiunei. Mert az idâzettintâzvâny nem tekint- ounbscă împreună ou noi estrema gravitate
nistrul, er nu la forul competent de Acesta vedem, că nu s’a întâm heto az iigy erdemeben hozott, s a feilet- şi însemnătate a erei proxime, ce ni-s’a des
prima instanţă. Ministrul de interne plat. Recursul a fost înaintat de au valo kozlâsre szâut hatârozatnak, hanem chis prin convocarea oongresului.
răspunde acum, ca respinge recur toritatea poliţienâscă la ministrul de foispâni ellenorzâsi jogombol kifolyolag az
sul, deorece măsura luată de d-nul interne şi acesta declară, că în con „De altă parte convocarea oongresului
alantos hatosâgnak adot irânyitâsnak, xnely ne şi îmbucură, pentru oă prin asta ni-se
fişpan a fost numai o „directivă" dată tra disposiţiei organului seu de con
ellen felebbezâsnek helye nincsen. dă şi nouă prilej, oa întărindu-ne prin esem-
autorităţii inferiore în puterea drep trol nu se pbte apela. Decă am trăi
Errol tekintetes vâros fokapitâny urat plele înaintaşilor noştri să nisuim a ne câş
tului său de control şi nu se pote într’un stat de drept, unde consti vonatkozâssal mult âvi November ho 7-en tiga şi pe sănia provinţei nbstre biserioesol
privi ca luată în meritul cestiunei, tuţionalismul nu este numai o frasă 6962/1896 szâm alatt kelt felterjesztâsâre aoea autonomie proprie şi deosebită de ori
de unde ar urma, că contra acelei gbla, ar fi fost de-ajuns o simplă tele
disposiţiunî seu directive nu se pbte gramă adresată ministrului de interne az iratok visszazârâsa melett tovâbbi sza- ce altă autonomie, care au oerut’o părinţii
bâlyszerii eljâiâs vâgett ârtesitem, noştri în anul 1850, în sinbdele electorale
face recurs. asupra nedreptăţii şi a ilegalităţii
Cu alte cuvinte, se spune, că comise prin oprirea adunărei, ca se B r a s s o , 1897 âvi Majus ho 6-an. din 1868 şi 1893 şi în sinodul arohidieoesan
disposiţiunea fişpănescă, despre care ordone cea mai severa cercetare şi Maurer s. k. din 1869.
e vorba, nu era menită a se comu se fiă traşi la răspundere cei ce au foispân. „Stăruinţele înaintaşilor noştri atunci
nica celor, pe cari îi privia, ci avea călcat legea. Aici însă, sub fericita Pe românesoe: au rămas lipsite de succes, pe cum lipsite
să fiă numai o măsură luată extra oblăduire ungurâscă, nici măcar la Nr. 290-1897. de succes au rămas şi stăruinţele catolicilor
legeni, pentru a da directivă autori un recurs amănunţit şi basat pe cele Onor. Domn Francisc Hiemesch, căpitan de ritul latin de la anul 1848 şi pănă în
tăţii comunale, cum să procedă în mai puternice motive nu se dă un superior al oraşului cjilele nbstre. Să sperăm, că dbr acum vom
caşul dat contra legeni. răspuns cuvenit, ci se repetă ârăşî în L o c . fi mai norocoşi şi ei şi noi. Speranţa ne-o
Ya vedă şi va recunosce orî şi stereotipul „vissza utasittatik", lu- In afacerea adunărei oonohiămate la răfimăm mai întâia în bunul Dumnecjeu,
apoi în Scaunul Apostolic, după aceea în
ce om nepreocupat, că în resoluţia ându se încă în apărare ilegalitatea 22 Octomvre anul trecut de cătră loouito-
\
acesta, dată la recursul amintit, se sevîrşită. Pbte nici că l’au cetit, mai rul din loo Dr. Aurel Mureşianu, Escelenţa oorul epiacopesc şi în fine în noi, turma
credincioşilor bisericii nbstre.
declară dreptul de control, ce-1 are ales că a fdst scris în limba româ- Sa d-1 ministru de interne reg. ung. a res
fîşpanul, ca un fel de putere auto nescă, ci ministrul a decis probabil pins reoursul îndreptat în oontra disposiţiei „Dumnecfiu nu va părăsi pe oei slabi
ritară, în contra căreia nu esistă re numai pe basa unui raport al or mele ou data 22 Octomvre 1896 nr. 749 şi nu ne va lăsa, oa să fim înghiţiţi de oei
media legal. Pe când ministrul este ganului seu de control, ceea ce pare de cătră numitul domn prin deoisiunea sa tari. Scaunul Apostolio va stărui pentru
responsabil, pe atunci organul lui a resulta chiar şi din textul reso* de dto 26 Aprilie 1897 nr. ^1. păstrarea autonomiei, ce a garantat’o, când
de control, fîşpanul, este declarat luţiunei. a reînfiinţat veohea nostră mitropolie şi a
Pentru-oă oitata disposiţiune nu se
neresponsabil din partea aceluiaşi C’un cuvânt, ministrul cu orga scos’o de sub iurisdioţiunea ori oărei alte
ministru, aşa că pbte ingera în cer nul seu de control din comitat stau pdte privi ca luată in meritul cestiunei, şi ca biserioî. Corul episoopeso în faţa interesu
cul de competenţă al organelor co ■sub aceeaşi căciulă. Pişpanul a pri o decisiune destinată a-se comunica părţii pri lui mare şi comun al bisericii se va strînge
munale şi administrative, fără ca să mit tot aceeaşi „directivă", care a vate, ci este a-se privi numai ca o directiva în jurul mitropolitului şi umăr la umăr va
potă fi tras la răspundere. dat’o mai departe autorităţii „sub dată autorităţii subalterne în urma dreptu ajuta a apăra drepturile garantate, sano-
Acâsta este formula cea mai alterne". lui meu de control fişpănesc, er contra aces ţionate şi nepresoriptibile ale provinţei n6s-
nouă a absolutismului, ce se prac Unde rămâne însă atunci le teia n’are loc recursul. tre autonome române greoo-catolice de
tică sub masca constituţională de gea? Unde cercul de competenţă Despre aoesta înounosoiinţez p9 On. Alba-iulia şi Făgăraş. Eră noi toţi pentru
sus în jos. legal al autorităţilor? Unde rămâne d-n Căpitan superior al oraşului cu refe unul şi unul pentru toţi vom sări. Şi de
rire la represeutaţia dela 7 Noemvre 1896
Ceea ce apare mai ciudat în constituţia şi ordinea de drept în s’ar cufunda pământul, pe noi întrepic}! ne
nr. 6962, pe lângă retrimiterea aotelor pen
resoluţiunea amintită este afirmarea, stat? va afla întru apărarea drepturilor nbstre
că disposiţia, prin care fîşpanul co Suntem fbrte nerăbdători a primi tru a face paşii ulteriori presorişl. sfinte. Şi dăcă trădători s’ar afla, îi vom
mitatului Braşov a răsturnat deci- lămuririle de lipsă dela forul admi B r a ş o v , 6 Maiu 1897. nimioi ; şi dăoă slabi s’ar găsi, îi vom da
siunea luată pe basa legei de cătră nistraţiei comitatului nostru, care în Maurer m. p. de laturi; şi dâcă viaţa ni-s’ar oere, o vom
autoritatea comunală şi a oprit adu urma paşilor, ce s'au lăcut şi se vor fişpan. da ou dragă inimă.
