Page 54 - 1897-05
P. 54
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 106.—1897.
„Una însă nu vom da, una nu vom neralii Vlădesou, Barozi, Brătianu şi Var- disposiţiunile testamentare ale fundatorilor. Cognetti. Muncitorii socialişti au fost con
jertfi: autonomia întrâgă, propriă şi neatîr- diadi, patru aghiotanţl şi de toţi ataşaţii Ar fi de dorit, ba necesar chiar, ca Ges duşi în deputaţiune de Cognetti, care pă
natâ a provinţei nostre bisericesoî române militari srăinl în mare ţinută. tiuni atât de grave să se dea publicităţii şind pe estrada, pe oare se afla regele, a
11
greoo-oatolice de Alba-Iulia şi Făgăraş . Mai întâia a defilat d-1 general Arion, şi să se lămurâscă din partea celor oompe- cŢs prinţului de Turin să provooe pe rege
tenţl. a spune câte-va ouvinte socialiştilor. Prin
comandantul corpului II de armată, oare
ţul însă n’a cutezat a face aoâsta. Atunci
după ce a salutat cu sabia pe M. Sa, a Ungurii pentru Turcii răniţi în resboiu.
0 deputaţiune de Bosniaci la Viena. treout ou calul alăturea de Suveranul. Soim, oă foile unguresol au fâout un apel profesorul păşi îndrăsneţ înaintea regelui
Au defilat apoi: oătră Maghiari pentru a veni în ajutorul şi i-a (Ţs. — „Majestate, dă-te jos de pe
K
Oâte-va luni înainte de asta o depu- tribună şi cŢ oâte-va ouvinte munoitorilor .
Şeâlele militare, şoâla de poduri şi Turcilor răniţi în răsboih, prin oolectarea
8
taţiune compusă din Bosniaoi s’a dus la Regele răspunse cu linişte. — „Deja ® t®
şosele precum şi institutul medico-militar. de ofrande. Nu seim, ce resultat va fi avut
monarohul în Viena, ca să se plângă con târrŢu, aoum n’o pot face, fiind-oă prinţe
Corpul al II de armată în ordinea apelul, căol vre-o dare de sâmă n’am ce
tra traotării barbare a guvernului bosniac, sele s’au depărtat. Mâne însă voiă fi gata
următore: vânătorii, trupele de infanterie, tit în privinţa aoâsta; se vede, că mai
oare nu respectă nioî drepturile private, a primi deputăţia muncitorilor *. Profesorul
1
de geniu, artilerie, compania luorătorilor mare a fost vorba, decât trâba. De-altmin-
nicî libertatea personală, persecută şi asu- îşi ieşi din ţîţînl şi striga în ton pătimaş
arsenalului, compania de pompieri şi în trelea apelul s’a făcut numai după oe şan
presce în mod tiran pe oei mai fideli supuşi cătră rege: — „Majestate! D-ta ai mare
fine cavaleria oompusă din reg. 4 roşiori, sele învingerei au înoeput a-se arăta oe
ai Majestăţii Sale. neoesitate să-ţi oâştigî popularitate. Tatăl
regimentul 3 călăraşi şi de divizionul de partea Turcilor. Acum, când răsboiul este
Guvernatorul Kăllay a făcut tot po gendarml călări. pe sfîrşite, pe UDgurI i-a cuprins şi mai vostru regesc, Viotor Emanuil, n’ar fi răs
sibilul, ca deputăţia să nu fiâ primită de a puns astfel**. Umberto aruncă o privire
A. S. R. Principele Ferdinand, fiind mare dragoste faţă de „naţiunea soră . Din
monaroh, ci pe sub mână a comandat la bolnav, nu a luat parte la defilare. nou au început să facă apeluri prin cjiare, aspră asupra lui Cognetti, prinţul de Turin
Viena o altă deputaţiă, care luându-se la păşi la mijloc, âr regina şopti regelui —
Defilarea terminată, M. S. Regele şi arătând cea mai mare simpatiă pentru
cârtă cu cea dintâifi — nicî una, nici alta „Espedâză pe acest om fără oresoere!**
Regina şi întrega Curte s’au întors la Turci, Preşedintele „Reuuiunei regnioolare**
n’ajunse să vâdă faţa domnitorului. Prima Cognetti aucjând acâsta îş! rupse de pe
Palat. a farmaciştilor din Ungaria, cu Bumele
deputaţiă s’a văcjut astfel neoesitată a-şî piept însemnul monarohio aruncându-1 la
Săra s’au tras focuri de artificii în Zborag Bâla, apoi preşedintele oorporaţiunei
lăsa Memorandul, care cuprindea plângerile pioiorele oratorului sărbării. El a fost pus
dosul gărei de Nord la looul cjis „Proco- farmaceutice din Budapesta, Jârmay, şi
Bosniaoilor, in cancelaria cabinetului de sub acusaţiun9 pentru laesa-majestate.
poaia şi în Cişmigiu, de şi lumea se gră (Ţaristul neaoş maghiar Lâw au adresat un
w
unde s’a retrimis la Serajevo guvernului
mădise la rondul II dela Şosea, unde se călduros apel cătră toţi farmaciştii, dro- Camerieră — milionară. In oomuna
pentru vindecarea plângerilor. Guvernul
elicea, că se va face mare iluminaţie. Ma gueriştii şi fabricanţii de bandagii, rugân- Dăgli din comitatul Vesprim a produs mare
bosniac a negat simplamente faptele cu
sele de âmenî venite la Şosea au fost însă du-i să dăruâscă pentru ostaşii turci răniţi sensaţiă norocul orb ce-a ajuns pe-o fami
prinse în Memorand, şi, în loc de-a lecui păoălite, căci dela bufetul dela Şosea în în răsboifi bandagii, der darurile să le facă lia săracă din acea localitate. Una dintre
răul, a început să persecute din nou pe
colo nici lămpile electrice nu ardeau, iute, cel mult pănă în 10 Iunie, căci altfel fiicele locuitorului Ioan Cseke, s’a dus de
subscriitorii lui, lipsiudu-i cu forţa de oficii,
Stradele capitalei au fost sera frumos Ungurii pierd ocasia de a-şl manifest.» sim oâţî-va ani la New-York c’un bătrân forte
blamându-i şi arestând chiar pe unii din iluminate. Afluenţa era enormă. A.bia pe patia faţă ou învingătorii! Aici se potri- bogat, oare în urmă o luâ în oăsătoriă.
tre ei.
la orele 12 a început lumea a se risipi. vesoa de minune povestea vitezului Gaga- Peste scurtă vreme bogatul amerioan muri
Aceste stări asiatice însă n’au putut mo, vaivoda Ţiganilor, care ţine tot-dâuna testând tinerei soţii o mare fabrică şi 1
rămâne în seoret. Mai multe (Ţnre francese, cu oel mai taro. nnlion de dolari. Din New-York a sosit
germane, rusesc! şi oehice s’au ocupat ou tra
scrisore la Dâgh, ca întrega familiă să
tamentul barbar la oare sunt espuşl Bosniacii, — 13 (25) Maiu. Alegere sângerosă în Croaţia. Din pl9ce la America şi să se bucure din co
şi astfel Kâllay a fost nevoit să dea espli- Membrii Comitetului, Epitropiei paro- Agram se anunţă, că la alegerea din Bos- losala avere în moştenirea căreia a ajuns
oaţiunl. Ei le-a şi dat într’o gazetă ofioiâsă chiale şi membrii îu Delegaţiunile şcolare njaci s’a întâmplat un atac sângeros între fiica lai I. Cseka, e&re înainte cu câţî-va
popor şi miliţiă. O mare mulţime da opo-
vienesă, dâr nioî pe departe n’a voit să r9~ la biserioa sfintei Adormiri din Braşov- ani fusese camerieră în Budapesta.
cunosoă în totalitatea lor plângerile Bos Cetate au fost alaşî următorii Domni: siţionall a svîrlit cu pietrii asupra miliţiei
niacilor. Kâllay a motivat suprimarea sen I) Bartolome-ifi Baiulescu. 2) Petru Nemeş. şi gendarmeriei, rănind pe mulţi dintre Starea semănătorilor la noi. Aoum
timentului naţional şi amestecul său illicit 3) Diamandi I. Manole. 4) George B. Pop. aceştia. In urma acesta oonducătorui mili când din tota părţile aucjim tânguiri des
în afacerile bisericesol şi scolastice ou mo 5) Constantin de Steriu. 6) Mihail Stănescu. ţiei a provocat mulţimea să se împrăscie, pre ploi mari, grindină, fartunl, zăpadă etc.
tivul banal, că poporaţiunea bosniaoă gra- 7) Neculae Fluşturean. 8) Victor Popescu. dâr poporul opunându-se, s’au desoăroat ar credem, a fi de interes a faoe un tablou
vitâză spre vecini din drepta şi stânga 9) George Nioa. 10) Niooiae Duşoiu. mele asupra lui. Mai mulţi dintre popor după foia economică ofioiosă, despre sta
(Serbia şi Muntenegru), din care pricină a II) Teodor Spuderca. 12) Dr. George Ba- au căcjut morţi şi răniţi, âr alegerea a fost rea actuală a sămănăturilor din Transil
întrebuinţat t6te mijlooele ca să sugrume iulesou. 13) George M. Zănesou şi Notar suspendată. vania şi Ungaria. Grâul prin ţinuturile ţăr
şi ucidă în Bosniaoi sentimentul înrudirii D-1 Vasile Goldiş. Alegerea acestor Domul mului stâng al Dunării începe a înspica.
de rassă. s’a săvârşit prin vot secret, şi a fost apro Manevrele dela Totis. „Neue Freie Anotimpul ploios şi rece, pănă acum grâul
Pessa** află, că Majestatea Sa monarehul i’a suferit mai bine, dâr aoum influinţa
Insă violenţa şi forţa, ca pretutindeni, bată de Ven. Consistor din Sibiiu.
va lua parte, pe la finele lunei August, la strieăoiosă a anotimpului începe a-se arăta
a născut, reacţiune şi oposiţie în tabăra
Alegerea de întregire pentru represen- marile manevre, ce sa vor face la Totis în mod simţitor. Pe multe loourl grâul
Bosniaoilor şi Herţegovinenilor, aşa că nu
tanţa comunei Braşov în cercul al IV-lea în Ungaria. La aceste manevre vor asista, începe a îngălbini şi nu pote să se des-
mărul oelor nemulţămiţl cresce din di în
electoral Braşovul-vechiu, se va face Sâm cum afirmă (Ţarul vienes, împăratul Ger voite deplin. Din causa umccjelei prea mari
(jh Contra stărilor insuportabile şi pentru
bătă în 29 Maiă n. o. Preşedinte electoral maniei, regele Albert do Saxonia, regele buruienile l’au copleşit. De asemenea şi să-
sanarea relelor oe-i bânt.ue, ei au trimis la
este presbiterul lohonn Hubbes, locţiitor Caroi al României şi regele Alexandru al cara. Fe ţărmul drept al Dunării grâul este
Viena o nouă deputaţiune, căreia i-a suoces
de preşedinte predicatorul Gustav Sohiel. Serbiei. După săvârşirea acestor manevre, aprope tot înspioat; e desvoltat deplin şi
— cu ajutorul mai multor bărbaţi fruntaşi
împăratul Wilhelm al Germaniei şi pote bine înfrăţit; pe unele Joourl numai, a ră
cehi şi poloni — să între la monarohul şi Persecnţiune şi ingerinţă pecătosă.
şi împăratul Austriei vor lua parte la vâ- mas înapoi din causa râoelei. Săoara sa
să-i predea plângerile ou mii de iscălituri. Pilele acestea s’a presentat în Redacţia
nătorile organisate la Bellye de arohi- arată bine. Intre Dunăre şi Tisa din causa
Sa crede, că monarohul va cerceta nostră tînărul Iustin C. Iuga, student în duoele Frederio şi cari vor dura mai prea multelor ploi şi a răoelei, sămănătu-
fundamental îndreptăţirea plângerilor bos clasa a Vl-a a gimnasiului român din loc, multe (Ţie. rile sunt slăbuţe; încep a îngălbini, a se
niace. în a căror adevărătate pare a nu se plângendu-ni-se, că „ministrul i-a subtras rări şi se ruginesc. Mai mult sufer sămă-
mai îndoi acum. stipendiul familiar de 60 fl., ce-l avea din Consiliul comunal din Viena a hotărît,
fundaţiunea Alutană şi din care se susţinea năturile pe şes. Pe ţărmul drept al Tisei
Bosniacii au tradus Memorandul lor să îneiinteze monarchului un memorand, în peste tot grâul e bine desvoltat. Puţin au
la studiu“. Despre acest tînăr s’a mai scris
şi în limbile: franoesă, rusâscă, germană care ia posiţiă oontra obstrucţiunii, oe se stricat răcelile dela începutul lunei curente.
la timpul său. El a fost dat afară anul tre
şi italiană şi l’au trimis fiarelor europene face de oposiţiă în camera deputaţilor. Se Pe unele loourl şi mai ales la şes, au în-
precum şi tuturor guvernelor, dela cari cer, cut dela gimnasiul din Gherla din moti crede, că monarohul nu va primi deputăţia gălbinit şi s’au ruginit, pe oâud la dâl să-
vul, că pe unii colegi români ai săi i-a în
ca în legătură cu cestiunea Orientală, oare oare va duce memorandul, deore-oe în mănăturile mai bune s’au culcat la pământ.
demnat, să nu mai porte pe piept nisoe
se va desbate într’un viitor Congres, să acesta se spune, oă pricina pentru-care se In comitatul Gomor strică sămănăturile
piese comemorative, atârnate de-o pantlică
traoteze şi cestiunea Bosniei şi Herţego- face obstrucţiun6a este esmiterea ordina- muscele de Hessa, âr în oomitatul Ung
vinei. tricoloră maghiară, pe care directorul gim- ţiunei despre limba cehioă a cărei retragere
nasiului le împărţise între studenţi spre a o cere consiliul comunal vienes în frunte ou goropişniţele. In ţinuturile din partea stângă
1
se „decora * din incidentul serbării mile Lueger. a Tisei sămănăturile se desvâltă şi înfră
Serbarea tjilei de 10 Maiu în BucurescT. niului, luându-le însă în schimb câte 6 cr. ţesc frumos. Pe locurile mai jose însă,
dela fiâ-care, N’a fost de ajuns, oă l’au dat Emigrări din Galiţia. Numărul emigră unde au fost prea multe ploi, se îngălbi-
piua de 10 Maifi a fost serbată, ca neso şi se strică. In Ungaria, de-alungul
afară pentru aoâsta dela gimnasiu, dâr, rilor din Galiţia în Amerioa se îmulţesoe pe
în toţi anii, după programului obicinuit, cji ce merge. De present pământul promi Mureşului, înoă e forte multă ploie; pe
după oum ni-se spune, guvernul a cerut în
1
sorie „Timpul *. siunii este Canada. Unele gări din Galiţia unele locuri sămănăturile sunt ouloafce la
urma aoâsta dela Consistoriul din Blaşiu,
Stradele prinoipale au fost frumos îm gem de mulţimea emigranţilor şi ce e mai pământ, âr pe altele au îngălbinit ou totul.
ca să-i subtragă tinărului şi stipendiul, ce-l
podobite. O mulţime imensă staţiona pe ave8, Der fiindcă stipendiul era familiar, şi interesant, de astă dată nu emigreză omeni Rugina se estinde forte repede. Mari pa
stradele dintre Palat şi Dealul Mitropoliei. fiindcă tinărul satisfăouse tuturor condiţiu- din clasa oea mai săracă, ci sunt cei mai gube sunt din causa ruginei în comitatele:
La ârele 10 şi jum. cortegiul Regal nilor prevădute în literile fundaţionale ale mulţi din clasa a 2-a. Tot astfel stă luorul Gianad, Caraş-Severin, Timiş şi Torontal.
a plecat spre Mitropolie în bubuitul, tu .fundatorului, Consistorul s’a oreejut dator să-i şi în comitatele din Nordul Ungariei. In Transilvania sămănăturile înfrăţeso, iol
nurilor. confere stipendiul şi pentru anul şoolar colo Înspică; cu puţine escepţiunl ele se
Kneipp — n’a murii. Din WOrishofen desvoltă bine. Pe unele loourl grânele sunt
Serviciul divin a fost oficiat de I. P. curent.
S. S. Mitropolitul-Primat, încunjurat de Oum se vede, Consistorul din Blaşiu a se telegrafeză, că soirea despre mortea lui grase, aşa eă se aştâptă multe paie, dâr
Sebftstian Kneipp, răspândită de „Beriiner puţine grăunţe. Smgur numai în oomita
înaltul oier. venit din causa acâsta în conflict ou guver
Tagblatt şi înregistrată şi de noi în nu tul Făgăraşului, în cercul Şărcaia, se arată
w
După terminarea serviciului divin M. nul, oare în cele din urmă a recurs la vol-
mărul de ieri — nu este adevărată. Din rugină la sămănăturl.
S. Regele s’a uroat pe cal şi, însoţit de niciă, subtragând tinărului stipendiul şi adu-
contră pater Kneipp se simte acum mai
un străluoit stat-major, a luat drumul spre uându-1 prin acâsta în oea mai critică si-
bine.
Universitate. tuaţiune. Gasul se vede a fi fârte grav, Fondaţiunî şi donaţiunî. Cetim
Aci, în faţa statuei lui Mihaifi Vi- căci e vorba de-o ingerinţă păeătâsă şi ile Insultarea regelui Umberto. Cu ocasia în „Unirea** :
tâzul, s’a făcut defilarea trupelor. gală a guvernului, care tinde a se face desvălirei „Statuei Constituţiei“ din Turin Esoelenţa Sa D. Mitropolit Dr. F.
M. S. Regele era înoonjurat de d-nii stăpân peste fundaţiunile nostre naţionale regele italian TJmberto a fost insultat, în- Mihalyi pentru augmentarea fondului de
)
general Berendei, ministru de răsbel, ge şi împiedecă Consistoriile de-a pute esecuta tr’uu mod ne mai pomenit, de profesorul oonvict din dieoesa Lugoşului, care din.
