Page 55 - 1897-05

Nr. 106.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

oontribuirî benevole s’a început a-se în­ ou sfinţenia şi veţi fi neuitat între noi" eto. mai oei din liberala Românie pot avâ ve­ „Sarea", prelegere de Iulius Vaier loanovict;
temeia înoă la [1882, a făcut o fundaţiune După acestea părintele Dionisie a pre­ deri deosebite, contrare chiar, cu aoelea 8) „De unda provine sărăoia materială" şi
de 5250 fl. cu menirea ca cu acostă sumă dat adresa d-lui Bersan, a oăruia depărtare ale diplomaţilor Ţării... în parte şi oea morală a dascălului român",
(Va urma.)
să se cumpere un fund pentru zidirea oon- dintre noi o regretăm ou toţii. Dorim ami­ disertaţiă de Iuliu Val. IoanovicI; 9) Incas-
viotului, ori oa să se folosâscă spre zidirea cului nostru, ca în noul său post să se bu­ sarea taxelor restante şi verificarea proto­
S u l t a n u l . colului şedinţei trecute şi a acesteia; 10)
lui, âr oând atare edifioiu ar esista, atunc! cure de aceleaşi succese şi simpatii, ce le-a
să se întârcă spre aooperirea speselor de avut între noi! „ Contemporary Rewiev , o fâiă englesă Eventuale propuneri.
11
întreţinere a unor studenţi săraol români Unul dintre prieteni. Potrivit adunărei generale din 28
de frunte scrie următârele despre Sultanul
gr. cat. din diecesa Lugoşului în acel Martie a. tr. d-nii învăţători sunt rugaţi
Abăul-Hamid :
oonvict. Suma aoâsta de fundaţiune este a-şî achita taxele restante în fondul reu­
depusă într’o poliţă de asigurare a Esoe- Albanezii şi Aromânii. Situaţia se caraoteriseză cât se pâte niune!, despre oeea oe au fost rugaţi şi
de viiu prin împrejurarea, că Sultanul tră-
lenţei Sale, pentru oare însu-şl Escel. Sa Albanezii sunt răspândiţi mai peste provooaţl atât prin presidiu, oât şi prin
va solvi premiile pănă la capătul vieţei tot în partea sudioă a Peninsulei Balca­ esoe în oredinţa, oă politica sa va învinge oassar prin oirculare deosebite.
sale. — Altă donaţiune pe sâma diecesei şi va avâ rare resultate. De fapt nici odată P e t r o ş e n I , 6 Maiă st. v. 1897.
nice, dâr în masse oompaote ei se află în­
Lugoşului a făcut tot Esoelenţa Sa Metro- Sultanul n’a fost aşa de puternic, oa aoum. A. Stanca, Iulius Vaier IoanovicI,
tr’o regiune a Turciei, îu Albania, limitată E de observat, că nisuinţa principală a
politul Mihatyi, oedând în favorea „cassei preşedinte. notar.
la Nord cu Muntenegrul şi Bosnia; la Sud Sultanului este întărirea elementului moha-
dieeesane" din Lugoş O pretensiune a sa ou regatul Greoiei; la Est ou Macedonia
de 846 fl. — Fundaţiune de 300 fl, pentru şi Tesalia, âr la Vest cu Marea Adriatioă medan şi renasoerea vechei puteri şi auto­ ULTIME SOIRI
■diecesa Lugoşului a întemeiat d-1 Ioan Bo- şi Marea Ionioâ. rităţi a Califilor. Deja educaţia lui a dat
roş, paroch în Zabran şi asesor consistorial acâstă direcţia fiinţei sale întregi. Toţi mo- Atena, 24 Maiu. Guvernul gre­
In număr da aprâpe trei miliâne, Al­ hamedanii aprobă aoâstă direoţie, şi contra
pe oare P. S. S. episcopul Dr. Radu l-a cesc ajungând la cunoscinţa decla-
banezii profesâză oa oult trei religiunl: măsurilor luate faţă de Armeni n’au ridioat raţiunei lui Edhem-paşa, că pâte tracta
numit secretar inter’mal al său.
Majoritatea populatiunii e mahomedană; nioi o esoepţie niol fellahkii din Egipt şi nemijlocit cu Grecia, a făcut cunoscut
O fundaţiune fdrte frumâsă a lăsat
vre-o trei sute de mii şi cei cari se află nici Beduinii din pustie, ba chiar nici mo* representanţilor puterilor, că dedrece
apoi fericitul Mihail cav. de Trapşa, despre
prin Epir şi Albania sunt ortodoxl; oam hamedanii ou mare oultură din India.
care „Foia Dieoesană" sorie : Grecia încrede acestora ocrotirea intere­
tot atâţea sunt catolici şi looueso partea In însăşi Turoia ideile vechi au re-
Fundaţiunea Trapşa. „In 13 Mai n. o. selor sale, n'are cause de a-se dimite la
dinspre Scutari. năsout la nouă viâţă. Poporul turcesc, în nemijlocite tratârî.
s’a pertraotat la notarul publio din Caran­
sebeş lăsământul ferioitului în Domnul Mi- In privinţa originei, Albanezii se dau totalitatea sa, vede în creştinism pe cel La Termopile s’a ridicat deja
iail oavaler de Trapşa, fost loootenent ma­ de desoedenţl direcţi ai Pelasgilor. D-nul mai firesc duşman al său, isvorul tuturo- a doua zonă de apărare.
Hajdeu, în studiul său „Strat şi substrat *, năcazurilor sale. Pănă acum n’a orecjut, că
1
reşal campestru, cu oare oeasiune s’a cons­ Atena, 24 Maiu. Zona neutră a
tatat, oă densul nu şl-a uitat de biserioa se esprimă ast-fel asupra acestui punct: orl-ce atentat contra creştinilor, trebue pe­ fost delimitată. T6te trecătorile sunt
depsit îndată. De oând însă în Constanţi-
şi de nâmnl său româneso. Dorinţa sa fier­ „Pe Peninsula Balcanică, întru cât ne cuprinse în acâstă zonă, afară de
binte a fost ca sâ se deschidă la Caransebeş putem urca ceva mai sigur pe scara tim­ nopol a curs nepedepsit sângele a 12,000 cea turceseă, care este ocupată de
de creştini, mohamedanii se portă ou în­
o şcolă superioră de fete. Spre aoest scop pului ou ajutorul soriitorilor şi al monu­ Turci. Fiă-care din cele două armate
deol a designat suma de 5000 fl. ca legat mentelor, oiuoi-şâse-şâpte veacuri înainte credere nemărginită faţă de înţelepciunea s’au retras spre a-ae asigura o zonă
Sultanului.
pe sâma diecesei din Caransebeş, pentru-ca de Crist, ne întimpină două straturi etnice de 800 metri lărgime între cele două
Se crede, că întrâgă Europa creştină
din acest legat şi din alte eventuale legate învecinate: ginta greacă şi ginta tracică, lagăre.
tremură dinaintea Sultanului. Astfel a cres­
de asemenea natură să se creeze capitalul ambele suprapuse unui substrat oomun ne- Constantinopol, 24 Maiu. După o
cut ârâşl mare fanatismul în tâte cercurile
necesar la înfiinţarea şi susţinerea unei lasgio. OrI-cum, fie HamiţI, fie Samiţî, fie telegramă a lui Edhem-paşa trimisă
turcescl.
şcole superiâre. Tot ou ocasiunea pertrac­ Indo-Europenl, Pelasgii n’au fost Greci şi la ministeriul de răsboiu, Turcii au
tării lăsămentului marinimosa d-nă Aurelia n’au fost Traci, însă Traoii şi Greoii, des- Nu numai că Sultanul a sciut să se luat în posesiunea lor la Larissa,
de Trapşa năso. Kron a donat dieoesei in­ călecând în Europa, găsiră pretutindeni o arate oa calif, dâr a înfrânt puterea creş­ Farzalos şi Domokos dela Greci:
travilanele nr. 192 şi 183 din Caransebeş, grasă pătură pelasgioă şi pretutindeni s’au tinilor în Armenia şi în Asia-mică; de-o- 17 tunuri, 84,818 ghiulele, 95 căruţe
dată a consolidat şi armata. Nici odată
testate ei de adormitul ei soţ, în scopul amestecat ou ea, astfel oă ei soiau, oă nu cu cartuşe, 3169 pusei, 12,334 lă^i
promovării realisării dorinţei testamentare sunt Pelasgii, dâr sciau tot-odată. că se forţele de răsboiu turoesci n’au fost mai cu proviant şi alte obiecte pentru
a ferioitului adormit, adecă pentru şodla trag din Pelasgi, de unde aserţiunile cele bine întărite decât acum, âr fortificaţiile armată.
de fete." contrad'oătâre în aparenţă la scriitorii an- Dardanelelor sunt îndoit mai tari, deoât cu
doi ani înainte.
tioî, cari deosibeso forte lămurit pe Pelasgi, L i t e r a f u r ă i
pe Greoi şi pe Traci unii de alţii, şi to­ CoDtra Paşilor vechi şi oontra tine­
Secţiunea-Predeal a Ligei. Scriitorii şi ax'tiştii noştri. Oe pâte
tuşi adesea îi împleticesc la olaltă, rilor Turci, a orgauisat poliţ’ă secretă, care
Azuga, Maiu 1897. a manevrat 8şa de cu snooes, când Paşii fi mai interesant pentru orî-oine, mai atră­
„Cu acest prim raport de strat şi sub­ gător, deoât să scie cum luorâză scriiturii
Secţiunea Predeal a Ligei a ţinut adu­ strat se înoepe istoria Peninsulei Baloa- vechi sunt trimişi toţi în exil, âr Turoii ŞÎ artiştii noştri, în oe timp, şi oum, c«
tineri sunt aprope ou desăvârşire nimioiţî. luorâză acum, ce speră a lucra pe urmă,
narea generală în 6 (18) Maiu pentru a nice, şi se desfăşâră apoi de atunci, la in-
alege delegaţi pentru congresul Ligei. Au tervalurl depărtate, prin alte două rapor­ Sultanul a trebuit să se lupte şi ou oum ’şî-au început viaţa literară sâu artis­
tică, ce operă sâu om li-a derminat voca-
fost aleşi oa delegaţi din partea secţiunei turi, analoge: greutăţi finanoiare; dâr totuşi avea destui ţiunea, oe amintiri mai plăoute au, de ce
mostre: părintele archimandrit Dionisie, pre­ bani la palat pentru ceea oe era necesar.
„1) Peste oea mai mare parte din anecdote mai ouriose ’şî aduc aminte...
şedintele actual al seoţiunei; vioe-preşedin- Sultanul pâte privi ou mândriă la re- Răspunsurile la aceste întrebări, — răs­
stratul tracio, devenit la rândul său sub­
teîe Igcroseanu şi fostul ei preşedinte Ion sultatele anilor din urmă. înainte vreme a punsuri isoălite de cele mai însemnate nu­
strat, se aşâcjă Latinii, dând nasoere naţio­
Băbeş. trebuit să sufere mult din partea Europei me din literatura şi arta română — se află
nalităţii traoo-latine a Românilor; publioate în ultimul număr (21) al „Foii
După alegerea delegaţilor, membrii şi se promită multe reforme. Ou tote aceste
„2) Peste cea mai mare parte din pentru toţl pe lângă altă variată şi fru­
u
au ţinut de a lor dotorinţă să-şi manifeste el a mers neîmpiedeoat înainte. E drept,
stratul român, devenit la rândul său sub­ mosă matsriă literară şi ştiinţifică. Un nu­
simpatia şi recunoscinţa lor faţă de scum­ că asupra Cretei nu ma’ domnesoe, însă el măr 15 bani, abonamente ieftine ou premii
strat, se aşâclă Slavii, dând născare naţio­
pul şi valorosul ooleg, d-1 Bomulus Bersan, bucuros renunţă la acâstă insulă, care n’a gratuite. Administraţia 12 Pasagiul Român,
nalităţii româno-slavice a Sârbilor şi na­
şeful de pănă acum al gârei Predeal, nevoit fost deoât. o greutate pe OBpul Turciei. Bucurescl.
ţionalităţii româno-slavice a Bulgarilor.
a se depărta din mijlooul nostru în urma Câtă vreme va trăi Sultanul, siste­
„Din prima amalgamare — latinisa-
transferărei sale. mul creat de el va merge înainte. Dâr DIVERSE.
rea Tracilor — se sustrage numai neamul
S’a dat d lui Bersan o adresă de mul- chiar şi după mârtea lui fanatismul deştep­ Biserică în 20 de ore. Io foburg^
albanez, unicul 3upraveţuitor nemijlocit al
ţămire pentru eminentele servicii aduse sec- tat de el va fi tot mai neînfrânat... Sul­ Ravenswood din Chicago s’ realisat
ft
stratului anti-latin şi acela mulţămită oâ-
iţiunei nâstre. După ce d-1 secretar Bîpeanu tanul e acjl forte puternic, însă întreg creş­ luna trecută următorul cap de operă: In
ruia noi putem sci astăcfl, cam ce fel de
a rostit o mică cuvântare, s’a dat cetire tinismul îi desaprobă politica, înfierându-1 sourtul timp de 20 ore, ad oă dela răsă­
6
ginte a fost acea tracică, ceea ce n’am ritul sârelui şi pănă la miedul nopţei, s’a
adresei, âr după aoeea d-1 Jon Babeş într’o de tiran setos de sânge. Bine cunosce
soi aprâpe de loc, după puţinele date ling­ clădit şi înzestrat cu tote înstalaţiunile o
frumosă cuvântare o arătat meritele amicu­ acesta şi Sultanul, de multe ori vorbesce
vistice şi etnice, împrăştiate pe iei colea biserică de vre-o sută de pioiâre înălţime,
lui nostru. In urmă Preşedintele, părintele, despre acâstă părere ce domnosoe în lumea oonţinend 3000 de scaun© pentru oredin-
în literatura clasică".
archimandrit Dionisie, i-a înmânat adresa oreştină despre el — singură de oare se mai oioşl, înoăkj'tă prin trei oămine şi ilumi­
Dela căderea ultimului prinţ al Alba­
printr’o scurtă cuvântare adresată „Iubitului teme a<jl... nată ou electricitate, aşa încât a doua cji
niei, Schenderbei (1444), oonsoiinţa naţio­ a putut fi sfinţită şi predată enoriaşilor.
conluptător".
nală la Albanezi a căcjut într’o nefastă Locul, pe oare fu clădită, se afla într’o Vi­
„Dâudu-vi-se acâstă adresă din partea C o n v o c a r e .
adormire. neri încă în stare de maidan, şi nu puţin
Secţiunii nâstre prin mine" — cjise părin­ au fost surprinşi locuitorii din prejur oând
Halul în care i-au adus vicisitudinele Despărţământul Haţegului al „Reu­
tele Dionisie — „nu facem, decât a ne în­ s’au sculat din paturile lor Sâmbătă dimi-
timpului, desbinâudu-i prin religii, — lipsa niunii învăţătorilor români gr. or. din dis­
deplini o datoriă pentru noi, âr pentru nâţa şi s’au pomenit în faţa lor ou o bi­
de cultură si ast-fel felul cum se faoe pro­ trictul Devei" al arcbidieoesei transilvane serică atât de mare. Cu oâte-va (Ţie înainte
D-Vâstră o încurajare, ca şi mai departe
paganda, opun causei albaneze difioultăţl, îşi va ţinâ a doua adunare generală Mer- s’a încheiat contractul ou arohiteotul an­
să luptaţi cu aoelaşl patriotism, cu care aţi dâoă nu insuportabile, în orl-oe oas forte ourî în 21 Maifi v. (2 Iunie n.) 1897, în treprenor. El a îngrijit, ca întregul mate­
luptat pănă acum. Aoâsta este o prea mioă rial necesar să fiă adus la faţa locului pănă
grele de învins. şoâla din Petrila (parocbia de jos) la 10
şi neînsemnată dovadă de reounoscinţă din în sera de Joi, âr Vineri, la luminatul (fi­
partea nâstră în comparaţiă ou eminentele Drepturile, de cari se bucurară Alba­ âre a. m. Sunt poftiţi prin aoâsta la adu­ lei, au început să lucreze vre-o 500 omeni
•servioii, ce aţi adus Seoţiunei nostre şi în nezii mahomedani, egale ou ale Turcilor, nare, toţi membrii despărţământului, pre­ din tote categoriile; la 5 ore d. a au fost
cum şi toţi binevoitorii causei şcolare. gata zidurile, bine înţeles numai în roşu,
special causei naţionale. D-V6stră, în locul face ca cestiunea albaneză să fie forte pu­ aşa încât domnele din localitate puteau să
în care aţi stat până acum, aţi fost o punte ţin populară în Albania proprie. P r o g r a m u l : încâpă cu împodobirea interiorului ou ver-
de siguranţă pentru asupriţi şi pe acâstă Propagandiştii creştini, afară de impe­ 1) Cuvânt de deschidere, rostit de pre­ dâţâ şi etâgurl, după oe mai întâi fu aşe-
punte mulţi au trecut... Aoi, ca şi dinoolo> riul turcesc, fao propaganda lor după ve­ şedintele; 2) Lecţiunea 14, „A lo“, din ejat şi acoperişul. La ora 12 din nâpte
D-Yostră vă buouraţl de stima şi iubirea derile Statelor în care se află. Ast-fel, după abecedarul maghiar de Koâs şi Goldiş, pre­ fârte precis, îngrijitorul bisericei a încu­
iat uşile pentru a se odihni şi spre a fi.
tuturor, cari îşi iubeso neamul şi cari vă oât soiu, Albanezii din Italia au făout pro­ legere de Sim. Albu; 3) „Andreiu bar. de
gata de a-şl pregăti tot pentru tîrnosire,
ounoso şi, făcându-se odată istoricul sec­ puneri guvernului Crispi să intervie pentru Şagnna" din Istoria Patriei, şi 4) „Facerea
oare s’a şi făcut a doua cŢ-
ţiunei nostre, veţi fi trecut între cei dintâi ataşarea Albaniei la Italia ; cei din Greoia lumei" din Istoria biblică, prelegeri de G.
luptători ai ei. Vă duceţi dintre noi acolo, sunt aşa de înfocaţi ortodoxl, că n’ar cruţa B. Beitescu; „Vaca" prelegere praoticâ de
Proprietar: Dl'. Aurel Mureşiauu.
unde datorinţa de funcţionar vă chiamă, nici avere nici viaţa, oa să potâ vedâ pa­ Ioacbim Cerbicean; 6) Cele 7 operaţii cu
-.fiţi sigur însă, oă vă vom păstra amintirea tria lor oontopită cu ortodoxa Grecie; nu­ numerii dela 10 — 100 de G. Şandru; 7) Redactor responsabil: Gregoriu Maior.