Page 57 - 1897-05
P. 57
MacţiMsa. Admisistraţi^sa, suita" ta ii li-trn (1.
şi TiDOiraflâ Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Braşov, piaţa m&r® lît, 50 Pe un an 12 fi., pe şese ioni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Soriaori aa&emoatâ nu is*
Bri-.ntgo. — JKEWinsaTxpt® na eu N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
Zifirimet, Pentru lomânia si străinătate:
IHăEfiÂÎE ae primase la Adml-
«Istraţianetn. Braşov şi ,1a ur- Pe un an 40 fronol, pe şâse
aistirolo Birouri de snaaolurî: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Yiena: if. JDuktt, Stinrtch N-rii de Dominooâ 8 frunol.
tkhalsk. Ruiolf Moşii, Â. Opptliki Se prenumără la tite ofioiele
NHohfolger; Anton Opjuiu, J. poştale din întru şi din ntură
Dannedcr, în Budapesta: Â. V. şi la dd. ooleotori.
(loidbergerg, EMein Rimat; ta l^uameiM pentru Braşov
Bueuresoi: Agtnct Maoas, 8uo- adminiatratiunea, piaţa mare,
cursaio de Bousaanie; în Ham- târgul Inului Nr. 80 etagiu
burţ,; Karoiyt A Usbmann, I.: pe un an 10 fi., pe şese
Preţul Inserţlunilor: o aeriâ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gurmand pe e colină 6 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
30or. timhru pentru o publi- OiT X 7 L 21.22. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
aaxe. Publicări mui dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ei învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Eeolame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
«oria 10 or. 8ou DO bani. a se plăti înainte.
Nr. 107. Braşov, Joi 15 (27) Mai 1897.
Curţile cu juraţi şi guvernul şi disposiţia privitdre la selecţiunea tele cele mai nobile şi de prinoipiurile pa- Intr’aoeea, al doilea vioe-preşedinte,
juraţilor, prin oare se face posibilă triotioe cele mai înalte, de care Aţi fost Abrahamovicî, ocupă scaunul presidenţial şi
unguresc.
directa ingerinţă a guvernului la for tot-dâuna insuflaţi, ouprinde în resumat is deputaţii din drâpta se ridicară, oa la un
De câte-va cjil 0 39 desbate în marea listelor cu juraţi, atunci vom toria oronologică a ţârei într’un şir de mai semn dat, pentru votare. Numai atunol ob
dieta ungurescă proiectul de lege avâ o iednă destul de completă des mult de 30 ani, dela fericita suire a Ma- servă stânga, că aiol e vorba de-o tragere
privitor la organisarea curţilor cu pre ceea-ce se urmăresce şi cu acest jestăţei Vâstre pe Tronul. României. pe sforă — deâre-ce vioe-preşedintele enunţă
juraţi, cari, precum seim, în viitor proiect de lege. Să trăiţi Sire! hotărîrea.
nu se vor mărgini numai la judeca Selecţiunea din vorba este a-se Să trăâsoă Majestatea Sa Regina ! Nu se pot desorie scenele, oe au ur
rea delictelor comise pe calea pres- înţelege aşa: în sensul proiectului Să trăâsoă Alteţele Lor Regale Prin- mat. Deputaţii din stânga urlând şi înju
sei, ci vor judeca şi asupra delicte listele originale de juraţi se com oipele şi Prinoipesa României, împreună rând se arunoară la masa stenografilor,
lor şi crimelor ordinare. pun de-o comisia de trei şi se pre ou Auguştii Lor Fii! smulseră din mâna lor notiţele şi le rup-
Ca în t6te legile propuse şi dau primarului oraşului. Dup’aceea Regele Carol a răspuns astfel: seră. Din sorisorile, oe se aflau pe mesele
aduse de cătra ocârmuirea ungu se revisuesc de cătră un judecător „Simt o vie satisfaoţiune, că tocmai biuroului au făcut globuri de hârtie, cu
rescă în periodul acesta, care se află şi trei funcţionar! municipal!. Aceştia „Academia a luat iniţiativa de-a publica oari înoepură a bombarda pe preşedinte;
sub zodia maghiarisării, aşa şi ’n pro escliid apoi tote persdnele în contra „ouvântările oe am rostit în cursul Dom- luară oălimarele cu negrâlă şi le isbiră la
iectul acesta de lege se manifestă cărora sunt banuelî, şi cei-ce remân „niei mele de 30 ani. Primeso ou atât mai pământ îu mijlooul celui mai infernal
tendinţa de a strînge tot mai mult primiţi în listă, sunt juraţii. „multă bucurie acâstă luorare bine îngri sgomot.
cercul de libera mişcare şi a centra- Cu acâstă selecţiune se com- jită, ou cât ea ouprinde un material fo- Abia după o oră viforul a putut fl
lisa totul sub absoluta stăpânire a pletâză disposiţiunile în favorul în- „lositor pentru istoria nâstră contimporană, moderat la 11 âre nâptea. In deoursul sce
limbei aşa 4' !30 a statului, mijlocul rîurirei puterei guvernului şi a ma „aşa de bogată în fapte însemnate săvâr nelor scandalâse ministrul-preşedinte şe
cel mai tare pentru susţinerea şi în ghiarisării. er vestitul § 16 — oare şite ou multe nevoi şi trude. dea în fotoliul său cu faţă înroşită de furiă.
tărirea supremaţiei maghiare şi a dispune, ca delictele de pressă în „Regatul român a fost întemeiat prin El ţinea în mână un plio închis despre
puterei ei discreţionare. afaceri de calumniă şi vătămare de „fiii săi cei mai distinşi, cari M’au sprijinit oare se crede, că cuprindea ordinul împă
Cetind desbaterile din dietă, nu onore, se pdtă fi subtrase juriului şi „prin lumina şi energia lor. Din nenoro rătesc de amânare & desbaterilor.
scii se rîcjî, orî se te minunezi de predate tribunalelor ordinare — pune cire un mare număr dintre ei a murit;
chipul în care, fără de nici o sfială, capacul. „memoria lor însă va trăi de-a pururea şi
miniştri îşi descoper planurile lor de Dăm loc mai jos raportului asu „recunosoinţa Mea pentru toţi sfătuitorii Din dieta ungară.
distrugere, motivându-le cu propriile pra discusiunei privitdre la paragraful „mei va rămâne neştârsă în inima Mea. — Desbaterea asupra proiectului despre curţile
lor propuneri, cari tind tdfce la sin cel cu limba. Din acest raport se „Ridicarea şi desvoltarea României, cu juraţi. —
gura ţîntă: de-a concentra întrăga va vede că în câţi-va deputaţi — „arătate în aoeste 2 volume înţr’un mod In dieta ungară din Budapesta se des-
putere în mâna guvernului şi de a car! n’au eşit din porodiţa lui Arpad „sistematic, este der o operă comună îm bate de oâţe-va dile proieotul de lege asu
supune orî-ce organisaţiă din ţâră — s’a mişcat consciinţa şi au făcut plinită de ţâra întrâgă şi de aoei, oari au pra curţilor cu juraţi. La desbaterea pe
dictatului limbei maghiare. cel puţin încercarea de a arăta, că „luptat prin cuvânt, prin pană şi prin
Astfel şi în de3baterea privitbre acele disposiţiunî sunt nedrepte şi „sabie. paragrafi deputatul Schreiber a propus un
amandament în sensul, oa capabilitatea de-a
la curţile cu juraţi vedem pe minis monstrudse îutr’un stat poliglot. Dis „Adâuo mişcat de simţămintele pa- fi jurat, sâ nu ftă condiţionată de cunoscerea
trul cât de nonchalcmt îşi desfăşură pla cursurile lor înse n’au produs între „triotioe oe’Mi esprimaţi în numele Aca
limbei maghiare. In legătură cu aoâsta pro
nul, ce i-a servit ca basă la compu legislatorii ungur! de a4î decât ila demiei, vă mulţumesc călduros pentru fru- punere a luat cuvântul, în şedinţa dela 24
nerea proiectului. ritate şi mirare, că se mai găsesc „mosa lucrare oe’Mi aduceţi cu ooasia (fi 1. c. şi deputatul
-
înainte de tote acest proiect pre omeni car! cred, că s’ar pute în ţâra „lei de 10 Maiu, aniversarea nostră na-
tinde, ca numai acela se potă fi ju ungurâscă se se mai ţină serna de „ţionalâ . Dr. Nicolae Şerban al cărui discurs
u
rat, care înţelege limba oficială a alta limbă decât de limba maghiară. îl sohiţăm în următârele: Colegul meu Eri-
statului şi oare o scie ceti şi scrie. Este rîsul îmbuibat al acelora, derio Schreiber a propus un amandament,
Acum, abstragend dela monstruosi- cari prin disposiţiiie lor nebune cred Vifor în parlamentul austriac. pe cire Bolonyi Geza l’a combătut, provo-
tatea acestei pretensiunî într’im stat, a-şî fi asigurat corabia în contra tu câudu-se la un singur argument: ia ideia
Şedinţa dela 24 Maiii a parlamentu de stat maghiar. Fiă-ml permis să pun o
ece
în care trăesc peste 4 milione turor peliculelor, şi în ameţela lor
lui austriac a fost una dintre oele mai vi- scurtă întrebare nu dânsului, ci d-lui mi
de Nemaghiarî, ministrul mai pre nu ved pe cerul, care le surîde a4î,
forâse şi mai agitate. nistru de justiţiă, sâu dâcă acesta nu e fo
tinde mulţime de lucruri cu privire punctul negru ce anunţă 4iua critică
Se scie, oă stânga germană, ou scop rul oompetent, atunol d-lui ministru-preşe-
la calificaţiunea juraţilor, tdfce cu de mâne.
scop de a estinde influinţa guvernului de a face obstruoţiune, pretinde voterea dinte. Să ne esplice adecă aici în plen;
şi asupra acestei instituţiunî. Aşa nominală asupra tuturor petiţiilor oontra ce este acea ideiă de stat maghiar? Mărturi
d.. e. guvernul pretinde, ca şi func Regele Carol şi Academia Română. ordinaţinnei pentru limbă. Deputatul Funlce sesc, că provocarea la acâstă ideiă de stat
ceru toomai în al treilea rând votare no maghiar nu e de s4l şi nu s’a obicinuit
ţionarii publici se pdtă fi juraţi. In 4* de 10 Maiii v. Regele
ua
Oposiţia atacă tendinţa acestei Carol a primit în audienţă pe mem minală, oând se ridioâ tinărul ceh Kaisl şi a-se aeoentua întru atâta de pe bănoile opo-
disposiţiunî, 6r ministrul, strîmtorat, bri Academiei din Bucurescî, car! întreba de preşedinte, dâoă nu gândesce, siţiei, cât mai mult de pe băncile guver
nu se sfiesce a-se scusa şi aici cu i-au presentat doue volume editate oă tote acestea se fac numai ou scop de-a namentale. Ori şi de câte-orl guvernul nu-şî
naţionalităţile. de Academiă cuprin4end tâte dis provoca incidente? Vicepreşedintele Kra- pdte motiva faptele şi procederea sa, să pro-
„Se află în ţâră — 4'* minis cursurile Suveranului rostite la di mars a declarat, că Kaizl are dreptate şi vâcă iute şi bine la ideia de stat maghiar.
36
trul de justiţia — multe ţinuturi în verse ocasiun! în decursul domniei ceru camerei să-şi dea votul asupra aoestei Celelalte naţionalităţi, înţelegând şi pe Saşi
cari locuesc naţionalităţi în masse sale de 30 an! (1866—1896). Preşe păreri. oari se află aici în tabăra guvernului şi a
mai mari. In astfel de ţinuturi s’ar dintele Kreţulescu a rostit cu acâstă Oposiţia se opus9 votărei şi începu partidei liberale, se înfidră de acdstâ ideiă
pute întâmpla se nu se afle în nu- ocasiă următorea cuvântare: să faoă 3gomot uriaş. Contra guvernului se de stat (Strigări îu drâpta: De oe?) Şi ore-
mer de ajuns juraţi cari se scie un- deslăDţui un vifor atât de puternic, încât deţl d-lor, că provocarea la acâstă ideiă
guresce. Tocmai pentru acest cas Sire, cu mai putea fi vorbă nici de votare, nioi de stat maghiar dă ansă în viaţa d e tâte
s’a luat la § 34 disposiţia, ca la cas Asfcăcjl, întreită aniversare a suirii de desbatere. Soandalele se repeţiră în fel 4ile la multe neînţelegeri şi ură. Dâoă sub
de lipsă ministrul se pdtă împreuna Maiestăţii Vâstre pe tronul României, a şi fel de formă. Unii dintre deputaţi înce acâstă ideiă de stat maghiar guvernul în
mai multe teritorii judecătoresc! în- proclamării independenţei şi a Regatului, pură să bată îu bănol, alţii se certau în ţelege aoeea, ca naţionalităţile, susţinâudu-şl
tr'un singur raion de curte ca juraţî“. Academia se simte ferioită a veni să Vă tre sine, insultându-se îu mod ordinar. limba şi obiceiurile proprii, să fiă credinciose
„Der — 4i" mai departe mi presento respectuosele sale felicitări şi urări La adresa lui Badeni se puteau aucji cu patriei şi legilor ei — atunol în aoest înţeles
nistrul — fiind-că pe cât se pote, de-o lungă viâţă şi de-o ferioită Domnie, vinte ca: o primesc şi eu, o primeso şi ele (Mişcare)
n’aş voi se me folosesc de acestă ca să puteţi continua şi pe viitor opera de — Jos ou el! Nu vrem să soim de Insă orî-ce tendinţă contrară acesteia a aflat şi
disposiţia, am trebuit se primesc înălţare şi întărire a Patriei. el! Să-l trimitem în Galiţia ! Ceea-ce face, află în viaţă, cea mai mare oposiţiă. Eu nu
între juraţi şi funcţionari, dedre-ce Cu aoâsta oeasiune Academia are e obrăznicia. Fiară Badeni! cunosc decât un singur stat ideal, acela,
în multe ţinuturi numai prin aceş onâre a oferi Majestăţii Vâstre acâstă pu- Intre sooiall-democraţl şi antisemiţi care scie să dea cetăţenilor fără deosebire
tia se va pute completa numerul ju blicaţiune, care ouprinda tote cuvântările, soandalele au fost şi mai mari. Nu se pu legi bune.
raţilor “. oe Majestatea Vâstră aţi rostit în diferite tea soi, oă din care prioinâ se certau. Par In motivarea proiectului său, d-1 mi
s
Credem, că nu mai e lipsa se rânduri, oătră oştire, şooli, tinerimea şco tidele adversare s’au pus în stare de lup nistru de justiţiă a 4i şedinţa de Sâm
arătăm cum se înţelegem noi Ro lară, municipalităţi şi mai multe alte au tă şi se ameninţau cu pumnii insultân bătă : „Proiectul susţine şi pe viitor legea
mânii tendinţa şi scopul acestor dis torităţi. du-se în chip murdar, strigâud unii altora: fundamentală despre egala îndreptăţire a
posiţiunî. Acâstă publicaţiune, pe lângă cuvân Slugi jidovesc! plătiţi! Tâlhari! înşelători! naţionalităţilor, pentru a cărei modificare
t
Dâca vom mai adauge la aceste tările Majestăţii Vostre pline de sentimen Omeni de nimic! etc. nu este nici o causă politică; din contră
